24,313 matches
-
oricărei comparații calitative care încearcă să aducă o contribuție valoroasă la cunoștințele generale. II. Comparațiile potrivite: configurareatc "II. Comparațiile potrivite\: configurarea" Mai mult decât alte forme de testare, comparația calitativă depinde de o configurare precisă. Numărul mic de cazuri mărește amenințarea influenței cazului excepțional și eroarea de măsurare, ceea ce poate distorsiona estimarea tendinței centrale și a variantei. Un astfel de număr poate complica aplicarea de controale și ridică întrebări cu privire la generalizarea amplă. În contextul acestor limitări, comparația se manifestă în mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Consiliului Europei a propus un proiect integrat de cercetare intitulat ,, Răspunsuri la violența cotidiană Într-o societate democratică”. Propunerea a pornit de la observația curentă privind creșterea violenței - exprimată prin diferite forme și În diferite contexte - și de la Îngrijorarea generată de amenințarea pe care violența o aduce democrației. Proiectul integrat a luat forma unei cercetări desfășurate În aproape 40 de țări, folosind statistici oficiale, dar și opinii ale unor experți privind diferitele forme ale violenței: violența Împotriva femeii, violența domestică, violența Împotriva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații, sub forma unui precedent. Pe de altă parte, conceptul de violență Întâmpină probleme similare când se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei care se uită mult la televizor - adicții − sunt mai suspicioși și supraestimează șansele lor de victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt al unei autorități, În realitate Însă paravane pentru a discredita. El e specialist În deturnări, se ascunde după cuvinte mari, idealuri, proiecte pentru a da mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
particularitatea istorică și geografică În care Încercăm să o Încadrăm”, un fel de „paradigmă” care „funcționează Într-o manieră asemănătoare unei oglinzi uriașe” și „plecând de la care este posibil să gândim « În afara acestei zoneă asupra chestiunii vieții umane aflate pradă amenințărilor și contaminărilor de tot felul” (pp. 6-7). Volumul reunește contribuțiile a aproape douăzeci de autori care au fost În aceeași măsură martori sau actori ai tragediei amintite și care aduc În discuție acest subiect după douăzeci de ani. Catastrofa de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se transforme În mit și să devină un simbol al catastrofei, În general” (pp. 131-132). Capcana atomică, surprinsă În concluzie, aduce În prim-plan vulnerabilitatea civilizației noastre, În care oricine poate produce ireparabilul: un terorist sau un tehnician. Luând aceste amenințări În serios, ne supunem logicii „temerii” și „precauției”. Gilles Ferréol, Universitatea din Poitiers Traducere română, Loredana Ivan Gilles Ferréol Dicționar de Științe Sociale, Paris, Armand Colin, 2000 (96 p.) Profesor-cercetător bine cunoscut publicului românesc, directorul Laboratorului de Sociologia Cunoașterii din cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tainei și a visului, în care se perindă avatarurile unui trecut aristocratic și sumbru („E mult de-atunci; în vremuri luptat-am pentru cruce,/ Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
dezvoltării societății industriale. Vom constata de îndată că numeroase ilustrări vor proba că știința a adus numeroase beneficii modernității consacrate. Dar cum poți evita constatarea, bazată pe multiple ilustrări evidente, că știința a generat și mitul atotputerniciei sale și numeroase amenințări și riscuri ce le întrec adesea pe cele naturale? Dacă-i așa, atunci nu are rost astăzi, în modernitatea noastră recentă și târzie, să ne întoarcem la tradiții revolute pentru a le opune știința și nici să credem cu obstinație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
devenit modelul de referință al acelei organizări politice care se consideră a fi cea mai compatibilă cu economia de piață și mai ales cu performanțele înalte în creșterea economică. În al doilea rând, însă, tot aceasta este perioada în care amenințările globale, de genul terorismului sau al poluării, s-au multiplicat, și-au sporit impactul economic, politic și social și au devenit din ce în ce mai greu controlabile. Pe bună dreptate, Ulrich Beck numea societatea noastră contemporană ca o „societate a riscului”. În al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
naturii pentru a o pune în slujba umanității”. În virtutea aplicării acestei idei, științele naturii și cele tehnice s-au dezvoltat rapid și au adus o mulțime de beneficii, toate circumscrise societății industriale. Totuși, acestea au avut și alte consecințe. Pe lângă amenințările, pericolele sau hazardele generatoare de riscuri naturale, pe care într-o formă sau alta și într-o proporție mai mare sau mai mică au ajuns să le anticipeze și uneori chiar să le controleze, au indus, prin dezvoltarea însăși a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
incertitudinile vieții de zi cu zi și se asociază cu cele deja existente ale riscurilor naturale. Totuși, riscurile fabricate nu există ca atare, ca „lucruri” ce pot fi percepute și evaluate pentru a statua un curs al conduitei adecvate. Pericolul, amenințarea sau hazardul lor sunt pur și simplu potențiale și atât de ascunse percepției directe, încât par să aibă o imaterialitate imanentă. Dar tocmai această potențialitate nu le diminuează în nici un fel caracterul amenințător. Riscurile asociate sunt incomparabil mai mari decât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societatea industrială a producției și distribuției bogăției a ajuns la stadiul în care funcționează ca „societate a riscului”, el are în vedere procesul prin care inovațiile tehnologice au atins acel nivel al capacităților de transformare în care potențialul catastrofic de amenințare, hazard sau incertitudine, adică de risc, a trecut dincolo de capacitățile noastre tradiționale de înțelegere. De aceea, „societatea riscului”, ca societate ce corespunde epocii postindustriale, este și trebuie considerată ca una a modernității reflexive, care demistifică știința și produsele ei. Conștiinței
