10,085 matches
-
de observație care radiografiază cu precizie momente, conștiințe, destine aparținând intervalului totalitarist din istoria noastră. Unele scrieri sunt simple exerciții umoristice ori ironice, cu pretexte fantastice. Ultimele romane revin la existențe ratate, fie din motive politice, fie din cauza platitudinii vieții cotidiene. Constanta sesizabilă e faptul că eșecul intervine atunci când sufletele nu reîntineresc și nu se revitalizează spiritual. Cele câteva încercări dramatice ale lui C. (Cireșică și visele, cea mai semnificativă) nu au vigoarea necesară confruntării cu publicul. O anume înzestrare dramaturgică
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
părăsise / el mai întâi. / Și / iubeam odinioară o fată...” Volumul Cimitirul din stele (1971), extindere a dezabuzării și nihilismului asupra întregului univers, conține totuși câteva poeme de dragoste, sentimentul, fragil, reușind să aducă o rază de speranță în infernul existenței cotidiene. În Străina, de pildă, iubita este o imagine ideală, o idee în sens platonician, percepută de către simțuri ca un „abur” care se suprapune peste înfățișările concrete ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe poetă în tinerețea lui bucureșteană, a ales spre traducere un astfel de text: „Ala, bala, alandala,/ o pădure cu rădăcinile-n sus,/ un val cu gura deschisă,/ un nasture
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-zis cenușie, din diferite medii, este observată din unghiul din care îi poate fi dezvăluită doza de pasiune, de fantastic, de „absurd”, de inexplicabil pe care o comportă. Un fotograf de atelier e chemat „la domiciliu” de două bătrâne
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
2000) par mai degrabă un joc, un exercițiu de inteligență, deopotrivă o practică de exorcizare (enigma e aparenta coerență a absurdului) și un rămășag de stil (în registre narative diferite), în orice caz o tentativă de a oferi o interpretare cotidiană câte unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne pe nisip, care preludează notația cotidiană și ironică, voit prozaică, antipastelistă și antiidilică a poeților din grupul de la „Albatros” (Geo Dumitrescu ș.a.), după cum ignoratele exerciții stilistice à la manière de..., din seria Cum ar fi scris versuri... Dosoftei, Simion Ștefan, Ureche, Miron Costin, Neculce, Antim, au
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
compătimitor-omenească a unor situații aparent absurde e în consens cu orizontul de așteptare al epocii, ostil determinismului simplist al prozei teziste din anii ’50, instituind totodată un accent polemic, un dramatism nepatetic, dar „sincer” față cu prozaismul frustrant al vieții cotidiene. Cam aceleași însușiri definesc și Neliniștitul iunie (1979), pseudojurnal al unui sejur estival al personajului auctorial la un canton pierdut în Bărăgan, microroman al unei mici lumi izolate și anonime. Modalitatea contemplării naturii, antropomorfizarea peisajului, învestit cu corespondențe culturale și
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Romanul nu mai este un bloc unitar, el conține mai multe romane, polițist, de aventură, de moravuri, autorul nemaisimțindu-se încorsetat de o singură formulă. „Bietul” Ioanide e spiritul constructiv, cu o nețărmurită sete de creație, „genial”, abstras din viața cotidiană, în același timp excentric până la histrionism. El trăiește în lumea superioară a creației, străin complet de ceea ce se întâmplă în jur, inclusiv de soarta celor doi copii ai săi, Tudorel, ajuns membru marcant al „mișcării”, și Pica, gata să se
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
poate de neprimitor, un mediu în care omul modern ar muri. Aborigenul, în schimb, a supraviețuit prin folosirea fiecărei informații și deprinderi obținute despre o lume relativ neschimbătoare și prin dezaprobarea sau interzicerea oricăror mijloace noi de întâmpinare a problemelor cotidiene, mereu aceleași. Astfel arată și descrierea scopurilor educaționale americane, concluziona provocator Rogers (1967). B. Îmbogățirea procesului de descoperiretc " B. Îmbogățirea procesului de descoperire" După Rogers însă, omul modern este pus în fața unei situații inexistente până în anii ’50-’60 ai secolului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
