9,900 matches
-
Figura nr. 2. Modelul liniar al comunicării teatrale (1)48 schemă reflectând trei mari instanțe comunicative reperabile în comunicarea-teatru: * autorul creației dramatice puse în scenă autor care reflectă, în opera sa, maniera sa subiectivă de a se raporta la anumite coordonate ale realității obiective, valorificând diferite valențe ale limbajului artistic; * regizorul care pune în scenă, într-o anumită manieră, opera dramatică 49 aleasă, subiectivitatea acestuia intervenind încă din momentul alegerii și continuând cu maniera particulară de receptare și interpretare a creației
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
estetică, asupra realității; * regizorul care transpune, sub forma spectacolului, interpretarea pe care a dat-o, contextual, operei dramatice; interpretarea este una contextuală prin raportare la teoria lecturilor multiple, în condițiile în care același regizor poate pune în prim plan anumite coordonate interpretative ale aceluiași text, în contexte diferite de receptare, după cum același regizor poate opta pentru modalități diferite de punere în scenă a unui anumit text dramatic, prin raportare contextualizată la particularitățile publicului-țintă (de exemplu, copii vs. adulți), la coordonatele politice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumite coordonate interpretative ale aceluiași text, în contexte diferite de receptare, după cum același regizor poate opta pentru modalități diferite de punere în scenă a unui anumit text dramatic, prin raportare contextualizată la particularitățile publicului-țintă (de exemplu, copii vs. adulți), la coordonatele politice, sociale, culturale etc. ale situației de comunicare teatrală (vezi, de exemplu, actualizări ale creațiilor lui I. L. Caragiale, puse în scenă cu trimitere către aspecte ale politicii actuale sau puneri în scenă ale unor texte clasice folosind, ca fond sonor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
politicii actuale sau puneri în scenă ale unor texte clasice folosind, ca fond sonor, creații moderne, actuale, "la modă", iar ca decor piese contemporane etc.); * actorul care transpune, pe scenă, în fața spectatorilor, viziunea regizorului, unicizând însă personajul interpretat și prin coordonate ale propriei personalități (vezi, de exemplu, același rol interpretat de actori diferiți); * păpușa (ipostază reperabilă în cadrul teatrului de păpuși 50) care, deși mânuită de actorul-păpușar și transmițând mesajul către spectator prin vocea actorului (înregistrată sau în direct), spune ceva despre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea locutorului la interlocutor modalitate de intrare în raport cu acesta, de "potrivire"44 cu acesta ca postură, ritm al vorbirii, intensitate a vocii etc.; vezi de exemplu, situația unei discuții între un adult și un copil preșcolar; înainte de intrarea în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locurile unde se exprimă comunitatea (cafeneaua, clasa, biserica). [...] [spațiul] relațiilor sociale, unde se organizează societatea însăși, cu structurile, convențiile, forțele, riturile, reprezentările colective, cultura ei" (Lohisse, 2002, p. 105); este vorba, așadar, despre un simbolism ce implică, de fapt, coroborarea coordonatelor spațiale propriu-zise cu cele relaționale/interpersonale, sociale, culturale ale unei situații de comunicare. 2 Comunicarea interpersonală "presupune să ne cunoaștem cât mai bine interlocutorul, să știm cum a reacționat în diferite împrejurări, îngăduindu-ne a-i intui în anumite limite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pentru sugestii de dezvoltare și "dezambiguizări" ale unora dintre titlurile din Tabelul nr. 14, vezi Tatai, 2009; Spolin, 2008; Verhofstadt-Denève, 2000, capitolul 9 etc. ----------------------------------------------------------------------- COMUNICARE, DISCURS, TEATRU 2 1 COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Tehnici discursive valorificabile în comunicare Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Bibliografie selectivă Selecție de volume de texte dramatice/dramatizate pentru copii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pentru cultură și educație socialistă Bârlad cu un „Cuvânt înainte" semnat de Adam Leca, prim secretar al Comitetului municipal al P.C.R. Cuprinde un capitol „Bârladul istoria unui vechi oraș" cu date mai importante și un altul referitor la „Bârladul pe coordonatele spiritualității românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arătarea activităților „Societății de lectură, producțiuni literare și artistice „Ion Popescu” a elevilor școlii norma le.” Anuarul Școlii normale de învățători „Principele Ferdinand” din Bârlad pe anul școlar 19111912 Realizat la Tipografia Neculai P. Peiu - Bârlad, se înscrie pe aceleași coordonate ca și lucrarea a nterioară. 