10,007 matches
-
Axa principală a localității este formată de valea râului Bistricioara, iar munții sunt fragmentați de văi adânci de până la 600 m, săpate de numeroșii afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
m, săpate de numeroșii afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m. Proeminente apar vârfurile Preluca Dreptului, La Fag și Frasinului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grințieș se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
denumirea de Grumăzești: în fostul ținut Fălciu la 11 august 1445; la Vaslui la 15 octombrie 1491; la Neamț în anul 1574. Nu este exclusă nici ipoteza că numele satului Grumăzești să vină și de la configurația locului - "grumaz" - ce înseamna culme de deal prelungită. În jurul anului 1600 localitatea Grumăzești apare trecută pe o hartă a Țărilor Române în cadrul unui atlas istoric, lângă dealul Hindău azi cunoscut sub numele de Ghindău. Faptul că aceste locuri au fost locuite cu mult înainte de 1574
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
și . Are ca vecini: la nord - comuna Chiojdu (județul Buzău) și comuna Vama Buzăului (județul Brașov), la sud - comunele Drajna și Izvoarele; la vest - comuna Măneciu, la est - comunele Starchiojd și Posești. Satul Cerașu este o așezare submontană înconjurată de culmi și piscuri muntoase ca: Vârful lui Crai, Clăbucetul, Leurdeanul, Căprioru și Chimniți. Este străbătută de șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre sud de Drajna. În extremitatea nordică a comunei se află pasul Tabla Buții, pe care se poate traversa
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
râul Neamț (Ozana) și de afluenții acestuia dintre care cei mai însemnați sunt râurile Pluton-Dolhești, Dobreanu și Secu. Vegetația aparține etajului pădurilor de fag în amestec cu conifere, iar molidul domină începând de la altitudinea de 1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
o leagă spre nord de , iar din DJ230 se ramifică DJ102N, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1A) și Slănic. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați. Se învecinează: Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Hamzoaia, Neagra, Tașca (reședința) și Ticoș-Floarea. Comuna Tașca este așezată în partea de vest a județului Neamț, pe malurile râului Bicaz. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care leagă Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la nord comuna se învecinează cu Valea Doftanei, mărginită de culmi muntoase, acoperite cu păduri de foioase și conifere, cu pășuni și fânețe naturale. Are o întindere de 10 km, de-a lungul râului Varbilău, satele fiind situate în cea mai mare parte pe partea stângă a lui (satele Scurtești și
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
nord-vestul comunei, alcătuiți din formațiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de șisturi cristaline foarte vechi. În spațiul dintre văile Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din care fac parte „Grohotișul și Sf. Ilie” (1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din care fac parte „Grohotișul și Sf. Ilie” (1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din care fac parte „Grohotișul și Sf. Ilie” (1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
sud din care fac parte „Grohotișul și Sf. Ilie” (1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
1.588 m) spre sud este culmea joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 26 grade latitudine sudică. Comuna este deservită de șoseaua
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
face parte din Țara Codrului și se află în pitoreasca zonă a masivului cristalin Codru, bine împădurit, într-o zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun, cer
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun, cer și fag (dar și cu zone de conifere). Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Turiștii au acces nu doar la priveliști și trasee
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun, cer și fag (dar și cu zone de conifere). Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Turiștii au acces nu doar la priveliști și trasee spectaculoase, dar se pot bucura
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil din faptul că în sat (probabil în "Chilia Bătrână") este
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa” , ar fi făcut parte dintre „cetățile dacice puțin cunoscute astăzi” . Caracter dacic sau chiar roman i se atribuie și „Cetății” aflată la altitudinea de 846m în pădurea „Braniștea” , pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig, însă istorici mai noi datează „Cetatea” în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Deși prima atestare documentară a localității este relativ târzie -1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile pâraielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună, peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: Vârful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătrîna (1634 m) este frumos. Acestea sunt cele mai înalte culmi ale buzei unui crater vulcanic stins: Fâncelu. Clima este caracteristică depresiunilor montane: cu ierni
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună, peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: Vârful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătrîna (1634 m) este frumos. Acestea sunt cele mai înalte culmi ale buzei unui crater vulcanic stins: Fâncelu. Clima este caracteristică depresiunilor montane: cu ierni lungi și friguroase, veri relativ scurte, dar călduroase. Temperatura medie anuală se situează între 5,1 - 5,5 °C. Media anuală a orelor însorite este cuprinsă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
vieții arhaice, rezemate pe o economie de subzistență. Mânerăul se află la o altitudine medie de 237,5 m față de nivelul mării, fiind comparabilă cu cea a localității Peștișu Mic. Principalele înălțimi (Meea, Dealul Bătăgii, Gruniu, Chiciora) nu depășesc semeția culmilor învecinate: Dealul Răcăștia (328 m), Dealul Stufitului (370 m). Încă de la prima atestare documentară, satul Mânerău este menționat în conexiune cu cetatea Hunedoarei, în componența marelui domeniu feudal de aici. Germenii emancipării sociale apar în timpul Corvinilor, când unor loiali de pe
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Hobița este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. Satul Hobița este situat în partea superioară a văii Râu-Bărbat, înspre culmile înzăpezite ale Munților Retezat. Este păstrătorul unei biserici din piatră, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. De plan dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată, lăcașul este prevăzut cu un turn zvelt, ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]