8,902 matches
-
productiv, nu ar fi fost posibilă fără o protecție a plantelor cultivate împotriva dăunătorilor, a bolilor și buruienilor. Utilizarea pe scară largă, nerațională a acestor substanțe a modificat profund integritatea unor sisteme ecologice, ridicând probleme deosebite ecologilor, inginerilor agronomi, silvicultori, economiștilor și medicilor. Efectele pesticidelor asupra ecosistemelor și organismelor Efectele pesticidelor se pot manifesta direct și atunci se numesc efecte primare, sunt cele care influențează creșterea, supraviețuirea sau reproducerea organismelor într-un anumit interval de timp; influențează 49 diversitatea speciilor și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și implicit a opțiunilor individuale. În esență aglomerările urbane sunt motorul dezvoltării socioeconomice a unei țări. Dezvoltarea așezărilor umane se află În legătură directă cu inițierea și extinderea activităților comerciale. Din cele mai vechi timpuri, specialiști diverși, precum istorici, juriști, economiști etc., au analizat evoluția societății, Încercând să descifreze din perspective diferite, specifice domeniului lor de interes, cauzele și efectele structurării raportului dintre oraș și comerț. În mod similar, urbaniștii au conturat și analizat regulile localizărilor comerciale și consecințele amplasării lor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
urbanism comercial. Acesta reprezintă un aspect particular care se preocupă În esență să răspundă nevoilor comerciale ale populației, prin localizarea și crearea rețelei de magazine. Prin urbanism comercial se Înțelege ansamblul eforturilor și mijloacelor puse În lucru de arhitecți, urbaniști, economiști pentru a adapta comerțul noilor condiții de locuit, noilor concentrări de populație. Urbanismul comercial s-a născut În principal din două fenomene cu multiple implicații: ▪ unul de ordin social-economic, care constă În urbanizarea continuă și crescândă a societății, concomitentă cu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de cele mai multe ori rezultă o evoluție nefavorabilă În extrasezon a raportului dintre veniturile obținute din Închiriere și suma cheltuielilor totale. Invers, În sezon dinamica veniturilor (cifrei de afaceri) este superioară dinamicii cheltuielilor, ceea ce conduce la o rentabilitate sporită. Fluctuațiile ciclice. Economiștii sunt În general concentrați asupra fluctuațiilor ciclice ale economiei generale. Ciclul afacerilor este definit ca o succesiune de momente de creștere sau descreștere a prosperității economice: Faza de expansiune este caracterizată prin: creșterea producției, venitului național, gradului de ocupare a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
, Cătălina (19.XII.1941, București), istoric literar și editoare. Este fiica Speranței Brezuleanu (n. Trașcă) și a lui Petru Brezuleanu, economiști. După absolvirea Liceului „Zoia Kosmodemianskaia” din București, urmează tot aici Facultatea de Limba și Literatura Română (1960-1965). Lucrează în calitate de cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, iar din 1991 devine și cadru didactic universitar. Își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
ei politici la adoptarea deciziilor. Amenajarea teritoriului este un domeniu fundamental al cercetării aplicate, prezentând particularitățile specifice acestui câmp de preocupări. Problemele amenajării teritoriului sunt considerate de o deosebită complexitate deoarece: • implică un efort interdisciplinar din partea specialiștilor în sistematizare, a economiștilor, arhitecților, geografilor, ecologilor, geologilor, sociologilor, matematicienilor; • au caracterul de cercetare previzională integrată cu posibilitățile de realizare a experimentelor relativ limitate; • deciziile prezintă mari riscuri, proiectele de amenajare fiind caracterizate prin costuri ridicate și impact semnificativ asupra mediului. 1.2. Particularități
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Dacă este bine planificată, exploatarea la maximum a potențialului turistic nu este nevoie să fie dramatică sau costisitoare. Grupul II: Zone subdezvoltate Turismul în zonele subdezvoltate a reprezentat apanajul antropologilor profilați pe sociologie și, într-o mai mică măsură, a economiștilor pe probleme de dezvoltare. Literatura se referă în principal la efectul perturbator al turismului asupra modului de viață tradițional și la afectarea mediului prin construirea în zone virgine. Printre problemele importante se numără posesia și utilizarea terenurilor, relațiile de putere
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Două puncte de vedere se opun și totodată se completează. Primul este cel al inginerilor și al arhitecților care construiesc echipamentele turistice pentru a răspunde celor mai bune condiții tehnice la dezvoltarea turismului. Cel de-al doilea este cel al economiștilor, sociologilor și al geografilor care se ocupă cu amenajarea, care studiază modificările urmate de spațiul în chestiune și consecințele economice, demografice, sociale, ecologice ale acestora. Unele acțiuni sunt întreprinse în mod curent și pentru acestea vor fi alocate finanțări periodice
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dispozitive a implicat definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat și economiști, demografi, istorici, geografi, desigur urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și de perspectivă asupra orașelor, rolul personalului, mobilizarea lui activă și pertinentă sunt condiția
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc. și colaborează cu alte zeci de pe tot teritoriul Franței, cu doctoranzi, studenți, cu specialiști din întreprinderi, din cabinete de consultanță sau din colectivitățile urbane. Institutul Orașului și Dezvoltării face studii punctuale sau cercetări aprofundate asupra diferitelor aspecte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
monumentale; aceștia s-au preocupat, de asemenea, ca orașele să fie mai curate și mai sigure, dar nu au avut în vedere o "amenajare coordonată a ansamblului țesăturii urbane, într-o viziune utilitară. Pentru aceasta va trebui un alt proiect, economist și funcționalist, cel care a fondat orașul Luminilor"1. Sub Vechiul Regim, corpul conducător al orașului își consacra timpul în special colectării impozitelor curente sau excepționale. Mai apoi, aprovizionării orașului cu hrană. Aceasta l-a făcut să neglijeze măsurile privind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este acela de a bloca exodul rural, ci de a organiza creșterea economică pornind de la amenajarea rațională a teritoriului francez. Două noțiuni inspiră această redefinire a politicii de amenajare teritorială: noțiunea de pol de dezvoltare și noțiunea de spațiu polarizat. Economistul François Perroux le-a conferit acestora o aură științifică. Teoria polilor de dezvoltare impunea ideea că progresul nu se propagă uniform pe ansamblul teritoriului, ci se bazează pe puncte de creștere. "Fapt e că dezvoltarea nu se produce peste tot
