12,241 matches
-
a tezelor proletcultiste, la a căror propagare contribuie de voie sau de nevoie. Importante rămân însă legăturile sale cu avangarda, P. tipărind de-a lungul timpului texte inedite de Urmuz, Tristan Tzara, Ion Călugăru și Ilarie Voronca, iar în 1969 - Antologia literaturii române de avangardă. O carte memorialistică, Născut în ’02, apărută în 1973, cuprinde informații prețioase, fără de care înțelegerea manifestărilor avangardei românești ar fi incompletă. P. evocă laconic chipuri ale familiei sale ori câțiva profesori, pentru a se opri la
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Eugen Simion, București, 1961, Poeme alese, I-II, tr. și pref. edit., București, 1972, Mic manual de fericire perfectă - Petit manuel du parfait bonheur, ed. bilingvă, tr. și pref. edit., București, 1973; M. Blecher, Vizuina luminată, introd. edit., București, 1971. Antologii: Antologia literaturii române de avangardă, cu ilustrații de Victor Brauner, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Milița Pătrașcu, Jules Perahim, Hans Mattis-Teutsch ș.a., pref. Matei Călinescu, București, 1969. Traduceri: Paul Eluard, Animalele și oamenii lor. Oamenii și animalele lor, București, 1938. Repere
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Simion, București, 1961, Poeme alese, I-II, tr. și pref. edit., București, 1972, Mic manual de fericire perfectă - Petit manuel du parfait bonheur, ed. bilingvă, tr. și pref. edit., București, 1973; M. Blecher, Vizuina luminată, introd. edit., București, 1971. Antologii: Antologia literaturii române de avangardă, cu ilustrații de Victor Brauner, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Milița Pătrașcu, Jules Perahim, Hans Mattis-Teutsch ș.a., pref. Matei Călinescu, București, 1969. Traduceri: Paul Eluard, Animalele și oamenii lor. Oamenii și animalele lor, București, 1938. Repere bibliografice
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
et Co.”, CNT, 1948, 37; H. Zalis, Changements de garnison, REVR, 1966, 2; Al. Protopopescu, „Poeme și poezii...”, TMS, 1967, 1; Baconsky, Marginalii, 184-192; Piru, Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop, „Antologia literaturii române de avangardă”, ST, 1970, 1; Ștefan Roll, „Atentat la bunele moravuri”, CNT, 1971, 21; Călinescu, Literatura, 37-40; Ileana Vrancea, Virtuțile și servituțile memorialisticii, LCF, 1973, 33; Cristea, Un an, 21-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 425-431; Zaciu, Bivuac, 80-86; Barbu
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
acestui ciclu al rupturilor, dramatizate într-o manieră amintind și de poemele lui Aurel Dumitrașcu, sunt profund expresioniste, trădând un fond abisal angoasat: „M-am retras cu totul,/ stau în punctul întunecat,/ astup o gură”. Aceste Veneții, aceste lagune (1999), antologie care reordonează versurile anterioare, cuprinzând și inedite, oferă tabloul unei poezii eteroclite compozițional, de factură pseudonarativă, în fond situată la intersecția dintre livresc și existențial, dintre notația intelectuală, abstract-melancolică și deriva limfatică a afectelor sau a simțurilor: „Carne urcată în
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor, în lucrări precum Antologie aromânească (1922), Folclor român comparat (1929), Aromânii. Grai, folclor, etnografie (1932), Poezia lirică populară (1948). Constată „deosebirea folclorică, atât cantitativă cât și calitativă, dintre dacoromâni și aromâni, în sensul că, spre deosebire de cel aromân, folclorul dacoromân e pe cât de fecund și
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
aroumain (mácedo-roumain) général et étymologique, București, 1963; ed. București, 1974; Poezia lirică populară, București, 1967; Mic dicționar folcloric. Spicuiri folclorice și etnografice comparate, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1979; Grai, folclor, etnografie, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1981. Antologii: Antologie aromânească, București, 1922; Flori din lirica populară. Doine și strigături, București, 1936. Ediții: Nuși Tulliu, Poezii, București, 1926; Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, pref. edit., București, 1932; N. Batzaria, Anecdote, pref. edit., București, 1935. Repere bibliografice: V.
