9,565 matches
-
de cetățenii statelor comuniste ale Europei de Est: biografiile liderilor comuniști erau rescrise permanent, în birourile secției "cadre" a partidului, atât în cursul vieții, cât și după moartea acestora. Rude incomode, inclusiv cele de gradul întâi, puteau dispărea că prin farmec din biografia oficială sau își modificau post-mortem, cât ai bate din palme, traiectoria vieții. Rolul unei mame naturale dar incompatibilă, din cine stie din ce motiv; cu biografia marelui cârmaci, putea fi preluat foarte bine de o altă mama, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
își aruncă apoi ochii spre dealul Morilor unde era livada și casa lor părintească iar mai jos recunoscu casa lui Nistor Dârdală, nașul părinților săi precum și casa ginerelui său, Vasile Pâslă. își aminti de Profira, fata lui, de ale cărei farmece se pare că era atras. Se gândi că oare va avea ea răbdare să aștepte până după ce va face el armata? Nar vrea să se însoare înainte de armată, doar așa a făcut și tatăl său, Costache, și știe că și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Cum doream să cunosc Transilvania și frații români de acolo, sosesc la 15 august 1936 la Cârțișoara. Am îndrăgit acele locuri și pe oamenii de acolo. Era ceva cu totul nou pentru mine. Oameni deosebiți, locuri de un pitoresc și farmec nemaiîntâlnit până acum, obiceiuri altfel decât la noi, costume românești ce veneau de la străbunii noștri și o primire ce mi-au făcut gazdele mele și chiar satul întreg!... Ce se întâmplase? Băiețelul acela blond, sfios și cu priviri agere, inteligente
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
către Domul Invalizilor și Arcul de Triumf, dar mai ales observam și admiram uriașul furnicar de turiști și vizitatori de pe toate continentele! Un adevărat Turn Babel, de care amintește Biblia, dar în cu totul alt sens. Fiecare grup turistic avea farmecul și specificul respectiv al țării de unde venea. Uneori stăteam pe câte o bancă și admiram covoarele multicolore ale florilor specifice lunii mai. Plecam apoi pe o stradă până la un anumit reper, treceam apoi pe altă stradă, mereu lărgindu-mi câmpul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vadă, dar pe care-l găsește în dezordine, pe care a sperat să-l afle terminat și despre care este convins că, trăind încă o viață și chiar revenind în Barcelona, tot în șantier îi va afla. Acesta să fie farmecul? Noi ne-am retras pe o bancă, la umbră pentru a ne răcori. După o oră, timp în care am urmărit grupurile de curioși care se îndreptau spre catedrală, am pornit spre Piața Cataluna, tot sub semnul nesiguranței. Ideea era
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
improvizat. În cele din urmă Mousen a reușit să-i trezească astfel încât pe la 7.30, am pornit înspre obiectiv. Raul a venit cu noi, ceilalți trei cu Mousen (în mașină). Drumul parcurs pe autostradă a fost rapid și lipsit de farmec (de fapt când spui „autostradă” nu te poți gândi decât la ideea de viteză și renunți la ideea de a putea vedea ceva interesant în afară de mașini, camioane și... cam atât... poate un peisaj comun, plat și enervant). Dar după ce am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
camioane și... cam atât... poate un peisaj comun, plat și enervant). Dar după ce am părăsit cele 6 piste și ne-am înscris pe șoseaua națională, cu cât ne apropiam de Montserat, cu atât totul devenea mai frumos, mai plin de farmec dar și de pericole. Căci șoseaua urcând șerpuia când la dreapta când la stânga, iar atenția era din ce în ce mai mult atrasă de munții impozanți, rotunjiți la vârf, colorați în lumina dimineții de reflexele calde ale unei lumini ușor încețoșate. Deși aici în timpul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pantalonii bufanți ai generalilor!). Am ajuns la minister, împreună cu ceilalți juni colegi diplomați. Vagonul de tramvai cu care făceam deplasarea, plin la acea oră de "oameni ai muncii", devenise cu noi o seră "sui generis" datorită produselor cosmetice "Miraj" și "Farmec", utilizate generos. Sediul se afla pe atunci pe Bulevardul Republicii, într-o clădire cenușie și prost întreținută. Primele "contacte" le-am avut cu cei de la cadre, pentru completarea de formulare, eliberarea legitimațiilor etc. Am fost întrebat la ce direcție aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am băut o cafea și am mâncat o înghețată, am dat un ocol prin Alexanderplatz, făcând puțin "marketing" în marele complex comercial din piață, apoi am luat-o spre Unter den Linden, celebra stradă, care