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trebuie considerată ca una a modernității reflexive, care demistifică știința și produsele ei. Conștiinței riscului i-ar trebui asociată o logică a revelării ce ar apărea odată cu încorporarea sensibilității tehnologice care a stat la baza propriei generări. Știm că hazardele, amenințările sau pericolele includ un domeniu al latenței, contingentului, invizibilului. Mai știm că actualizarea acestora nu apare decât atunci când riscul deja iese din potențialitate și că atunci este deja prea târziu. De aceea, problema actuală constă în conștientizarea riscului pentru anticiparea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întreținerea sănătății, de călătorie sau odihnă - practic, de toate cele care țin de existența cotidiană - au două fețe care nu sunt conciliante: o față a promisiunilor înscrise pe un perpetuu de mai bine sau mai mult și o alta a amenințărilor și riscurilor latente sau actuale. Exemplele se multiplică și acoperă toate domeniile vieții: mai multă hrană și mai ieftină, dar și cu un gust mai îndoielnic și cu substanțe chimice mai amenințătoare (e.g. abundența de E-uri sau concentrațiile de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mașini mai multe și mai confortabile, dar și aglomerări, ambuteiaje și mai ales un aer irespirabil în aglomerările urbane; mai multe medicamente și mai eficiente în tratarea bolilor, dar și mai multe efecte secundare intolerabile etc. Fața promisiunilor și fața amenințărilor/riscurilor configurează acel Ianus al cunoașterii și tehnologiei contemporane, tot așa cum latența și percepția lor sau actualizarea și cunoașterea efectelor actualizării ne postează într-o nouă fază a modernității cunoașterii. Este vorba despre despărțirea necesară de modernitatea mai timpurie a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacrate de istorie nu ar accepta coșmarul gândului de a o include în rândurile instituțiilor academice, iar pe de alta, o universitate clasică, renumită pentru realizările ei mai vechi sau mai noi, dar din păcate aflată astăzi în luptă cu amenințarea unei decăderi financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american. Odată cu valurile puternice ale globalizării și mai ales cu extinderea pieței învățământului superior, poziționarea universităților clasice în spațiul academic s-a schimbat, au apărut noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie odrasla unor părinți înstăriți nu pot fi descrise decât de un poem al mizeriei. Studentul care beneficiază de o cameră trebuie să-și împartă viața alături de alți patru colegi (în cazurile premianților - un singur coleg). Lipsa de siguranță, amenințarea letală a muzicii de discotecă, condițiile minimale de igienă, atmosfera promiscuă a băilor, zgomotul permanent de pe coridoare, traficul de bârfe, lipsa unor oaze de liniște (cum ar fi o capelă organizată permanent într-o cameră mai spațioasă din cămin) - toate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
episcopi au putut fi șantajați fie de subalternii lor, fie de nu mai puțin meschinii agenții electorali ai tranziției. Corupția înregistrată în mediile bisericești este rezultatul acestei legi a tăcerii - singura care a domnit nestingherit în ultimii optsprezece ani. Sub amenințarea unei „scurgeri de informații” către presă, ierarhii n-au comentat minciuna politică și dezmățul hoției autohtone, acumulate în forme flagrante de injustiție socială și tiranie economică. Fenomenul de clericalizare excesivă a Bisericii - uimitoarea operă defensivă a noilor caste preoțești, în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sincretismul sau facila rezoluție de tip ecumenist care proclamă, în gamă socialistă, reconcilierea contrariilor într-un plan al voinței imaginare, care sfidează fracturile realității? Care sunt mecanismele de coabitare alături de cetățenii care privesc sentința „Viu este Dumnezeu” ca pe o amenințare? Cum se poate obține un modus vivendi real în contextul modernității târzii? Vor putea oare comunitățile care compun societatea plurală să evite conflictul doar plătind prețul scump al segregării? Oricare ar fi răspunsul la această suită de interogații și dileme
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Vom răspunde: în apofaza jocului care transcende limita discursivității. Jocul, redus la pura sa imanență, indiferent de rezultat, este extazul libertății la care omul aspiră din cea mai fragedă copilărie. Să nu fie oare jocul limbajul adamic, lipsit însă de amenințările hazardului? Bucuria nemotivată a jocului nu întrupează nostalgia noastră profundă pentru teodrama paradisiacă? Despre virtuțile apofatice ale neînțelegeriitc "Despre virtuțile apofatice ale neînțelegerii" Există domenii în care setea de inteligibilitate nu poate fi pe deplin satisfăcută și în care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
face cu greu simțită prezența. Pentru a da un singur exemplu din registrul ecologiei, orizontul clinic al extincției planetare suscită reacții necondiționate ale unei angoase colective care nu are răbdare în fața interogațiilor profunde. Se cere orice formă de mobilizare atunci când amenințarea cu moartea pare iminentă. La fel, anacoluturile sângeroase ale terorismului ascund resurse neconsumate de isterie și dramă. Nu puțini sunt cei care văd în arbitrarul violenței împotriva Apusului un simplu manifest al retardării etice (absența democrației) sau al impotenței economice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]