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
habitatului și locuinței: "Civilizația noastră nu va găsi soluția problemei habitatului și locuinței decât atunci când va aduce tehnicile de fabricare a casei la nivelul celor de fabricare a automobilului, aparatelor electrice și ansamblului de produse pe care le utilizăm. Nu economistul este cel care face posibil ca o locuință mare și confortabilă să nu coste decât un sfert din prețul de astăzi al uneia cu trei camere. Acest lucru îl va face de acum tehnicianul asistat de economist"121. Nu-i
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
le utilizăm. Nu economistul este cel care face posibil ca o locuință mare și confortabilă să nu coste decât un sfert din prețul de astăzi al uneia cu trei camere. Acest lucru îl va face de acum tehnicianul asistat de economist"121. Nu-i un bun credincios cel care nu se îndoiește. Același autor recunoștea, cu câteva pagini mai înainte, că standardizarea punea o gravă problemă. Putem să ne întrebăm reflecta el dacă aceasta nu atrage după sine sărăcirea omului, nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
strânsa colaborare a filosofilor, atenți la finalități și preocupați de valori, cu specialiștii, perfect informați asupra realităților și asupra tuturor mijloacelor pe care le pun la dispoziție diversele tehnici. Vrem să lucreze împreună un filosof, un psiholog, un sociolog, un economist, un pedagog, unul sau mai mulți ingineri, un medic, un statistician, un demograf... Am suferit prea mult din cauza separării înțelepciunii de putere pentru a nu dori acum colaborarea celor care determină ce este de dorit cu aceia care știu ce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestea [colectivitățile locale] pot propune intervenienților interesați să investească și să obțină venit, eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de o parte, de a investi pentru a satisface cererile tot mai mari ale populației și a stimula oferta de noi locuri de muncă și, pe de altă parte, de a reduce cheltuielile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT I. Salarii de bază pentru activitatea de specialitate ───────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────── Salariul de bază Nr. Funcția Nivelul - lei - crt. studiilor ──────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Consilier, expert, inspector de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 581 1.145 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 571 915 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 561
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
Nivelul - lei - crt. studiilor ──────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Consilier, expert, inspector de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 581 1.145 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 571 915 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 561 852 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 551
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 581 1.145 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 571 915 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 561 852 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 551 787 5 Referent, inspector, inginer, economist, debutant S 523 - 6 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 571 915 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 561 852 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 551 787 5 Referent, inspector, inginer, economist, debutant S 523 - 6 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; I SSD 539 825 7 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; II SSD 529 762 8 Referent, subinginer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
571 915 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 561 852 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 551 787 5 Referent, inspector, inginer, economist, debutant S 523 - 6 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; I SSD 539 825 7 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; II SSD 529 762 8 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; III SSD 520 680 9 Referent, subinginer, conductor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
bază pentru activitatea de specialitate -lei- ───────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Functia Nivelul Salariul de baza Salariul de baza crt. studiilor ────────────────────── ────────────────── aprilie octombrie ────────────────────── ────────────────── minim maxim minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Consilier, expert, inspector de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 800 1.372 840 1.441 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 780 1.097 819 1.152 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
maxim minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Consilier, expert, inspector de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 800 1.372 840 1.441 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 780 1.097 819 1.152 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 700 1.021 735 1.073 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
specialist IA S 800 1.372 840 1.441 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul II, economist, referent, inginer; gradul I S 780 1.097 819 1.152 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 700 1.021 735 1.073 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 680 944 714 992 5 Referent, inspector, inginer, economist; debutant S 650 - 683 - 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
inginer; gradul I S 780 1.097 819 1.152 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul II S 700 1.021 735 1.073 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 680 944 714 992 5 Referent, inspector, inginer, economist; debutant S 650 - 683 - 6 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; I SSD 780 1.034 819 1.086 7 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]