9,503 matches
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 30 iunie 2004. Capitolul II Drepturile artiștilor interpreți sau executanți Articolul 95 În sensul prezentei legi, prin artiști interpreți sau executanți se înțelege: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietăți, de circ ori de marionete. Articolul 96 Artistul interpret sau executant are următoarele drepturi
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266164_a_267493]
-
intervenție socială. </p> Pe 31 martie, după o încălzire și câteva jocuri, s-a trecut la prezentarea celor prezenți. Fiecare a scris pe asfalt ce știe să facă cel mai bine. Nicu: „Știu să desenz. Să pictez. Mai știu să dansez. Să bat la darabană. Și să joc fotbal”. Sașa: „Știu să dansez step. Să prind clame. Să fac codițe. Să înot sub apă. Sî gătesc salată cu bomboane, și cu lămâie, și cu ardei”. Bianca: „Știu să calculez. Să fac
Școala în stradă. Episodul 1 () [Corola-website/Science/295646_a_296975]
-
s-a trecut la prezentarea celor prezenți. Fiecare a scris pe asfalt ce știe să facă cel mai bine. Nicu: „Știu să desenz. Să pictez. Mai știu să dansez. Să bat la darabană. Și să joc fotbal”. Sașa: „Știu să dansez step. Să prind clame. Să fac codițe. Să înot sub apă. Sî gătesc salată cu bomboane, și cu lămâie, și cu ardei”. Bianca: „Știu să calculez. Să fac poze. Să desenez. Să înot”. Bicu: „Știu să cânt la darabană. Să
Școala în stradă. Episodul 1 () [Corola-website/Science/295646_a_296975]
-
prind clame. Să fac codițe. Să înot sub apă. Sî gătesc salată cu bomboane, și cu lămâie, și cu ardei”. Bianca: „Știu să calculez. Să fac poze. Să desenez. Să înot”. Bicu: „Știu să cânt la darabană. Să înot. Să dansez. Să joc fotbal”. Mihai: „Știu să cânt cu vocea. Să dau la darabană”. Cami: „Știu să fac teatru. Să fac ciorbă. Să dau cu mătura”. Ilie: „Știu să citesc. Să strâng bani. Să fac afaceri. Să umblu la tehnologie”. Mari
Școala în stradă. Episodul 1 () [Corola-website/Science/295646_a_296975]
-
asemenea oportunitate! Este atât de neașteptat! Nu știu ce să zic!</i>” etc. etc. Una dintre ele, când îi vine rândul să se apropie de microfon, în loc să se îndrepte către el, merge către bara de metal din mijlocul scenei și începe să danseze lasciv în jurul ei, după care se uită timid către celelalte două, după aprobare. Ele scutură din cap și se ridică să o ajute. O țin de mâini și o încurajază tacit, prin gesturi, o susțin puternic până ce reușește și ea
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
o mână de mișcări simpliste? Ei bine, de la plesnitul propriilor fese trec la plesnitul posteriorului celorlalte, își zâmbesc politicos, își încearcă iar mișcările, se poticnesc și se atacă iar. Se hârjonesc tensionat, se trag de păr, își zâmbesc și iar dansează. Disperarea este atât de clară, competiția atât de limpede și de epuizantă. După tot acest carambol năucitor, fetele se refugiază în spatele canapelei, de unde ies purtând haine negre. Doliul propriei condiții mărginite la o existență în care principala provocare e legată
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
exemplu, când au murit actori. Mi-a părut foarte rău. Cand a murit doamna Albu, soția domnului Veroiu. Era un om extraodinar. Mă certă că fumez - eram gravidă - și îmi aducea dulciuri, fructe. Dup-aia doamna Gilda Teodorescu. Stăteam cu dansa în turnee, în cameră. Se schimbă relațiile și simți că sunt oameni care te respectă mult chiar dacă au ceva în plus decât tine. Nu fac diferențe. E important să fie respect în relațiile de muncă. Oamenii să fie oameni indiferent
„E important să fie respect în relațiile de muncă” () [Corola-website/Science/295673_a_297002]
-
s-a refugiat în peșterile și în munții din răsăritul Cubei. Acolo a arătat spre un coș plin cu aur și a spus: - Acesta este zeul creștinilor. Din cauza lui ne urmăresc. Din cauza lui ne-au murit părinții și frații. Să dansăm pentru el. Dacă dansul nostru o să-i fie pe plac, zeul acesta o să poruncească să nu ni se mai facă niciun rău. Trei luni mai târziu, Hatuey e prins și legat de un stâlp. Înainte de a aprinde focul care-l
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
