51,240 matches
-
rapidă a paginilor de internet cu un motor de căutare precum google sau yahoo da la iveală, de pildă, o majoritate de instituții canadiene, publice sau private, printre cele care-și expun «excelentă» sau atribuie «burse de excelență». Pornind de la frecvență de apariție a cuvântului pe diferite adrese de net, se poate face ipoteza că «excelentă» s-a deplasat din domeniile școlare și sportive către cel al managementului sau chiar al politicii. Principalele caracteristici de excelență managerială sunt fuziunea mai multor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Occident În special. (idem) Participarea la proiecte europene suscita și ea un anume număr de critici din partea sociologilor bulgari și români: exploatarea colegilor că «mâna de lucru» tehnică pentru adunarea de date sau ca sursă de idei ar fi frecvență. Unora li se pare interesant acest gen de schimburi, chiar dacă sunt dezechilibrate, căci unii cercetători se pot face remarcați și recrutați, ca urmare, În calitate de experți pentru țările vecine (interviu cu Cezar Barzea: aceasta situatie poate fi Întâlnită și dincolo de științele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și la „Viața românească”. În 1952 este înmatriculat la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București, unde audiază cursuri ținute de Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu. Urmează clasa a XI-a la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, la fără frecvență, și tot aici susține examenul de absolvire. Face parte din echipa redacțională a revistei „Ani de ucenicie”, scoasă de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
de tranziție), au intervenit mutații fundamentale în relația părinți-copii adulți, fiind determinate în primul rând de procesul de reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în particular a pământului, creează o serie de probleme și conflicte, semnalându-se cu o mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic și cel moral. Într-o viziune mai largă, relația copii maturi-părinți în vârstă este încadrabilă în tema schimbului intergenerațional în familia lărgită, problema tratându-se în termenii de întrajutorare prin bunuri și servicii între bunici-părinți-nepoți (trigenerațional
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
într-un tabel cu dublă intrare în care figurează numele persoanelor și trăsăturile enunțate de subiect. În căsuțele tabelului, consemnăm dacă o trăsătură a fost indicată ca aparținând sau nu unei anumite persoane. Putem citi astfel din tabel numărul și frecvența trăsăturilor (conceptelor) pe care subiectul le utilizează în caracterizarea cunoscuților, precum și indivizii care i se par mai asemănători. De reținut că suita de concepte de care are nevoie subiectul pentru compararea altora nu întrece, de regulă, 20-30 (Bannister, 1973). Tehnica
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
textului ce trebuie citit pentru a desemna dacă tema este prezentată favorabil, defavorabil sau neutru. • În fine, prin decelarea în unități favorabile, nefavorabile, neutre sau care nu se referă la tema (ipoteza) urmărită de noi și prin calcularea raportului dintre frecvențele acestor unități, se desprinde tendința, intenția exprimată în documentul analizat. Pe lângă simpla consemnare a prezenței sau absenței atributului, se poate evalua și tăria, gradul de intensitate cu care se manifestă atitudinea. Fidelitatea procedeului se poate estima fie prin compararea rezultatelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
greu documente ce îi pun clar într-o lumină nefavorabilă. Este de remarcat că și în cazul explorării documentelor de și despre familie operează distincția dintre analiza cantitativă, expusă deja (ipoteze, categorii, unități de reper și context) și soldată cu frecvențe și corelații statistice, și analiza calitativă. Aceasta din urmă înseamnă în principal că (Iluț, 1997): a) pe de o parte, s-a lărgit aria a ceea ce înseamnă document, examinându-se minuțios, spre exemplu, convorbirile telefonice, corespondența pe Internet, discursurile (retoricile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital se numește zestre indirectă. A. Schlegel și R. Eloul (1988) au realizat un studiu privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt bătuți de partenera lor conjugală sau de iubire, răniți