249 * Anuarul Liceului de băieți „Ion Creangă” din Bălți. Anuarul Liceului de băieți „Ion Creangă” din Bălți, anul școlar 1923 - 1924, apărut la Tipografia Nicolae Peiu - Bârlad, 1925. ...” Situat în mijlocul unei bogate regiuni, populată aproape
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
copiilor, participanți și la alte concursuri: „Autori copiii” de la Iași, „George Bacovia” de la Bacău poartă semnăturile: Corina Barbu, Daniela Brașoveanu, Denisa Grădinaru, Liana Neg ru, Daniela Dobre. Paula Berlea, Carmen Iancu, Nicoleta Ciută, Liliana Ciubotaru, Melania Chițiga, Gabriela Boghiu. * 299 Coordonate bârlădene Coordonate bârlădene revistă literară a fost editată la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei chemate să adune în poezie „firele nevăzute ale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
membrii ai Cenaclului „Al. Vlahuță.” Colegiul redacțional la 1 august 1970 era format din: Constantin Clisu, redactor șef, redactori: dr. Ștefan Bucevschi, Petruța Chiriac, Nicolae Borș, Ștefan Secară, Otto Gwsasdomoschi. Coperta și ilustrația aparținea dlor Gheorghe Alupoaiei și Constantin Chițimuș * Coordonate bârlădene. G.G. Ursu într‐ o scrisoare adresată din București la 6 februarie 1974 lui Grigore S ălceanu, cu care se cunoscuse „personal și se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat ziarului „Vremea nouă” din Vaslui (1970), precum și într‐un articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi George Nedelea, poetul și omul, membru al Academiei Bârlădene” de Melania Zvirid. * Numărul 1 al volumului Coordonate bârlădene apărea dactilografiat și „În loc de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
participat 547 persoane din care 142 au prezentat lucrări ori au luat cuvântul la dezbaterea celor 203 lucrări din care 145 poezii, 40 proze, 6 lucrări dramatice, 5 grafică literară, 7 traduceri. Tirajul revistei a fost de 50 de exemplare. Coordonate bârlădene, mai 1971, reprezintă o culegere din creațiile membrilor cenaclului literar „Alexandru Vlahuță” realizată de Casa de cultură a sindicatelor Bârlad cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființare. Lucrarea a apărut sub îngrijirea prof. Constantin Clisu și dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființare. Lucrarea a apărut sub îngrijirea prof. Constantin Clisu și dr. Ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gheorghe Alupoaiei. * Într-un curiculum vitae, Constantin Clisu afirmă: „am inițiat o revistă cu profil literar „Coordonate bârlădene” în care au fost publicați o serie de condeieri deveniți cu timpul cunoscuți în lumea literelor românești: Cezar Ivănescu, Mircea 301 Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol și mulți alții.” Și tot el adaugă: „Am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Teodorescu”, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, având drept colaboratori: Nicoleta A rnăutu, Vasile Cârcotă, Emanoil Darie, Emil Harnagea, Elena Monu, Felicia Negre, Valentin Negre, Traian Nicola, Vasile Pa lade, Mariana Starodub, Virgil Vesel. Volumul I cuprinde patru capitole: coordonate g eografice, mărturii arheologice, Bârladul medieval, Bârladul în epoca modernă. Volumul al II‐lea prezintă Bârladul în alte patru capitole: După Marea Unire, după 1948, concluzii și ... un Whoʹs Who Bârlădean. În coordonatele nominalizate, lucrarea - rod al muncii de peste un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Virgil Vesel. Volumul I cuprinde patru capitole: coordonate g eografice, mărturii arheologice, Bârladul medieval, Bârladul în epoca modernă. Volumul al II‐lea prezintă Bârladul în alte patru capitole: După Marea Unire, după 1948, concluzii și ... un Whoʹs Who Bârlădean. În coordonatele nominalizate, lucrarea - rod al muncii de peste un deceniu - cum spune coordonatoarea - al unor specialiști și pasionați în domeniu, reușește să ne prezinte evoluția Bârladului în întregul său economic, social, politic și cultural, făcând referiri pertinente la dezvoltarea urbanistică, populație, economie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