din păcate nu mai avea farmecul și strălucirea din vremurile trecute, la data respectivă jumătate din faimosul bulevard fiind ocupat de masiva clădire a ambasadei URSS. De a doua zi mi-am început misiunea de "atașat cultural". Am debutat "în forță", cu o vizita împreună cu ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu aceeași proaspătă curiozitate casele unde au locuit Goethe, Schiller și Liszt, bisericile unde a cântat Bach sau Stadtkirche unde l-am regăsit pe Lucas Cranach. Ne-am plimbat prin parcul de pe Ilm și pe străduțele pline de istorie și farmec, căutând să uităm că doar la 8 kilometri de acest paradis al ideilor și frumosului se află o zonă a groazei , lagărul de la Buchenwald! Ca june atașat cultural cumpărasem cu peste trei decenii în urmă doua discuri minunate, Johannes Passion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
localitatea cea mai sudică a lumii, situată la latitudinea 53,10 grade și longitudinea 70,54 grade și așa cum o cânta poetul Jose Grimaldi "cu o mână pe inimă și alta pe biblie, eu jur ca nu există egal ca farmec și frumusețe la adăpostul vântului, zăpezii și brumei" Punta Arenas 18 decembrie 1980 Semneaza martor Juan Mauricio, inginer forestier, Director, Corporacion Nacional Forestal XII Region Magallanes y Antarctica Chilena. Cu o diplomă asemănătoare avea să fie onorat și Señor Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
metal, pe care artistul încearcă să le introducă fraudulos în SUA! Am avut timp și pentru o deplasare "fulger" de o zi cu mașina până la Washington, care între coloșii orașelor americane rămâne o localitate plăcută, îngrijită, cochetă și plină de farmec și liniște. Aici am avut o întrevedere cu ambasadorul Virgil Constantinescu, am participat la vernisajul unei expoziții superbe de icoane românești la sediul Băncii Mondiale, am vizitat Muzeul Național și am salutat de pe trotuar pe locatarul de la Casa Albă. Întrucât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noul an. Am mai petrecut ceasuri bune cu scrierea câtorva sute de felicitări pentru autoritățile braziliene, corpul consular, românii din Brazilia și pentru cei de acasă președinte, prim-ministru, ministru de externe, directori, colegi... Dacă la Rio Crăciunul n-are farmec, în schimb de Revelion se dezlănțuie toată frumoasa nebunie a acestor oameni minunați. Auzisem multe despre cum petrec și ce auzisem era nimic pe lângă ce aveam să aud și mai ales să văd. La Consulat, unde pregătisem totul pentru Revelionul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
legată de suveranii Pedro I și Pedro II. Până la Petropolis drumul urca spre altitudinea de 800 metri, fiind presărat cu multe curbe și cu peisaje încântătoare dominate de vegetația luxuriantă. La Peresopolis și învecinatul Teresopolis, aveam să revin atras de farmecul locurilor și de fantomele trecutului "Imperiu brazilian". După Peresopolis aveam să intrăm în statul Minas Gerais, ce făcea parte și el din vasta mea "parohie" consulară, renumit prin bogățiile sale miniere aur, diamante, fier. Străbăteam în goana mașinii sute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
obținusem o invitație de a vizita România, căreia, din păcate, din cauza vârstei, n-a putut să-i dea curs. În Punta del Este, dacă nu aveam treburi urgente la ambasadă și în funcție de programul reuniunilor, rămâneam o noapte-două, putând gusta liniștit farmecul localității. Punta del Este a apărut ca așezare pe la începutul secolului XX și s-a afirmat în ultimele decenii, o dată cu dezvoltarea bazei hoteliere și cu transformarea sa într-un centru de reuniuni internaționale, multe din deciziile importante pentru regiune sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la plancha", "anillos de calamar", un dorado sau lenguado, acompaniați de un "blanco" uruguayo, argentino o chileno, e o desfătare. Jose Ignacio e o oază de pace și frumusețe, lipsită de aglomerație, poluare și mașini care gonesc, inscripțiile pline de farmec din fața caselor pescărești avertizându-te: "Aici nu gonește decât vântul"! Mai spre est ne atrăgea Punta del Diablo, un alt sat pescăresc, ascuns între valuri și pădurea de eucalipți, aici pescarii fiind specializați în pescuitul de "tiburoni" rechini, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