sau omorâți se petrec când aceștia dorm sau sunt foarte beți. Este un fenomen ce a fost încă puțin explorat prin investigații sistematice. Soții se agresează reciproc, cu intensități și frecvențe diferite, unii cu totul circumstanțial - o palmă, după care regretă și își cer iertare în genunchi -, alții cu sadism, și repetat. În societățile tradiționale, de dragul copiilor și de gura lumii, multe femei rabdă supliciile la care sunt supuse „până nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Și la noi în țară se inițiază proiecte de lege în acest sens. Recunoașterea de drept a coabitării ca parteneriat domestic este foarte importantă pentru cuplurile de homosexuali, la care, tocmai pentru că în puține țări este permisă căsătoria lor legală, frecvența coabitării este mai mare. 7.3.4. Cupluri (familii) de homosexualitc "7.3.4. Cupluri (familii) de homosexuali" Literatura americană de specialitate consacră un spațiu relativ larg homosexualității, examinând-o ca alternativă diadică netradițională (Huber, Spitze, 1988). S-a constatat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mare. 7.3.4. Cupluri (familii) de homosexualitc "7.3.4. Cupluri (familii) de homosexuali" Literatura americană de specialitate consacră un spațiu relativ larg homosexualității, examinând-o ca alternativă diadică netradițională (Huber, Spitze, 1988). S-a constatat, într-adevăr, că frecvența coabitării, atât printre homosexuali, cât și la lesbiene, este proporțional mai ridicată decât la heterosexuali. Ca aspirație și ca realitate, homosexualii tind spre relații stabile (Blumstein, Schwartz, 1983). Cu privire la cauzele homosexualității, cercetările nu au dat încă răspunsuri concludente. Factorul biologic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fundamentale în viața familiilor rurale și în relația părinți-copii adulți. Ele sunt determinate în primul rând de procesul de reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în principal a pământului, creează o serie de probleme și conflicte. Se semnalează cu mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic de moștenire și cel moral. Și anume, foarte mulți tineri de la sat, odată cu industrializarea, urbanizarea și șansele de școlarizare ce li s-au oferit, au devenit „învățați”. În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
clare despre comportament sau responsabilități; sunt prezente interacțiunile aversive și un grad sporit de procese coercitive; - scopul principal al terapiei este de a-i învăța pe părinți cum să mărească repertoriul de comportamente dezirabile la copiii lor și să reducă frecvența celor indezirabile; - strategia terapeutică rezidă într-o evaluare foarte atentă a problemei în termeni de antecedente, descrierea detaliată a expresiilor ei în plan comportamental și a consecințelor ei; - se încearcă identificarea situațiilor (cine, când, cum, cu cine etc.) în care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relații sexuale satisfăcătoare Activități de recreere și timp liber .... .... Nu petrecem atât timp liber cât am dori împreună .... .... Nu ne plac același activități recreative .... .... Partenerul meu petrece prea mult timp liber separat de mine În partea stângă a propozițiilor, evaluați frecvența cu care apar în relația cu partenerul de viață, notând astfel: 0, niciodată; 1, rar; 2, câteodată; 3, frecvent; 4, tot timpul. În partea dreaptă, consemnați cu DA sau NU, în funcție de cum considerați că propoziția respectivă exprimă sau nu o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a nu avea relații extraconjugale și care proslăvesc proprietatea privată (apud Ember, Ember, 1998). În discuția despre relația dintre dragostea romantică și gelozie, trebuie intercalat și conceptul de intimitate, care este altceva decât intensitatea sentimentelor de dragoste. Intimitatea înseamnă și frecvența raporturilor sexuale, dar și cât timp petrec împreună cei doi soți în alte activități (iau masa, dorm în același pat, au același loisir etc.). Cercetările nu au adus încă date suficiente pentru a decide ce raporturi de asociere există între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
