KorAP: Find »[drukola/base=actualizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...347 348 349 ...1480 >

36,992 matches

Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

al lui Jupiter. Pe de altă parte, am unele observații pe care vi le semnalez fiindcă le-am Întâlnit În foarte multe cazuri, dar care nu pot fi justificate cu adevărat prin nimic concret: nici prin simbolismul planetar, nici prin actualizări sau retrogradări... Saturn este adesea activ Înainte de tranzitul lui exact (cu șase luni Înainte, indiferent de orb). Exemplu: Caroline de Monaco, Prințesă de Hanovra Aprilie 2005 - Caroline se confruntă simultan cu două Încercări: moartea tatălui, prințul Rainier, și spitalizarea soțului

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
mai face și un trigon cu Luna natală a Charlottei. De notat faptul că Marte retrograd se găsește În mai multe reprize În opoziție celestă cu conjuncția Uranus-Neptun, activând și actualizând Într-o manieră disonantă acest aspect (vezi capitolul despre „actualizări”). Venus intră pe 4 ianuarie În semnul Peștilor, apoi, pe 3 februarie, În Berbec. Pe 12 martie Începe să retrogradeze la 20ș Berbec și Își reia mersul direct pe 23 aprilie la 3ș45’ Berbec. În consecință, rămâne aproape trei săptămâni

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
seama că Uranus era de fapt, tăcut, Încă de la pasajul exact, neașteptând decât un semn, o ușă Întredeschisă, pentru a se deștepta și a acționa În plină forță. Adesea, rolul de „deșteptător” va fi jucat de o planetă rapidă (vezi actualizările). O altă caracteristică a lui Uranus este „exclusivismul” său, În sensul că mobilizează energiile subiectului până ajunge În situația de a exclude totul În jur. O persoană În tranzit uranian se concentrează asupra unei activități și se dedică acesteia, nemaifiind

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Luna din Fecioară. Soarele, aflat la 29ș Capricorn, actualiza tranzitele lui Uranus și Neptun. Riscul de accident, deja puternic prezent În tema natală, este deci subliniat de tranzite, În special de cel al lui Uranus. De asemenea, trebuie să menționăm actualizarea foarte precisă a Lunii (vezi capitolul despre actualizări). Cu toate acestea, trebuie spus că, dacă un astrolog ar fi avut ocazia să examineze tema Înainte de eveniment, nu ar fi putut, sub nici o formă, să descrie nici circumstanțele și nici deznodământul

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
actualiza tranzitele lui Uranus și Neptun. Riscul de accident, deja puternic prezent În tema natală, este deci subliniat de tranzite, În special de cel al lui Uranus. De asemenea, trebuie să menționăm actualizarea foarte precisă a Lunii (vezi capitolul despre actualizări). Cu toate acestea, trebuie spus că, dacă un astrolog ar fi avut ocazia să examineze tema Înainte de eveniment, nu ar fi putut, sub nici o formă, să descrie nici circumstanțele și nici deznodământul fatal al accidentului: doar riscul era previzibil. Tranzitele

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
de recuperare... Mi-am zis atunci că aceste accidente și această fragilitate ar putea avea legătură cu vârsta, iar de aici, am Început să-mi pun Întrbări privind viața și limitele mele...” La sfârșitul lui iulie trebuie să notăm o actualizare a disonanțelor lui Saturn și Uranus prin intermediul tranzitului Soarelui, care la primul accident se găsea la 5° Leu. Bineînțeles, găsim aici influența „accidentală” a lui Uranus, care se adaugă celei a lui Saturn - căderile sunt frecvente sub astfel de aspecte

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
lucrări de renovare. Disonant: Lăsând la o parte riscul declanșării unor conflicte În familie, acest tranzit evocă ideea unui accident domestic: Îi resimțim efectele atunci când avem mici probleme legate de casă (tăieturi, arsuri, accidente casnice), dar și În cazul spargerilor. Actualizările Dacă există vreo situație În care planetele rapide joacă un rol important, aceasta este atunci când ele se află În aspect celest cu o planetă lentă În tranzit. În acest caz, ele potențează efectul planetei lente și Îl actualizează. Se mai

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
emițător și punctul receptor să fie capabil, pe de-o parte, să nuanțeze interpretarea tranzitului, iar pe de altă parte să precipite manifestarea lui și ca atare să faciliteze datarea evenimentelor sau a ambianțelor avute În vedere. Fără analiza acestor actualizări, este aproape imposibil să se facă previziuni fiabile, fiindcă un tranzit nu este niciodată izolat: este Însoțit de doi factori dinamici, unul celest și celălalt natal. În actualizările lor, planetele rapide acționează pe două planuri: unul este legat de simbolismul

