8,853 matches
-
particular în perioada 1872-1878 / 151 Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 / 152 Tabel 15. Învățământul rural primar în perioada 1885-1915 / 153 Tabel 16. Învățământul primar urban în perioada 1885-1915 / 154 Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 / 156 Tabel 18. Materiile predate în școlile românești din Transilvania, 1914 / 158 Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 / 198 Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică / 201 Tabel 21. Rata promovabilității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56,1 (14) 60,1 (13) 67
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tolerată", iar religia ortodoxă lăsată pe dinafară, învățământul românesc a plecat de la bun început cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a românilor confesiuni catolici protestanți uniți ortodocși populația 282.978 493.625 688.088 622.784 număr de școli în 1843 223 1.131 310 286 raportul populație/școli 1.269
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută în cazul elevilor din clasa a IX-a. Invers, generațiile mai tinere de elevi, născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor care nu au experiențiat direct realitatea fostului regim: cu cât indivizii au trăit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuprinde suficiente date pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub forma de c) normalizare a acestuia ca urmare a trecerii timpului, a istoricizării, contextualizării și înțelegerii lui într-o manieră comparativă. Tabloul de mai jos prezintă într-o modalitate mult mai detaliată formele și caracteristicile diverselor strategii de administrare a moștenirii trecutului. Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hobsbwam, E.J. (1990). Nations and Nationalism since 1780: Programme, Myth, Reality. Cambridge: Cambridge University Press. Howards, J.E. (1986). The New Historicism in Literary Studies. English Literary Renaissance, 16(1), 13-43. Hroch, M. (1985). Social Preconditions National Revival in Europe. A Comparative Anarysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European Nations. Cambridge: Cambridge University Press. Huntington, S.P. (1993). The Third Wave: Democratization in the Late 20th Century. Norman, Oklahoma: University of Oklahoma Press. Hutchison, J. și Smith, A.D.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acțiunea predicatului. III.4 Complement al calității O altă determinare care ar putea fi considerată atribut circumstanțial este aceea pentru care Ion Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care ar putea fi considerată atribut circumstanțial este aceea pentru care Ion Diaconescu a propus termenul de complement al calității. Acest așanumit complement al calității se aseamănă formal cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil și mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil și mai frumos (de cum fusese...) (G. Catană, Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca și cât: O vede cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-i stârvul mai mare, acolo vulturii se strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
electroenergetic pe unități de producție 3.4 │Bilanțul electroenergetic total pe firma/întreprindere Cap. 4 5.2 │Realizarea auditului energetic pentru: Cap. 6 Cap. 7 Instalațiile de iluminat electric. 7.4. │Utilizarea maximă a luminii diurne. Aplicație. 8.1 │Analiza comparativa a diferitelor sisteme. MOD DE EVALUARE: examinare scrisă și teste în cadrul aplicățiilor - 100 puncte 6. BIBLIOGRAFIE Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150421_a_151750]
-
identificarea cauzelor plusurilor și minusurilor constatate; b) la estimarea veniturilor realizate din serviciile prestate persoanelor fizice și juridice se au în vedere: ... - numărul estimat al persoanelor solicitante; - volumul și natura serviciilor medicale solicitate la cerere; - veniturile medii pe persoană; - analiza comparativă a estimărilor din anul curent cu realizările din anul precedent; c) veniturile din asocieri investiționale se estimează pe baza contractelor în curs și care rămân valabile și în anul curent sau pe baza noilor contracte; ... d) alte venituri, în concordanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224727_a_226056]
-
Ordinul Arhitecților din România va examina cunoștințele de specialitate și competențele atestate de aceste titluri oficiale de calificare și alte documente similare, precum și experiența solicitantului, comparativ cu cerințele de calificare și cunoștințele prevăzute de legea română. ... (2) Dacă în urma examinării comparative se constată că abilitățile și cunoștințele atestate de aceste titluri oficiale de calificare corespund numai parțial cerințelor de calificare și cunoștințelor prevăzute de legea română, Ordinul Arhitecților din România poate solicita persoanei interesate să dovedească că îndeplinește toate aceste cerințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225894_a_227223]
-
În cazul prevăzut la alin. (2), solicitantul poate alege să urmeze un stagiu de adaptare de cel mult 3 ani sau să susțină o probă de aptitudini. ... (4) Decizia autorităților competente române privind recunoașterea titlurilor oficiale de calificare sau examinarea comparativă, în conformitate cu alin. (1) și (2), se aduce la cunoștința solicitantului într-un termen de 3 luni de la depunerea dosarului complet de către acesta. ... (5) Evaluarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către o comisie formată din arhitecți cu drept de semnătură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225894_a_227223]
-
modifică și va avea următorul cuprins: "(5) Prețul trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț al aceluiași medicament din lista țărilor cu care se efectuează comparația, prevăzute la art. 6. Pentru efectuarea analizei comparative, transformarea prețurilor de producător din alte valute în lei se face luându-se în considerare cursul de schimb valutar folosit la alcătuirea bugetului pe anul în curs. Pentru alte valute decât euro se folosește cursul de schimb mediu prognozat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220941_a_222270]
-
generic se propune de către deținătorul APP sau reprezentantul medicamentului generic, prin comparație cu prețurile acestor medicamente în țările de comparație, fără a putea depăși 65% din prețul medicamentului inovativ al cărui generic este. (2) În cazul în care, în urma verificărilor comparative, se constată că medicamentul generic nu are preț înregistrat în țările din lista de comparație, prețul acestuia se aprobă conform solicitării, fără însă a depăși 65% din prețul medicamentului inovativ, iar la expirarea termenului de un an se verifică situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220941_a_222270]
-
se constată că medicamentul generic nu are preț înregistrat în țările din lista de comparație, prețul acestuia se aprobă conform solicitării, fără însă a depăși 65% din prețul medicamentului inovativ, iar la expirarea termenului de un an se verifică situația comparativă după depunerea de către deținătorul APP sau de reprezentantul acestuia a documentației, în conformitate cu prevederile art. 6." ... 6. După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 8^1 și 8^2, cu următorul cuprins: "Art. 8^1. - Pentru medicamentele inovative, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220941_a_222270]