activitățile de loisir sau stiluri de comunicare. Diferențele naturale au suport genetic sau sunt construite cultural prin circularitatea stereotipii-socializare. Oricum, sunt diferențe reale, iar granița natural (genetic)-cultural e greu de trasat. Într-o - probabil - extravaganță sociobiologică, de pildă, însăși frecvența mai mare a infidelității la bărbați ar avea un substrat genetic (vezi Iluț, 1994). Deosebiri bărbat-femeie există și în stilul de conversație, ceea ce este cu totul important în comunicare (mesaje și metamesaje), în citirea și interpretarea gândurilor, evaluării emoțiilor și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etc.). Altfel spus, faptul că familiile cu un nivel socioeducațional mai înalt vor recurge în mai mare măsură la asistență (terapie familială) nu înseamnă că au mai multe probleme de acest gen decât celelalte. Și mai ales reciproca e adevărată. • Frecvența, intensitatea și tipul de cerere de asistență vor depinde de două seturi de factori: cei ce țin de mentalitate și cei ce țin de posibilitățile materiale. Cumva paradoxal, tocmai familiile sărace - care ar avea nevoie cel mai mult de asistență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ulterior fiind ofițer la Ministerul de Interne. În 1955 pleacă la Moscova pentru un stagiu de pregătire la Academia Militară „M. V. Frunze”. Revenit în țară, va lucra în cadrul unei unități MAI din Iași, oraș unde se înscrie la secția fără frecvență a Facultății de Drept (1957-1961), susținându-și lucrarea de licență în 1962. În anul următor este numit inspector principal la Comitetul de Cultură și Artă al regiunii Iași, funcție pe care o ocupă până în 1968, apoi director la Casa de
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
suflet”. Beneficiind de colaborări de prestigiu, S.l. reușește să adune un grup de poeți importanți, din mai multe generații. Sunt publicate în primul rând versuri de Al. T. Stamatiad, încă din numărul inaugural (Timiditatea, În primăvară), apoi cu o mare frecvență semnează, de asemenea, Aron Cotruș (De-aproape sau din depărtări, Minerul, Prin întuneric de pădure, Firul de iarbă, La atac, Primăvara, În cimitir ș. a.), poetului fiindu-i și recenzat de Perpessicius volumul Versuri, tipărit în 1925. Poezie mai trimit Perpessicius
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
superioară a prosocialului - este valoarea centrală în creștinism. Dar, după cum chiar cei mai bine de 2000 de ani de creștinism dovedesc, norma responsabilității sociale, îndemnul moral general de a-ți ajuta semenii nu se traduc repede și cu prea mare frecvență în acte concrete. B. Latané și J. Darley (1970) afirmă că această normă este simultan prea generală și prea specifică. Prea generală, pentru că în principiu toți oamenii aderă la ea, prea specifică fiindcă, în toate culturile, codurile morale prevăd și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deosebire în cea americană), întrucât e vorba despre un timp relativ scurt de observat, intervine clar variabila independentă și se pot înregistra cu destul de multă precizie efectele acestei intervenții. Scene precum cele descrise mai sus se întâmplă astăzi cu mare frecvență în spații publice și, foarte important, ele pot fi modelate și în experimente de laborator. Un caz care a făcut mare vâlvă în SUA și care a fost studiat de specialiști, prin urmare, des citat în textele fundamentale din domeniu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții; c) în adolescență și la începutul maturității, fetele practică mijloace de control și pedeapsă alternative agresivității cu mai mare frecvență decât băieții (Cairns, 1986, apud Geen, 1989). Pe o poziție asemănătoare se situează și M. Wilson și M. Daly (1985, apud Geen, 1989), care identifică gelozia sexuală ca factor major în omuciderile din rândul tinerilor. Această gelozie ar fi consecința
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate a ei. Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe și schimbări cu greu s-ar fi putut produce. Psihologii sociali și sociologii, respingând ideea că violența este explicabilă în primul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât și ostilă. Totuși, și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri să indice frecvența conflictelor avute cu subordonații, cu cei ce aveau aceeași funcție ca ei (egali ca statut) și cu superiorii. Indivizii clasificați ca tip A au menționat mult mai multe conflicte cu subordonații și egalii lor decât tipul B, dar nu s-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]