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
faciliteze datarea evenimentelor sau a ambianțelor avute În vedere. Fără analiza acestor actualizări, este aproape imposibil să se facă previziuni fiabile, fiindcă un tranzit nu este niciodată izolat: este Însoțit de doi factori dinamici, unul celest și celălalt natal. În actualizările lor, planetele rapide acționează pe două planuri: unul este legat de simbolismul lor intrinsec. Marte, spre exemplu - este capul de afiș al acestei teorii -, concretizează, grăbește lucrurile, le face mai active, poate chiar mai violente. Venus conferă un colorit sentimental

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Soarele pune În lumină; Mercur semnalează o relație cu schimbări, mișcare. Jupiter poate și el juca un rol de amplificator. Celălalt plan se referă la momentele de influență. Unele tranzite ale planetelor lente sunt, după cum am văzut, foarte Îndelungate - dar actualizarea unei planete rapide poate declanșa influența. Uneori - dar acest lucru presupune manevre extrem de delicate -, este posibil să ne servim chiar și de Lună, cu condiția ca aceasta să se petreacă concomitent cu o actualizare declanșată de o altă planetă rapidă

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
după cum am văzut, foarte Îndelungate - dar actualizarea unei planete rapide poate declanșa influența. Uneori - dar acest lucru presupune manevre extrem de delicate -, este posibil să ne servim chiar și de Lună, cu condiția ca aceasta să se petreacă concomitent cu o actualizare declanșată de o altă planetă rapidă. Luna permite ca influența unui tranzit să se accentueze pe parcursul unei zile (vezi tema D-lui X, p.) Ca un exemplu de ordin general, s-a descoperit că majoritatea catastrofelor aeriene avuseseră loc atunci când

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
două planete; la fel, pentru Raci și Capricorni (careu la Soarele natal) sau pentru Gemeni și Vărsători (trigon) etc. Atunci când se produce o Întâlnire Între două planete lente (când planeta lentă e conjunctă cu una rapidă, este vorba de o actualizare - vezi capitolul despre actualizări), efectul tranzitului este mult amplificat. Într-una din cărțile sale, André Barbault dă exemplul lui Lech Walesa, În a cărui temă natalăgăsim o aglomerare de planete la sfârșitul Fecioarei și Începutul Balanței. În calitate de lider al mișcării

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
pentru Raci și Capricorni (careu la Soarele natal) sau pentru Gemeni și Vărsători (trigon) etc. Atunci când se produce o Întâlnire Între două planete lente (când planeta lentă e conjunctă cu una rapidă, este vorba de o actualizare - vezi capitolul despre actualizări), efectul tranzitului este mult amplificat. Într-una din cărțile sale, André Barbault dă exemplul lui Lech Walesa, În a cărui temă natalăgăsim o aglomerare de planete la sfârșitul Fecioarei și Începutul Balanței. În calitate de lider al mișcării, Solidaritatea, a fost propulsat

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Tranzitele peste unghiuri..........................................................pg. Tranzitele lui Jupiter............................................................................................pg. Tranzitele lui Saturn.............................................................................................pg. Tranzitele lui Uranus............................................................................................pg. Tranzitele lui Neptun............................................................................................pg. Tranzitele lui Pluto...............................................................................................pg. Capitolul IV: Tranzitele planetelor rapide......................................................pg. Tranzitele lui Mercur și Venus.............................................................................pg. Tranzitele lui Marte..............................................................................................pg. Actualizările.......... ...............................................................................................pg. Capitolul V: Utilizarea stăpânirilor...................................................................pg. Capitolul VI: Planetele lente: tranzite și cicluri................................................pg. Interpretarea tranzitelor Între planetele lente.........................................................pg. Capitolul VII: Tranzitele compuse....................................................................pg. Aspectele celeste....................................................................................................pg. De la astrologia mondială la astrologia individuală...............................................pg. Configurații complexe și tranzite...........................................................................pg

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/190_a_197

ale afacerilor pe care agentul le poate alege și pentru care ar trebui să aloce resurse. În sfârșit, intențiile reprezintă stări ale afacerilor pe care agentul le-a ales și cărora le-a alocat resurse. Funcționarea unui agent BDI include actualizarea repetată a convingerilor utilizând informația despre mediu, decizia privind opțiunile care sunt disponibile, filtrarea acestor opțiuni pentru a determina noi intenții și acțiunea pe baza acestor intenții. Astăzi, arhitecturile BDI sunt cele mai utilizate în proiectarea sistemelor bazate pe agenți

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
a pieței: aceste praguri sunt adaptate de agenți din timp în timp pentru a reflecta amplitudinea veniturilor recente obținute. Inițial, începem de la o distribuție a populației de praguri F0: Nii ...,,2,1),0(sunt variabile pozitive IID distribuite din F0. Actualizarea strategiilor este asincronă: la fiecare moment de timp, orice agent i are o probabilitate s de adaptare a pragului său, )0(i . Deci, pentru o populație mare de agenți, s reprezintă proporția de agenți care își actualizează 116 viziunile lor