brânz) veche - fragmente de stânci - roase, cu forme neregulate - numai gunoaie și rebuturi ale naturii - precum cele care se afl) dincolo de Poartă Jaffei - Întreaga Iudee pare s) fi adunat toate aceste gunoaie... Nu existau mușchi că pe alte ruine - lipsea farmecul ruinei - nu era ieder) - goliciunea f)r) frunze a p)r)ginirii - cenuș) albicioas) - cuptoare pentru ars vărul... Satul leproșilor - case cu fața la zid - Sion. Parcul lor, o gr)mad) de gunoi. Stau la porți cerând de poman) - apoi se vait
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
o groaz) de lucruri. Un alt paradox - la cin) pare c) se gândește la lucruri sumbre, Ins) pleci cu sentimentul c) ai petrecut momente dintre cele mai pl)cute. Doamna Cohn, muzicolog, este o femeie solid), impulsiv), impresionant), cu un farmec deosebit. Judec)torul a fost obligat s) le explice colegilor s)i din Comisia pentru Drepturile Omului de ce un Cohn a trebuit s) plece din Israel pentru a se putea c)s)tori cu o femeie divorțat). Am vorbit cu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În partea exterioar) a Gai-Hinnom, cu fața spre zidurile orașului și spre muntele Sion. Dennis a scris o povestire curioas), pe jum)țațe imaginar), despre Montefiore și despre pelerinajele și proiectele sale. Acum moară și cl)dirile renovate au un farmec istoric și autocarele aduc tot timpul elevi și turiști str)ini, iar pe ziduri se afl) pl)ci de bronz. Moară are ceva comun cu Turnul de Ap) din Chicago. Cand vacă doamnei O’Leary a r)sturnat felinarul și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dincolo de vale poți cump)ra vodc) polonez) aromat) sau Stolichnaya. Dar aici nu poți obține nimic comparabil cu țuică aceea curat) din Carpați. Împart aceast) chintesenț) de prune cu Moshe deoarece regret c) trebuie s) plece. M) Întreb prin ce farmec r)mane entuziast un om ajuns la vârsta mijlocie. P)rul se r)rește, dar sentimentele r)mân proaspete. Sper) s) nu uit s) exersez trasarea cu capul a cifrelor de la unu la nou). Nimic nu este mai bun pentru
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se vede c) și-a petrecut viața mai mult În soare decât În biblioteci. Ochii Îi sunt mai deschiși la culoare decât tenul - o privire luminoas), cenușie; p)rul Îi Inc)runțește; buzele lui au o form) pl)cut). Are farmecul unui om hoț)rât și Împov)rât de probleme. Un vechi prieten al meu, doctorul radiolog Henry Kaplan, care conduce noul laborator de cercet)ri oncologice de la Stanford, ne-a invitat pe amândoi s) lu)m prânzul cu el la
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
observat deseori că după ce Îmi Înzestrasem personajele mele cu vreun lucru Îndrăgit din trecutul meu, acesta se ofilea, pierzându-se În lumea artificială În care Îl plasasem atât de brusc. Deși Încă mai adăsta În mintea mea propria-i căldură, farmecul lui retrospectiv dispărea și, imediat, acel lucru ajungea să fie mai Îndeaproape identificat cu romanul meu, decât cu sinele meu de odinioară, unde păruse a fi ocrotit de intervenția artistului. Casele s-au năruit În amintirea mea pe tăcute, ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
brazi. În spatele acestor imagini era totuși un abis emoțional foarte special pe care Încercam disperat să-l ocolesc, ca să nu izbucnesc Într-un potop de lacrimi și acest abis era tandra prietenie care se Împletea cu respectul pentru tatăl meu; farmecul Înțelegerii noastre perfecte; partidele de la Wimbledon pe care le urmăream Împreună, În ziarele londoneze; problemele de șah pe care le rezolvam; iambii lui Pușkin care se rostogoleau victorioși de pe buzele lui, ori de câte ori menționam vreun poet minor al zilei. Relația noastră
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unui alt bărbat, mândră și docilă, modernă și iute, cu glezne suple și mâini subțiri. Fetițele cu șosete și balerini curați, cu care noi și alți băietani ne Întâlneam la lecțiile de dans sau la petrecerile de Crăciun, aveau tot farmecul, toate bomboanele și steluțele din pomul de Crăciun reflectate În irisul ochilor lor scânteietori și ele ne tachinau, ne priveau pe după umăr, participau cu bucurie la visurile noastre vag festive, dar aceste nimfe aparțineau unei alte categorii de făpturi decât
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fața Louisei mele - și mi-am dat seama imediat că totul se terminase, că o pierdusem, că n-o voi ierta niciodată pentru că zâmbea atât de nerușinat, cânta atât de tare și se travestea atât de ridicol, neavând nimic din farmecul „mândrelor creole“ nici din cel al „dubioaselor señoritas“. Desigur că n-am putut Înceta definitiv să mă gândesc la ea, dar șocul acela părea să fi declanșat În mine un proces de inducție, căci am observat curând că orice evocare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]