17,588 matches
-
cred că sunt speciali, unici, că în cazul lor nu sunt valabile regulile care guvernează lumea, că sunt protejați de o putere magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum de droguri. Relele, cred adolescenții, se întâmplă altora și nu lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
circulație, consum de droguri. Relele, cred adolescenții, se întâmplă altora și nu lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D. Papalia, S. WendkosOlds, 1986, p. 327) Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D. Papalia, S. WendkosOlds, 1986, p. 327) Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi fac pe adolescenți să se gândească la propria lor identitate, la relațiile pe care le formează cu adulții, la rolurile pe care le au de îndeplinit în societate. Un loc central în afirmarea personalității adolescenților îl are motivația. Aceasta influențează atât acțiunile spontane
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi fac pe adolescenți să se gândească la propria lor identitate, la relațiile pe care le formează cu adulții, la rolurile pe care le au de îndeplinit în societate. Un loc central în afirmarea personalității adolescenților îl are motivația. Aceasta influențează atât acțiunile spontane, cât și pe cele voluntare. La această etapă de vârstă se vorbește despre interese superioare, care sunt o formă specifică a motivației (I. Dumitrescu, 1980, p. 211). Interesele constituie orientarea activă și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
vârstă se vorbește despre interese superioare, care sunt o formă specifică a motivației (I. Dumitrescu, 1980, p. 211). Interesele constituie orientarea activă și durabilă a persoane spre anumite lucruri sau fenomene, spre anumite domenii de activitate. Rolului intereselor în comportamentul adolescenților școlari i se dă o atenție deosebită, considerându-se că atitudinea față de învățătură este esențială pentru aprecierea conduitei, în care se concentrează un complex de trăsături: Concepția despre muncă, raportul dintre conștiință și conduită, perseverență. Se consideră că introducerea noțiunii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
trăsături: Concepția despre muncă, raportul dintre conștiință și conduită, perseverență. Se consideră că introducerea noțiunii de interes în educație marchează un moment important in istoria ideilor pedagogice, deoarece acționează nu numai ansamblului conduite, dar și asupra unor aspecte importante pentru adolescenți precum: randamentul școlar, alegerea profesiunii. De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
introducerea noțiunii de interes în educație marchează un moment important in istoria ideilor pedagogice, deoarece acționează nu numai ansamblului conduite, dar și asupra unor aspecte importante pentru adolescenți precum: randamentul școlar, alegerea profesiunii. De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a fiecărui individ în parte. Pe adolescenți îi copleșesc uneori preocupările interioare, observându-se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a fiecărui individ în parte. Pe adolescenți îi copleșesc uneori preocupările interioare, observându-se așa numita „conduită a secretului” (I. Dumitrescu, 1980, p. 212) strâns legată de motivație. Într-o lucrare din 1980, I. Dumitrescu prezintă motivele care au o frecvență mai ridicată și se concretizează în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
evitarea consecințelor negative; 6. învățarea ca efect al intervenției conștiinței (cu finalitate personală sau socială); 7. învățarea pentru motive de ordin practic; 8. învățarea ca cerință socială. În urma unor cercetări și măsuri ameliorative s-au modificat o parte dintre motivațiile adolescenților pentru învățare, dar mai rămân multe aspecte de care activitatea educativă de formare a unei motivații superioare față de învățătură trebuie să se preocupe. - Motivația atitudinii față de muncă și orientarea școlară și profesională. Școala trebuie să fie permanent preocupată de formarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
atitudinii față de muncă și orientarea școlară și profesională. Școala trebuie să fie permanent preocupată de formarea unei atitudini pozitive față de munca de orice fel ar fi ea (intelectuală sau productivă). Orientarea școlară și profesională efectuată în școală contribuie la conștientizarea adolescenților cu privire la necesitatea de a opta pentru o profesie. Se înțelege că, pe măsură ce procesul de dezvoltare economică dintr-o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care le susțin. La sfârșitul liceului deja adolescentul își plănuiește traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a practica meseria dorită. Într-un studiu realizat în 1978, pe 460 de elevi liceeni, s-a constatat că cei mai mulți manifestă atitudine negativă față de muncă productivă. Motivațiile lor, care ar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
liceeni aflați în anii terminali au cunoștințe limitate despre profesii și nu sunt realiști în ceea ce privește planurile legate de educația vocațională sau de meseria pe care o vor urma (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 330). Concluzia care rezultă este că adolescenții au o motivație crescută față de munca intelectuală, dar nu au întotdeauna o percepție realistă asupra propriei cariere profesionale. - Fapt moral și motivație. Dezvoltarea intelectuală nu este o garanție pentru dezvoltarea din punct de vedere moral, dar aceasta din urmă nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
realiza în absența primeia. Fiecare societate are propria definiție a binelui și a răului, a ceea ce este acceptat și ce nu. Rezultatele cercetărilor efectuate în perioada 1970 - 1972 și publicate de către autorul român I. Dumitrescu au arătat că: 1. la adolescenți componenta intelectuală a conștiinței morale este unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că tendința de afirmare a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva repere, originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva repere, originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care o au cadrele didactice în munca cu elevii de această vârstă. II.8.1 Adolescenții au nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care o au cadrele didactice în munca cu elevii de această vârstă. II.8.1 Adolescenții au nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în procesul general al dezvoltării personalității crește, afectivitatea fiind considerată una din cele ,,șase mari forțe” care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul, celelate cinci fiind: factorii fizici, familia, școala, condiția socială
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
devine tot mai închis și resemnat, izolându-se și, printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este perturbat. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de culpabilitate sau frustrare. Cercetările au pus în evidență legătura strânsă care există între dezvoltarea generală a personalității copilului și dezvoltarea afectivă. Influența negativă a lipsei de afectivitate se manifestă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe părinți, dar profesorul trebuie să știe că lipsa de dragoste a părinților pentru copiii ajunși adolescenți poate lua forma severității excesive sau a unui simulat exces de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare, de neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie să fie conștient că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri și deschiși, să manifeste
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
interes și receptivitate față de tot ceea ce este nou” (I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 46). Din complexul de cerințe necesare unei bune conduceri a activității educative, autorii citați anterior recomandă ca profesorul să țină cont de cel puțin două: a. adolescenții resping, în general, tutelarea, acceptând mai ușor influența educativă, dacă simt că educatorii îi însoțesc în procesul formării personalității, în eșecurile și reușitele pe care le au, în cucerirea autonomiei pe tot parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe care le au, în cucerirea autonomiei pe tot parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că actul educațional este nu numai un proces de „ajustare” a unor erori, ci și de stimulare a efortului de depășire și autodepășire din partea adolescenților(Idem). Specialiștii în psihologie și sociologie apreciază că adolescenții de azi resping tutelarea într-o măsură mai mare decât cei din trecut și că educatorii trebuie să țină seama de acest fapt mai ales în planul metodologiei adoptate. Există profesori
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că actul educațional este nu numai un proces de „ajustare” a unor erori, ci și de stimulare a efortului de depășire și autodepășire din partea adolescenților(Idem). Specialiștii în psihologie și sociologie apreciază că adolescenții de azi resping tutelarea într-o măsură mai mare decât cei din trecut și că educatorii trebuie să țină seama de acest fapt mai ales în planul metodologiei adoptate. Există profesori care-și „sufocă” elevii dându-le permanent soluții și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]