roluri de subiect al experimentului și de experimentator. Pentru realizarea procesului se vor alege răspunsul pe care dorim să-l întărim și motivatorul acestuia. Cei trei autori își sprijină demersul pe un exemplu frecvent întâlnit în tehnicile de schimbare comportamentală cotidiană: cel al dorinței unei persoane de a slăbi un număr de kilograme. Pasul următor stabilirii acestui deziderat este reprezentat de decizia asupra motivatorului (și, în acest caz, persoana în cauză trebuie să fie pe deplin onestă cu ea însăși și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cuvinte, capabili să producă efectele dorite asupra celorlalți indivizi. Aceste efecte se pot raporta la motivații personale, ca, de exemplu, a fi popular, sau la obiective atribuite celuilalt, cum ar fi dezvoltarea capacităților de învățare, refacere sau muncă. Competențele sociale cotidiene ocupă, în general, primul plan, iar cele profesionale, planul secund” (Moscovici, 1998, p. 74). Desigur că putem remarca în același timp existența unor planuri multiple de dezvoltare la unele competențe sociale (în cazul nostru, competența de învățare), în sensul că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Moscovici, 1998, p. 74). Desigur că putem remarca în același timp existența unor planuri multiple de dezvoltare la unele competențe sociale (în cazul nostru, competența de învățare), în sensul că putem discerne simultan un plan general al competenței de învățare cotidiană a individului și un plan secund al competenței de învățare determinată de aria profesională (învățarea în interiorul unui anumit domeniu de studiu). Michael Argyle (1983) ne oferă un astfel de model pornind de la competența motrice (cum ar învățarea conducerii unei mașini
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în faptul că, fiind pus în fața unei problematici aparte la care trebuie să identifice soluții adaptate, cursantul dobândește și își exersează o multitudine de strategii de acțiune, strategii pe care le poate translata apoi la situații similare întâlnite în realitatea cotidiană. Herreid (online) ne propune un decalog al principiilor care să ne ofere un aspect util metodei studiului de caz: 1. Un caz bun este conceput pe structura unei povești (conține o introducere, o desfășurare și o încheiere - uneori încheierea nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
discuție în plen - conducătorii subgrupurilor prezintă concluziile la care au ajuns echipele lor; 8. evaluarea - pornește de la schimburi de puncte de vedere între participanți și se fac extrapolări privind modul în care se pot rezolva astfel de probleme în viața cotidiană; și 9. discuție finală - se verifică dacă obiectivele propuse pentru această activitate au fost atinse sau nu. 6.12. Simulăriletc "6.12. Simulările" Dempsey și Zimbardo (1978) evidențiază rolul esențial al condiționării aflat la baza proceselor de învățare. Astfel, s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
senzațiilor simple. Regăsirea simplității dă naștere unei euforii lirice cu atât mai intense cu cât îndepărtarea de o candoare resimțită ca „originară” este mai mare. Reîntoarcerea la paradisul sentimentului frust se face însă dintr-o perspectivă intelectualizată, în care situațiile cotidiene sunt transfigurate printr-un joc metaforic savant, împins uneori până la supraabundență. Prima carte, Un șir de zile (1966), ilustrează nostalgia umbroasă a originilor (Amurg la Agapia Veche, Meșteri în ploaie), laolaltă cu bucuria reamintirii, în versuri ludice, a jocurilor copilăriei
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
spirit european, cât etnicist. O parte dintre români nu înțeleg că odată ajunși într-o țară occidentală trebuie să se comporte ca într-un spațiu european și să renunțe la conduitele lor din România. Civic, occidentalii cer românilor un comportament cotidian și profesional identic cu cel al oricărui european. Discriminarea românilor în țări occidentale este și o consecință a statutului comunităților românești cărora le lipsește o comunicare cu România și cu țara în care s-au stabilit. Organizațiile românești din străinătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu ascultă de aceleași legi. Prin urmare, a cerceta în ce măsură concepțiile despre fericire ale oamenilor sunt empiric susținute de distribuția fericirii în populație este un demers ce poate fi criticat pentru exigențele prea înalte pe care le impune acestor teorii cotidiene. Ele nu își propun să descrie societatea contemporană, ci, mai probabil, să descrie și să prescrie viața oamenilor individuali care le construiesc. Ținând cont de această observație, este însă interesant să vedem dacă generalitatea pe care unii oameni le-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