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
indică dacă agentul i își adaptează pragul sau nu la noutăți, putem scrie că regula de adaptare este următoarea: Dacă reprezintă stocasticitatea introdusă de noutățile sosite pe piață, variabilele aleatoare ui(t) reprezintă surse idiosincratice de stocasticitate. Acest mod de actualizare poate fi privit ca o versiune stilizată a diferiților estimatori ai volatilității bazați pe medii mobile sau venituri pătrate. Schema de actualizare asincronă propusă aici evită introducerea unor agenți artificiali care să efectueze modificările de praguri ale celorlalți agenți ce

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
introdusă de noutățile sosite pe piață, variabilele aleatoare ui(t) reprezintă surse idiosincratice de stocasticitate. Acest mod de actualizare poate fi privit ca o versiune stilizată a diferiților estimatori ai volatilității bazați pe medii mobile sau venituri pătrate. Schema de actualizare asincronă propusă aici evită introducerea unor agenți artificiali care să efectueze modificările de praguri ale celorlalți agenți ce fac tranzacții. Chiar dacă se începe cu o populație inițială omogenă 0)0( , eterogenitatea agenților se mărește pe măsură ce are loc procesul de adaptare

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

optim al diviziunii sociale a muncii nu trebuie să aibă ca unic criteriu randamentul În muncă, performanța profesională. Principalul criteriu de stabilire a gradului optim (și a tipului) de diviziune socială a muncii Îl constituie efectul acesteia asupra posibilităților de actualizare și dezvoltare a capacităților creatoare În condiții de satisfacție și coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și dezvoltare a potențialului uman În și prin procesul muncii. Problema nu este de a evita consecințele negative ale unei diviziuni exagerate a muncii (cazul lucrului În bandă) prin simpla rotare a tuturor membrilor unei formații de lucru prin toate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
de evaluare distribuite de-a lungul semestrului, În regim planificat sau neplanificat. La realizarea și modernizarea planurilor de Învățământ se recomandă a se lua În considerare următoarele principii: principiul coerenței; principiul compatibilității; principiul modularizării; principiul flexibilității; principiul echilibrării activităților; principiul actualizării periodice (www.calisro.ro/). Curriculum-ul școlar. După cum se menționează În documentele elaborate de Consiliul Național pentru Curriculum (www.cnc.ise.ro), termenul de curriculum este consemnat pentru prima dată În documentele universităților din Leiden (1582) și Glasgow (1633). În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
activității curente), instituția de Învățământ practică următoarele activități: a) Asigurarea mijloacelor de control a proceselor, echipamentelor și competențelor necesare pentru realizarea calității cerute; b) Asigurarea compatibilității proceselor didactice și de cercetare și a procedurilor de inspecție cu documentația aplicabilă; c) Actualizarea tehnicilor de control al calității și a instrumentarului funcție de cerințele pieței; d) Identificarea și executarea verificărilor adecvate În etapele succesive de realizare a produsului; e) Clarificarea criteriilor de acceptare pentru toate caracteristicile; f) Identificarea și elaborarea Înregistrărilor calității. In consecință

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
calitative și de competiție. Asemenea indicatori sunt reprezentați de numărul studenților echivalenți și diferențierea calitativa a activității manageriale din universități. Prin acești doi indicatori de bază se urmărește normalizarea activităților universităților În timp și spațiu. 4. Evaluarea comunicării, implementării și actualizării viziunii, misiunii și strategiei universitare Comunicarea este o “relație fundamentală Între indivizii aceleiași societăți sau Între societăți etc., realizată cu ajutorul limbajului și a altor coduri și semne, În care au loc schimburi de informații, de opinii, de idei etc. și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
anumit obiect există o mulțime greu de definit de evenimente preferențiale informaționale: cuvinte, noțiuni, formule, reguli, principii, legi, sistematizări etc., ca și evenimente preferențiale formaționale: dezvoltarea multilaterală a personalității, atitudinea creatoare, spiritul critic, autocontrolul, algoritmizarea, generalizarea stereotipului, estetizarea procesului instructiv, actualizarea lui, realizarea unor condiții favorabile ale locului de muncă etc. Rezolvarea acestei probleme a fost realizată de Gheorghe Zapan prin convertirea tuturor evenimentelor preferențiale Într-un singur eveniment, cu caracter statistic, numit eveniment preferențial structural al sistemului. Probabilitatea p a

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
baza căreia să se definească corect specializările sistemului instructiv-educativ. 3. Se impune Îmbunătățirea continuă a sistemului de evaluare privind Însușirea cunoștințelor și ierarhizarea cât mai corectă a subiecților sistemului instructiv-educativ, din acest punct de vedere. 4.4. Necesitatea evaluării și actualizării continue a planului strategic Elaborarea și punerea În operă a planului strategic instituțional se realizează cu aportul Întregii echipe manageriale care se află În fruntea universității. Planul strategic se elaborează prin negociere permanentă purtată atât pe orizontala fiecărui palier decizional

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]