9,140 matches
-
rămîn urmele activității umane, elemente perene, care supraviețuiesc trecerii în neființă a omului. Pe măsură ce timpul se scurge constatăm o acumulare impresionantă de obiecte mărturii ale permanenței și necesității utilitaro-estetice. În prezent putem identifica o situație similară momentului edificării Cabinetelor de curiozități: prin diversificarea tipologiei, muzeele contemporane tind să valorifice pînă și cele mai neobservate domenii ale activităților noastre. Această tendință de "cuprindere globală" este necesară, deplin justificată în condițiile revalorizării dimensiunii temporale a expunerii, prin inserția muzeului în cotidian. Putem afirma
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spațiu de distracție. Este cazul unor muzee în aer liber care prin activități specifice dezvoltau această latură. 63 % consideră descoperirea, explorarea, în comun cu ceilalți membri ai grupului, ca fiind o atitudine majoră care arată că publicul este marcat de curiozitate, dorința de a vedea, de a cerceta, de a se deplasa, o stimulare a acestuia. A explora într-un mediu necunoscut sau parțial cunoscut, într-un mediu al obiectelor care furnizează elemente cheie, de descifrare! Explorarea ține de psihologia individului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
idei și sentimente; muzeul influențează valorile și atitudinile, fiind un mediator al diferențelor culturale și dezvoltă o etică a mediului; muzeul în aer liber promovează identitatea culturală, comunitară, de grup sau a familiei; muzeul în aer liber stimulează interesul și curiozitatea, inspirînd încredere și motivație în actul învățării. McManus (1991) și Biknell (1995) și-au îndreptat atenția asupra gradului în care mesajul muzeului este înțeles de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile și cercetările din ultimele două decenii putem afirma că: 1. Oamenii se îndreaptă către muzee în dorința
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
răbdarea îi frigi pielea” răbdarea este o calitate ce ajută omul să treacă peste orice necaz; puterea taumaturgică a timpului; p. 102, r. 4 6: „lumea de pe lume, fiind în mare nedumerire, alerga să vadă ce minune poate să fie” curiozitatea colectivă, de multe ori păguboasă, privită ca fenomen social generator de discuții și acțiuni; r. 23 24: „sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân” rangurile sociale sunt respectate, fiecare are rolul său și obligațiile sale, lucruri ce nu se schimbă odată cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Pia și verii ei, Nonel și Andi) descoperă lumea prin intermediul jocului și al interpretărilor metaforice ale realității, miraculosul, magicul făcând parte din viața lor cotidiană. Așteptarea cometei Halley, lumea de basm de la moșia Câmpurile, vacanța ca expresie a libertății totale, curiozitatea stârnită de legende și superstiții, focul ireal de la Poiana Sărată jalonează evoluția spre maturitate și, implicit, accesul în lumea adulților. Importanța amintirii, a conservării micilor experiențe și senzații dă un caracter particular narațiunii, care atinge pe alocuri un dramatism spectaculos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
este întins («degetul de onoare»), constituie o insultă tăcută, dar totuși foarte puternică, pe care cel ce visează o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la degetul cel mic»). Unghiile, la fel ca ghearele animalului, dezvăluie agresivitatea subiectului. În vis, orice afecțiune a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de către indivizi (Cosmovici și Iacob, 1998), considerăm că, în esență, aceasta este susținută de motivații psiho-sociale și fiziologice. Motivațiile psiho-sociale sunt (adaptare după Albu, 1971, p. 153): nevoia de mișcare, apărută din reacția înnăscută de orientare, care stă la baza curiozității; nevoia de repetare a activităților cunoscute - capacitatea de adaptate a omului la nou are anumite limite și de aceea prea multe schimbări pot provoca dezechilibre, privându-l de sentimentul siguranței. Așa se explică bucuria repetării unor eforturi fizice cunoscute, de la
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