forței de muncă în România ? - Am să vă spun un lucru poate surprinzător. Politica de ocupare a României a fost deja influențată de Uniunea Europeană, de fapt de metoda deschisă de coordonare a politicilor de ocupare la nivel comunitar. Date fiind coordonatele aproape sigure ale integrării și necesitatea de a proiecta pe termen lung politicile publice, departamentul responsabil pentru ocupare, oricum s-ar fi numit el de-a lungul anilor, a ales să preia, încă din 2000, în politica națională, liniile directoare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ilicit... sunt aplicabile pretutindeni. Valorile sectoriale sunt limitate la o anumită sferă a societății. Valorile politice, economice sau religioase, ca democrația parlamentară, concurența sau rugăciunea sunt sectoriale. Evident, o valoare de acest fel poate deveni structurantă, după cum sportul poate deveni coordonata principală a vieții cuiva. 6. Valorile explicite sunt enunțate spontan de către apărătorii valorilor sau sunt enunțate ca răspuns la un chestionar de anchetă. Valorile implicite sunt observabile prin semne exterioare, după cum o plăcuță cu inscripția "proprietate privată intrarea interzisă" denotă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
celui interogat vor scoate la lumină valoarea (valorile) sa (sale). Alte întrebări permit evaluarea intensității atașamentului față de o valoare etc. În afara întrebărilor care urmăresc să descopere valorile, altele își pot găsi locul în chestionar, destinate să adune datele care definesc coordonatele sociologice ale celor anchetați și care vor folosi drept variabile explicative ale valorilor. Acest demers trebuie să fie exhaustiv, căci, dacă uităm unul din factori, după terminarea anchetei va fi prea tîrziu să reparăm ceva. Testele îi invită pe cei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prăvălii, în piață. În orașe, ca și catedralele, turnurile de veghe sunt împodobite cu orologii. Pe măsură ce societatea devine mai complexă, pe mă-sură ce noi funcții se multiplică, totul trebuie integrat într-un cadru temporal anonim, obiectiv, măsurat. Activitățile trebuie coordonate; trebuie să ajungi la timp; proiectele se desfășoară optim în viitor; aceeași bucățică de timp este împărțită între mai multe activități. Cu cât timpul devine mai rar, cu atât este mai prețuit. Instrumentele de măsură se perfecționează. Primele orologii mecanice
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este cadrul de referință care organizează și articulează datele senzoriale” ale corpului într-o unitate complexă. Plecându-se de la „schema corporală tridimensionala”, persoana adultă normală în stare de conștiință clară, își construiește și autoreprezintă propria sa realitate spațială. Aceasta reprezintă coordonatele care ne permit localizarea percepțiilor, și organizarea sintezei acestora. Ele reprezintă prelungirea, în spațiul geometric extracorporal, a „tridimensionalității noaste corporale” determinată prin raportarea la propriul nostru corp, în sensul de: „înainte-înapoi”, „sus-jos”, „dreapta-stânga”, „orizontal-vertical”, „aproape-departe”, „interior-exterior”. Se poate spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îndoială, că scriitorul este un pedagog indirect, un „satiric“ care dorește îndreptarea relelor și contribuie la adevăratul progres social prin ironia sa incisivă. Rolul ironiei în opera lui Caragiale este dominant. Fără a exagera, putem spune că ironia este principala coordonată a umorului caragialian. La Caragiale, ironia are, poate, ca punct de plecare idealul unui stil de urbanitate; ironia sa este foarte ușor de definit, ca și antifraza, din figurile vechii retorici. Ea nu spune lucrurilor pe nume; nu întrebuințează însă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ar exista decît în mintea sa." Ca și Einstein, fizicianul francez afirmă că e necesar "să păstrăm concepția unei realități fizice independente de observator și să căutăm așa cum a făcut-o fizica clasică o reprezentare clară a proceselor fizice în coordonatele de spațiu și de timp." Se întîmplă deseori ca realismul și empirismul să se confunde. De exemplu, oricît ar fi de realist, Albert Einstein susține cu putere că teoria e cea care determină ce anume poate să observe omul de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]