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
mácedo-roumain) général et étymologique, București, 1963; ed. București, 1974; Poezia lirică populară, București, 1967; Mic dicționar folcloric. Spicuiri folclorice și etnografice comparate, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1979; Grai, folclor, etnografie, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1981. Antologii: Antologie aromânească, București, 1922; Flori din lirica populară. Doine și strigături, București, 1936. Ediții: Nuși Tulliu, Poezii, București, 1926; Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, pref. edit., București, 1932; N. Batzaria, Anecdote, pref. edit., București, 1935. Repere bibliografice: V. Bogrea
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
a vieții administrative românești. SCRIERI: Istoria românilor din Dacia Superioară, I-II, Viena, 1851-1852; Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai din Șinca, București, 1869; Istoria românilor din Dacia Superioară. Schița tomului III, îngr. și introd. Ștefan Pascu, Sibiu, 1943; Antologie, îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1981. Ediții: Tezaur de monumente istorice pentru România, I-III, București, 1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
fost consilier prezidențial pentru probleme de cultură și educație, iar din 2000 este membru în Consiliul de Administrație al Centrului Educația 2000+. Debutează cu versuri în 1969, la revista „Scântei” a Liceului nr. 32 din București și e inclus în antologia Copii poeți (1968). Colaborează la „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul” ș.a. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză În livada de cremene. Prima carte a
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu au trecut „proba timpului”. În felul acesta, în prima secțiune (urmată de antologia de texte și de comentarii la fiecare piesă) se află deschiderea către viitoarele inițiative ale criticului, care se vor axa pe pragmatica textului. Asaltul „Caragialiei” este reluat, într-o manieră mai personală, în Caragiale, firește (1999). Cartea reciclează, mai întâi
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
1991), Premiul pentru poezie la Salonul Național de Carte de la Cluj-Napoca (1992), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995) și Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1995). Încercările dramatice Strada Euclid nr. 8 și Familia M. i-au fost selectate într-o antologie din 1998 a pieselor prezentate ca „spectacole lectură” la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Obiecte mișcate, prima carte a lui P., anunță o viziune și o poetică bine închegată, în fond o filosofie poetică. Autorul poate fi pus în
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
1827 la Lipsca (Leipzig). De asemenea, a editat, în colaborare cu Vasile Popeangă, Din istoria literaturii didactice românești, lucrare a lui Onisifor Ghibu (1975), a antologat, în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu, Discursuri de recepție la Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor literar românesc, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Theodorescu); Novăceștii, București, 2003. Culegeri: Folclor din
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
Popeangă, Din istoria literaturii didactice românești, lucrare a lui Onisifor Ghibu (1975), a antologat, în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu, Discursuri de recepție la Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor literar românesc, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Theodorescu); Novăceștii, București, 2003. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Silviu Angelescu). Ediții, antologii: Album de
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor literar românesc, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Theodorescu); Novăceștii, București, 2003. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Silviu Angelescu). Ediții, antologii: Album de paleografie românească, București, 1958 (în colaborare cu Mitu Grosu); [Cei care plătesc cu viața], Sofia, 1965; Elogiu folclorului românesc, pref. edit., București, 1969 (în colaborare cu Maria Mărdărescu); Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice românești, introd. Vasile Popeangă
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
edit., postfață Silviu Angelescu, București, 1983 (în colaborare cu Silviu Angelescu); Petre Lenghel Izanu, Poezii și povești populare din Maramureș, pref. Mihai Pop, București, 1985; Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Silviu Angelescu); Intrarea în casă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, pref. edit., București, 1995 (în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 58-73; Datcu, Dicț. etnolog., II, 149-150. I.D.