doctorat ar putea da la o parte cea mai mare parte a teoriei și să se concentreze doar pe problema esențială dacă nu, atunci ar putea descrie un scenariu mai bogat în care problema se încadrează în mod natural. Rolul curiozității Forța conducătoare în cercetare este curiozitatea. Când este adevărat un rezultat particular? Asta să fie cea mai bună demonstrație, sau există una mai naturală și mai elegantă? Care este cel mai general context în care rezultatul este adevărat? Dacă vei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
parte cea mai mare parte a teoriei și să se concentreze doar pe problema esențială dacă nu, atunci ar putea descrie un scenariu mai bogat în care problema se încadrează în mod natural. Rolul curiozității Forța conducătoare în cercetare este curiozitatea. Când este adevărat un rezultat particular? Asta să fie cea mai bună demonstrație, sau există una mai naturală și mai elegantă? Care este cel mai general context în care rezultatul este adevărat? Dacă vei continua să-ți pui singur astfel
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
rău! Refuz să cred că omul care a creat este un arhitect, iar dacă e așa, cariera lui nu a fost sau nu este una de mare succes. Și chiar sunt curioasă: ce l-a inspirat? Și mai am o curiozitate: în ce stil se încadrează...clădirea? Și mai permiteți-mi una: a meritat să irosească atât timp pentru ceva ce nu este apreciat nu numai de mine, ci de mai mulți muritori? Sunt nouă în bussines-ul acesta, dar ochiul meu
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
familie Pascal a devenit adepta lor, iar tânărul Pascal, un antiiezuit, un contra contrare formator. Iar noua lui religie nu era bună pentru un tânăr om de știință. Episcopul Jansenius, inițiatorul curentului religios, declarase că știința era plină de păcat; curiozitatea de a cunoaște lumea naturală era la fel ca patima. Din fericire, pentru o vreme patima lui Pascal a fost mai mare decât fervoarea sa religioasă, deoarece avea să folosească știința pentru a dezvălui secretul vidului. Cam în perioada convertirii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
participare multiplă a lectorului la operația de decodificare a textului, cultivarea structurilor de apel pentru a manipula aderența la lectură, regia locurilor goale și a neputinței verbale, cultivarea textului cu dublă competență (non-ficțional/ ficțional) și a arhetipurilor discursive, valorificarea efectelor curiozității și ale duplicității... Ceea ce salvează de la uitare fiecare rînd datorat lui Caragiale este copleșitorul său talent, căci "monstruosul a fost turnat în bronz" după formula călinesciană lansată la semicentenarul morții autorului; același critic fără a-și pierde farmecul inegalabil găsea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ou par quelque autre satisfaction nerveuse, leș pointes de désirs dont leș piqûres l'affolaient par instants" [Zola, La Сurée, p.161]. Toate aceste influențe eterogene dau naștere singularității Parizienelor. Parizienele lui Zola sunt diferite, unele par să traducă spiritul curiozității științifice a timpului, cum este cazul lui Caroline Hamelin: "Elle, d'une érudition trop vaste, qui avait perdu son temps, autrefois, à brûler de connaître le vaste monde et à prendre părți dans leș querelles des philosophes" [Zola, L'Argent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Argent, p.160-161]. Găsind originea viciului în violul din tinerețe, Zola amplifica imaginea prin cercetarea mediului actual al eroinei și ajunge la concluzia că simțurile, seriozitatea și excentricitățile lui Renée sunt încurajate de epocă Imperiului al Doilea veritabilă sursă a curiozității, poftelor și viciilor sale: "Elle était plus encore une curiosité qu'un appétit. Jetée dans le monde du Second Empire, abandonnée à șes imaginations, entretenue d'argent, encouragée dans șes excentricités leș plus tapageuses, elle se livra, le regretta, puis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
capriciile de copii alintați cu duritatea bătrânilor sceptici 142. Pariziana tipică la Maupassant este Michèle de Burne, "un type rare" [Maupassant, Notre cœur, p.74], mondenă cu privirea vioaie, de o grație artificială și amețitoare, bibelou sofisticat, bijuterie sacra, o curiozitate estetică. Mariolle, un alt admirator al acestei noi generații de femei, artist amator, este, la rândul lui, conștient de noutatea și ineditul acestui tip: "îl rencontrait en celle-là quelque chose d'inattendu, une sorte de primeur de la race humaine excitante