astea. Fiind înscrisă la o școală catolică franciscană, ținută de biserica catolică, nu realizam și nu am simțit nici o clipă că sunt exclusa pentru că eram evreică. Îmi amintesc în zorii zilei de 23 august cum oamenii se îmbrățișau, se sărutau, dansau. Imediat, mama a făcut bagajele, ne-am îmbarcat în caruța cu cai a jupânului Mezey și ne-am dus acasă la Brasov pe la prânz. Când am ajuns la Brașov, toate geamurile erau sparte și ne-am instalat în apartament. Cam
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
cei din alte zone și care provin din alt mediu social. Sunt copii care n-au mai vazut clovni, spectacole de teatru sau alte evenimente culturale. Majoritatea sunt foarte iubitori și au nevoie de afecțiune și atenție. După fiecare spectacol, dansăm cu copii; unii dintre ei inventează câte o miscare pe care apoi încearcă fiecare s-o copieze. De multe ori vor doar să rămână să stea de vorbă cu noi. Fetele se duc de obicei la actrițe, iar băieții la
Clovnii () [Corola-website/Science/295693_a_297022]
-
de la celelalte niveluri efectuează o mișcare apropiată mai mult de gimnastica modernă decât de dansul coregrafic propriu-zis. Efectul neașteptat al imaginii este creat de „funcționarea” diferită a alveolelor schelei, copiii efectuând mișcări diferite, fiind practic trei grupe de interpeți care dansează îm contrapunct.”[ 17] Aceste spectacole au fost realizate sub influența unui spectacol grandios realizat pe stadionul Dinamo din București în 1977 la care au participat peste 25.000 de pionieri, șoimi ai patriei și tineri și care a avut un
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
mulți dintre copii și dintre părinți au avut-o la primele noastre întâlniri. Le-am spus că noi nu vom face „teatru”, că nu suntem nici „căutători de talente”, că nu avem nicio legătură cu „Românii au talent” sau „România dansează”. Cu toate acestea, în foarte multe cazuri, părinții insistau asupra „talentului” pe care îl are copilul: „Dar cântă foarte bine! Ia, auziți!”. Copiii insistau „să-și arate talentul”. Experiență ne-a demonstrat că a pune o etichetă, fie ea și
Educația prin Teatrul Educaţional () [Corola-website/Science/295709_a_297038]
-
creatorului în relație cu politica și despre evadarea americană. Să fim bine înțeleși, întâlnirea a fost în mare parte un dialog al surzilor (chiar și auzul poetei-compozitoare de muzică clasică lasă mult de dorit), în care eu ceream politică iar dansa mă invită spre poezie. A fost oare comunismul o naivitate? Se prea poate, la fel cum și nudismul a fost o naivitate, la fel cum și poezia este o utopie, la fel cum iubirea promite salvare sau la fel cum
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
ne învață că dacă ai carte, nu se face primăvară, că „Tăcerea este unul din argumentele cele mai greu de combătut”, că „Limba pe români îi încurcă‑n gură” și că ne e frică de frică. Așadar, doamnelor și domnilor, dansați! duminică 12 și miercuri 15 octombrie, ora 19.00 Copii răi Text: Mihaela Michailov Performer: Katia Pascariu Regia: Alexandru Mihaescu Muzică: Eduard Jak Neumann Mișcare scenică: Farid Fairuz Copii răi este un spectacol despre sistemul de educație din România, despre
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
ca metaforă pentru lumea întoarsă pe dos. Spre exemplu, în Lysistrata, piesa lui Aristofan, are loc o inversare a rolurilor sociale în momentul în care femeile preiau puterea, iar la sfârșit are loc o scenă în care grecii și spartanii dansează și cântă împreună. Această scenă a celebrării părea cu siguranță utopică pentru spectatorul acelor vremuri, mai ales că avea loc într-un moment în care războiul dintre greci și spartani atinsese un punct critic. Aceeași viziune bahtiană poate fi aplicată
Prometeu în Atena. Post-scriptum: Syriza () [Corola-website/Science/295817_a_297146]
-
interzis, a existat o viață gay în România.</i> Încă mă mai surprinde faptul că atunci când oameni încearcă să se apropie unii de alții la o bere, un aperol spritz ori un ceai gătit după rețetă bunicii, ajung inevitabil să danseze în jurul aceleiași povești - cât și cum am suferit în comunism. Nici nu contează dacă sunt sau nu victime directe ale regimului, suferință anti-comunistă e o moștenire de familie care se transmite oricui și independent de voință să. Suferință anticomunista e
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