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
După ce termină studiile teologice, se căsătorește cu fiica preotului Simion Pop din Făget, sat în care va preoți până la sfârșitul vieții. Debutând cu versuri în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1839), P. scrie mai multe poezii, alcătuiește o amplă antologie poetică, cercetează notele despre prozodie ale lui Gh. Săulescu, încercând la rându-i, fără succes, să elaboreze un tratat de poetică românească (Anotații scoase din prozodia limbii românești), și face câteva traduceri în versuri (din Schiller ș.a.). În timpul vieții i
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
imaginația bogată, cu tentă suprarealistă, uneori grotesc-absurdă a lui Marin Sorescu și a publicat în traducere patru culegeri de versuri ale acestuia, elaborând totodată versiuni germane ale pieselor Iona (1971) și Matca (1974), texte valorificate ca scenarii. În peste zece antologii apărute în Germania sunt incluse poezii românești traduse de P., versiunile realizate de el fiind publicate și în cele mai variate publicații periodice. Traduceri: George Coșbuc, Die Geschichte von den Gänsen, București, 1958; Mihai Eminescu, Der Prinz aus der Träne
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
cântări religioase, în care fuseseră introduse și un număr de poezii laice, apare în 1830, sub titlul Versuri muzicești ce să cântă la Nașterea Mântuitorului nostru Is. Hs. și în alte sărbători ale anului. Îi vor urma o sumedenie de antologii de versuri profane, culese din circulația orală și manuscrisă în mediul urban. La început - Poezii deosebite sau Cântece de lume (1831), laudă a vinului, în stil anacreonic, ca și Îndreptătorul bețivilor (1832). Cu o compoziție eteroclită, culegerea Spitalul Amorului sau
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
decât „adunarea de pilde” a lui Dinicu Golescu, pe care o folosea, independentă de o lucrare similară a lui Iordache Golescu, necunoscând ideea de culegere fidelă, ca mai târziu la Iuliu Zanne, care îi datorează masiv, Povestea vorbii este o antologie paremiologică versificată a cărei valoare e dată, esențial, de harul lui P. Principiul de ordonare a materialului, asociativ, face să funcționeze „vorba, din vorbă în vorbă”, asemenea unui carusel aflat într-o mișcare amețitoare, parcă fără sfârșit. Se pleacă de la
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Pillat (Contribuții critice), Craiova, 1947. Repere bibliografice: Ion Dongorozi, „Viața tragică și românească a lui Eminescu”, R, 1928, 10; Al. Popescu-Telega, „Viața tragică și românească a lui Eminescu”, „Năzuința”, 1928, 2; Șerban Cioculescu, T. Păunescu- Ulmu, ADV, 1928, 22 octombrie; Antologia poeților olteni, îngr. I. C. Popescu-Polyclet, Craiova, 1929, 109-110; Traian Mateescu, Amintiri despre poezia lui T. Păunescu-Ulmu, R, 1936, 2; Metzulescu, Literile, I, 186-188; Const. D. Ionescu, „Problema Eminescu”, R, 1938, 6-7; Ion Schintee, „Problema Eminescu”, PRS, 1938, 914; Ioan Șt.
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
1970; Estetica între știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul contemporan al artei, București, 1974; Artă și civilizație, București, 1976; Arta de la A la Z, Iași, 1978. Ediții: Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică și umanism, introd. edit., București, 1979. Traduceri: Mikel Dufrenne, Poeticul, pref. trad., București, 1971; Abraham Moles, Marie-Luce André, Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
în maghiară și a editat un volum de scrieri alese (1960), un altul de teatru (1961) și a participat cu tălmăciri din proza și dramaturgia lui Caragiale la realizarea altor două volume (1960). Pe lângă aceste traduceri și cele incluse în antologii ale literaturii române, K. este prezent în presa literară maghiară din România, îndeosebi în paginile revistelor „Utunk” și „Igaz Szó”, cu articole și recenzii legate de apariții editoriale și evenimente ale vieții literare românești. Traduceri: Eugen Barbu, A labda kerek
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
Din literatura română a transpus în polonă, cu destulă acuratețe, Vânătoarea regală de D. R. Popescu, Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade, Pe culmile disperării de Emil Cioran și Pitești de Virgil Ierunca, în 1989 alcătuind, în colaborare, și o antologie a poeziei românești. Traduceri: D. R. Popescu, Łowy królewskie [Vânătoarea regală], Varșovia, 1979; Mircea Eliade, Tajemnica doktora Honigbergera [Secretul doctorului Honigberger], Varșovia, 1983; Marian Barycz [Virgil Ierunca], Pitești, Varșovia, 1985; Emil Cioran, Na szezytach rozpaczy [Pe culmile disperării], Cracovia, 1992
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
a poeziei românești. Traduceri: D. R. Popescu, Łowy królewskie [Vânătoarea regală], Varșovia, 1979; Mircea Eliade, Tajemnica doktora Honigbergera [Secretul doctorului Honigberger], Varșovia, 1983; Marian Barycz [Virgil Ierunca], Pitești, Varșovia, 1985; Emil Cioran, Na szezytach rozpaczy [Pe culmile disperării], Cracovia, 1992; Antologia poezji rumunskiej [Antologia poeziei românești], Varșovia, 1989 (în colaborare). St.V. KÁNTOR Erzsébet (10.II.1938, Cluj), traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]