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.69]. Ultima pagina a românului, în care Georges Duroy își îndreaptă privirea spre D-na de Marelle 145, reprezintă un fel de victorie posibilă a femininului. Maupassant schițează portretul moral destul de controversat al Parizienei, care, pentru a-și satisface curiozitatea, nu se oprește în fața secretelor, înșelăciunilor, ticăloșiilor 146. Maupassant constată că: "leur morale flexible de Parisiennes n'aurait pas tenu longtemps devant la certitude du secret" [Maupassant, Bel-Ami, p.72]. Cele care nu se adaptează noii morale, cum este doamna
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vizitarea Orientului. Gustul pentru călătorii face viața să vibreze pe parcursul anului în mai multe perioade scurte, prin accentuarea momentului plecării și al sosirii. Ritmul vieții moderne traduce dorința de a vedea schimbat conținutul calitativ al existenței. Apetitul deosebit pentru călătorii, curiozitatea de a cunoaște locuri dintre cele mai exotice sunt proprii unei epoci care se deschide tot mai mult cunoașterii feminine. Călătoriile (turism, băi termale etc.) sunt pentru femei prilejuri excelente pentru a ieși din găoacea lor. Prin practică tot mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
voiture, Maria Blond et Tătân Néné, renversées comme des duchesses, leș jupes bouffant pardessus leș roues, avaient des regards dédaigneux pour ces femmes honnêtes qui allaient à pieds" [Zola, Nana, p.194]. Examinarea reciprocă dintre Nana și doamna Hugon mărturisește curiozitatea pentru altă clasa: "Leș deux femmes avaient échangé un regard profond, un de ces examens d'une seconde" [ibidem, p.196]. Similitudinea c e r e m o n i i l o r are drept cauză aspirația colectivă de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
curtea lui Francisc I modă se schimbă foarte repede, în mod deosebit în materie de îmbrăcăminte. Mai mult ca altădată, modă franceză din epoca modernă este sub influența revoluțiilor, domniilor, mișcărilor artistice și literare. Secolul al XIX-lea, impetuos prin curiozitatea și goana după reînnoire, este deosebit de preocupat de fenomenul modei, a cărei esență este schimbarea permanentă 387. Acest secol, mai mult decât oricare altul, a făcut din haină un simbol și un drapel [Fortassier, p.43, 106]. Artă de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
factori importanți fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în toate scrierile artistice analizate. Ideea de originalitate, excentricitate, curiozitate și fantezie, absențe în cultura europeană de dupa baroc, revin în forță și se manifestă la acest personaj. În același timp, descoperim o analiză a structurilor ambiguității narative la fiecare din autorii analizați, după cum, în altă ordine de idei, fiecare din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mode, Gallimard, Paris, 1967 BARTHES, Roland, Mitologii, Polirom, Iași, 1997 BARTHES, Roland, Mythologies, Seuil, Paris, 1957 BARTHES, Roland, Poétique du récit, Seuil, Paris, 1977 BARTHES, Roland, Sémiologie et urbanisme, în L'Aventure sémiologique, Seuil, Paris, 1985, p.261-271 BAUDELAIRE, Charles, Curiozități estetice, Meridiane, București, Tr. Rodica Lipatti, 1971 BAUDRILLARD, Jean, De la séduction, l'horizon sacré des apparences, Denoël/Gonthier, Paris 1979 BEAUVOIR, Simone de, Al doilea sex, Universul, București, 1998, I, ÎI vol. BECKER, Colette, Introduction, în ZOLA, Nana, Dunod, Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
difficile de remonter. On savait au plus des bouts d'histoire, des anecdotes qu'on se chuchotait à l'oreille" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Ambiția de a provoca și menține misterul ține de nevoia de a stârni curiozitatea și dorință: "En deux jours, elle vendit ce qu'elle puț sortir, des bibelots, des bijoux, et elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace" [Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt o preocupare a burghezilor, care conferă actului de alimentare un loc privilegiat în viața lor. Circuitul mâncării este asemănător cu cel al banilor și bunurilor. 283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux și invidiază autorul care îi trezește curiozitatea: "Elle lisait un mince volume à couverture grise. Leș deux coins de șa bouche se relevaient par moments, et un éclair de plaisir illuminait son front. Îl jalousa celui qui avait inventé ces choses dont elle paraissait occupée" [Flaubert, L
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]