David Schwartz. Corp la Corp este un performance comunitar în cadrul căruia o parte dintre rezidenții căminului Moses Rosen și o parte dintre angajații căminului, care le sunt aproape în fiecare zi, sunt împreună pe aceeași scenă, reconstruiesc ritualuri de coabitare, dansează, rememorează întâmplări care le marchează viața cotidiană și spun povești despre legăturile fragile și puternice dintre ei. Despre ce-i ține alături, despre ce au învățat unii de la alții. Corp la Corp </b>prezintă istoria fragmentelor de viață împreună, într-
Comunicat de presă: PLATFORMA DE TEATRU POLITIC 2015 () [Corola-website/Science/295813_a_297142]
-
câștigătoare la concursuri, am luat și premii și medalii și tot. Până în clasa a VIII-a, mi-a placut muzică foarte tare (și acum îmi place). Atuncea am învățat să cânt la instrumente, am cântat la cor la scoala, am dansat dansuri folclorice tradiționale. În satul nostru a fost un grup folcloric pentru tineri, mergeam la Casa de Cultură și aveau și teatru de comedie. Și cum să vă explic, la noi, în Iugoslavia, era organizat în fiecare an că tinerii
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
discuție, urma să aibă loc o petrecere cu tematică gypsy, și le-am spus celor care veniseră cu prejudecăți despre romi: „După toate lucrurile pe care le-ați spus, acum o să rămâneți la petrecerea gypsy și o să fie mișto, o să dansați și de data asta o să vă fie simplu să vă ‘solidarizați’.” Interviu realizat de David Schwartz [1] Vezi partea întâi a interviului: http://artapolitica.ro/?p=1276 și de asemenea http://artapolitica.ro/?p=960.
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
să faci engleză cu noi?”. Andrei Sever Bârzan: La repetițiile dinaintea spectacolului, la Limanu, aveam un public format din copii și ăsta era un barometru foarte bun pentru mine, pentru că erau foarte atenți și unii dintrei ei începeau să și danseze. Unul dintre ei a venit la mine și m-a întrebat: „când poți să vii să mă înveți să cânt?”. Alice Monica Marinescu: Momentul plecării era întotdeauna cel mai greu, pentru că îți dădeai seama că spectacolul nu este, pentru ei
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
pe cea de-a doua soție, care absolvise biblioteconomia acolo. Dar știți cum sunt problemele între părinți și copii. Pe prima soție nu prea a dorit-o mama, până când într-o zi nu a mai primit-o în casă. Nici dansa, prima soție, nu s-a purtat chiar cum trebuia cu mama. Am locuit apoi la socri, dar până la urmă s-a ajuns la divorț, pentru că dansa nu putea să accepte că mama nu o primea în casă, tot din vina
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
-o mama, până când într-o zi nu a mai primit-o în casă. Nici dansa, prima soție, nu s-a purtat chiar cum trebuia cu mama. Am locuit apoi la socri, dar până la urmă s-a ajuns la divorț, pentru că dansa nu putea să accepte că mama nu o primea în casă, tot din vina ei, bineînțeles. Pe cea de-a doua a acceptat-o mama, nu a fost nicio problem. În schimb, părinții dânsei nu m-au dorit pe mine
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
paralizat și pe urmă a decedat. A fost pentru mine un mare sprijin moral, sfătuitor și chiar confident, aș putea spune, încercând să mă ajute în diferitele mele probleme, inclusiv ca mediator între mine și mama. Revenind deci la mama, dansa a decedat pe 24 mai 2008, cu toate eforturile și tratamentele. De ziua ei, pe 6 decembrie 2007 - aici este un punct de cotitură - dansa era la Constantă, la 72 de ani (atât împlinise). Ultima oară o văzusem în vara-toamna
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
în diferitele mele probleme, inclusiv ca mediator între mine și mama. Revenind deci la mama, dansa a decedat pe 24 mai 2008, cu toate eforturile și tratamentele. De ziua ei, pe 6 decembrie 2007 - aici este un punct de cotitură - dansa era la Constantă, la 72 de ani (atât împlinise). Ultima oară o văzusem în vara-toamna 2007, cănd venise de la Constantă unde locuia cu fratele său. Dânsul a rămas, tot așa, fără casă, soția dansului fiind plecată la muncă în Italia
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
acasă. A fost decizia mea, am dat o declarație oficială că îmi asum această responsabilitate și am luat-o pe mama acasă. Eu zic că m-am descurcat foarte bine și că am învățat tot ce aveam de făcut cu dansa, păstrându-mi în același timp și serviciul. Dar am avut și real ajutor de la prietenul meu, care m-a ajutat foarte mult în îngrijirea mamei, si de la încă două-trei vecine și prietene din cartier, care veneau pe la noi. Eu aveam
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]