respectiv primitoare de migranți. Delincvența este văzută drept o consecință a expansiunii urbane, a supraaglomerării populației în anumite regiuni ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite regiuni, există un mare impact al fenomenelor infracționale. O parte dintre acestea sunt comise de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Alternative. Petcu, Marioara. (1999). Delincvența. Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Preda, Vasile. (1998). Delincvența juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujana. Rășcanu, Ruxandra. (1997). Implicații psihoclinice ale unor disfuncții sociale: conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (1999). Asupra unor aspecte ale migrației interne în România. Sociologie Românească, III. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (2003). Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru (coord.). (2006). Locuirea temporară în străinătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
I. Lapedatu). Partea a doua, dedicată presei transilvănene de până la 1911, completează almanahul, ziarele, revistele, foile prezentate fiind „tot atâtea manifestări ale sufletelor celor mai militante de scriitori de la noi”. Clasificate după criteriul periodicității, publicațiile sunt încadrate în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
au bucurat de un succes de stimă: La capătul liniei, Omul zilei. Unicul volum de proză al autorului, Cu fața spre ceilalți (1971), cuprinde schițe și povestiri al căror stil alert și nervos încearcă surprinderea amănuntului semnificativ în banalitatea situațiilor cotidiene. Personajele sunt creionate din câteva gesturi și vorbe definitorii (precum bețivul din bucata Mozaic, care repetă obsedant aceeași propoziție), într-o proză construită din fragmente de dialog juxtapuse aparent la întâmplare (Meandre), urmând capriciile unei inteligențe ludice. Ca dramaturg, A
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
proveniți în cea mai mare parte din rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de modele potrivit preferințelor afective, gustului lor pentru frumos sau semnificațiilor și implicațiilor pe care le-au avut în contextul vieții cotidiene. Așa se face că în repertoriul zoomorf, majoritatea animalelor ce apar figurate în cadrul diverselor creații artistice sunt cele ce aparțin acestui areal geografic"25. Într-un studiu care se ocupă chiar de fauna Moldovei din secolele XVII-XVIII și reflectarea acesteia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de clerici care, acordându-le calități fictive, reușesc să le facă verosimile și să le pună de acord cu mentalitățile vremii"60. Așa stând lucrurile, este limpede că oamenii Evului Mediu, asaltați de miturile și de legendele care umpleau spațiul cotidian prin reprezentările iconografice din manuscrise sau tipărituri și, mai ales, din sculpturile catedralelor gotice, credeau în existența acestor animale. Așa erau educați. Cazul cel mai elocvent și mai cunoscut, adeseori comentat, este cel din Cartea lui Messer Marco Polo, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că ceea ce deosebește caracterul convențional de cel intensiv (funcțional) al regimurilor de insulinoterapie nu este neapărat numărul de injecții cât mai ales gradul de implicare al pacienților în tratament, respectiv ajustarea continuă a dozelor de insulină în funcție de toate particularitățile vieții cotidiene. Regimul 1 (dimineața), care constă în administrarea unei singure injecții de insulină bazală (B1), dimineața, sau a unui amestec de insulină bazală și prandială (C1) este foarte rar recomandat la ora actuală. Insulina administrată în acest mod nu acoperă cele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]