11,589 matches
-
suflet în altul, din depărtare în depărtare, traversând deșerturi închise. Dar fiecărui membru al unei societăți închise, comunica un fel de reminiscența, o emoție care îi permite să supraviețuiască. Și, din suflet în suflet, ea trasează linia ce leagă un geniu de altul, prin intermediu discipolilor, spectatorilor or auditorilor.Ea prezintă geneză intuiției în inteligența. Dacă omul accede la o totalitate creatoare deschisă, el realizează acest lucru mai degrabă acționând, creând, decat contemplând 76. Nu altă pare să fie intenția poetului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pur, element unic și monoton al ființei înseși, regăsit, pierdut datorită lui însuși, ce locuiește, în eternitate, în intuiția noastră [s.n.]; această notă profundă a existenței controlează, când o ascultăm, complexitatea condițiilor și formelor de existență [...] Nu propria persoană ridică geniul la un înalt grad, pentru că a renunțat să se mai gândească la ea și pentru că pus, în locul subiectului, acest eu incalificabil, care nu are nume, care nu are istorie, care nu este nici mai înțelept, nici mai real, decat centrul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
scrie Rimbaud în faimoasa scrisoare către Paul Demeny (1871)27, nu atinge la Barbu accente atât de dramatice. Spirit mai degrabă raționalist, poetul român, se vrea, așa cum, de fapt, subliniază și motto-ul parafrazei, "în domeniul gândului, Despot". Poetul de geniu ("aedica stirpă a Usherilor"), în exil voluntar printre oameni, dobândește astfel distanță interioară și detașarea necesare pentru a-i iubi; pe de altă parte, aceasta "dragoste" depășește pe cea a amorului propriu, este o vastă și continuă deschidere, prin care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în aceste pagini, următorul paragraf ni se pare de maximă importanță, pentru ca, în final, Ion Barbu (re)face legătura cu Edgar Poe: Același dar - era cât pe-aci să spunem aceeași știință vizionara - se desfășoară în excepțională bucată a Iluminațiilor, Geniu (Génei). Ea ne vestește nu atât domnia Frumosului sau a Binelui, cât aceea a unui principiu mai riguros: Adevărul "străbătut de violențe noi"; instaurarea unui mod imediat de gandire [s.n.], mod ce depășește știință ancilara și devine consistentă. Aceasta este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Edgar Poe, care constituie nucleul originar ale construcției ideatice din "Veghea lui Roderick Usher", Ion Barbu, avea să aducă unele lămuriri, în studiul despre Jean Moréas, din 1947. Meritul principal al romanticului american, sugerează scriitorul român, pare să fi fost geniul sau de a identifica (intui) unele probleme fundamentale - autonomia artei, natura cunoașterii poetice, importanța efectului - și de a fi oferit răspunsuri proprii, chiar dacă incomplete. Ceea ce, la Poe, rămâne la nivelul textului și receptării lui, devine, la Ion Barbu o chestiune
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
156, 169, 177, 180 frumosul, 93 frumusețe, 60, 76, 133 fuziune, 87, 99, 157, 160 G Gall, F. J., 75 gând, 31, 86, 97, 98, 99, 127, 136 gândire, 87, 102, 118, 142, 179, 184 Gauss, Karl Friederich, 163, 198 geniu, 58, 67, 68, 100, 101, 106, 150, 165 geometric, 28, 38, 51, 65, 137, 138, 145 geometrie, 107, 123, 145 ger, 43 Ghil, René, 176, 187, 202 Gyges, 85 H Halleck, Fitz-Greene, 75, 85, 91, 109, 111, 204 Hamlet, 139
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pârâit entièrement et adéquatement connu, objectif ce qui est connu de telle manière qu'une multitude toujours croissante d'impressions nouvelles pourrait être substituée à l'idée que nous en avons actuellement. 91 Nu este, însă, și ideea poescă despre geniu - pe care îl vede drept o ființă în care Intelectul, Gustul și Percepția sunt echilibrate. La numărul 23 din "Fifty Suggestions", publicate în Graham's Magazine, măi 1849, poetul american face următorul comentariu: "Let a mân succeed ever șo evidently
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
process deliberat. Artistul poate avea o viziune a simetriei perfecte, dar fără capaciatea de a o prelucră și ordona conform voinței porprii, pentru a produce o operă de artă, această calitate nu însmeană mare lucuru. Din acest motiv, exită multe genii, dar puține opere de geniu. 107 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984, pp. 214-215. 108 Idem, p. 215. 109 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 722: "L'intuition est là
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o viziune a simetriei perfecte, dar fără capaciatea de a o prelucră și ordona conform voinței porprii, pentru a produce o operă de artă, această calitate nu însmeană mare lucuru. Din acest motiv, exită multe genii, dar puține opere de geniu. 107 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984, pp. 214-215. 108 Idem, p. 215. 109 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 722: "L'intuition est là cependant, mais vague et surtout
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
means of a series of decodings". 5 Martin Buber, Between Mân and Mân, [1947] 2004, p. 159. -------------------------------------------------------------------------1 6 7 Preliminării GÂNDUL DIN GÂND: EDGAR POE ȘI ION BARBU Universul că un poem O coborâre în maelström Furor poeticus: inspirație, geniu Poezie și cunoaștere Omenesc, mult prea omenesc Invitație la călătorie Încheiere Bibliografie Indice Indice de nume și termeni Abstract
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de la habitus-ul normal al vieții noastre intelectuale, trebuie să-i corespundă, pe plan lingvistic, o abatere corespunzătoare de la exprimarea normală. *28 Mai târziu Spitzer însuși a recunoscut că stilistica psihologică nu se aplică decât scriitorilor care gândesc prin prisma "geniului individual", care au o maniera personală de a scrie, adică scriitorilor din secolul al XVIII-lea și de mai târziu ; în perioadele anterioare, scriitorul (chiar și un Dante) căuta să exprime lucruri obiecțiile, într-un stă obiectiv. Tocmai ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
selectarea genurilor pe care le discută nu găsim un criteriu consecvent, fie metodologic, fie de altă natură. Cele mai multe dintre acestea sunt cele cunoscute încă de greci, dar nu toate: Blair discută pe larg "poezia descriptivă" în care, după cum spune el, "geniul se poate manifesta la cea mai mare înălțime", cu toate acestea dânsul nu are în vedere "vreo specie sau vreo formă de compoziție anume", nici chiar, după câte se pare, în sensul în care se poate vorbi de o specie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
noi genuri (cum ar fi tragicomedia). Ea sesizează faptul că genurile pot fi construite atât pe baza • complexității sau "bogăției", cit și pe baza "purității" (gen prin adăugare și gen prin reducere). După ce romanticii au pus accentul pe unicitatea fiecărui "geniu original" și a fiecărei opere literare, teoria modernă, în loc să scoată în evidență deosebirile dintre un gen și altul, încearcă să găsească numitorul comun al operelor aparținând unui gen, procedeele și intențiile literare care le sunt comune. Plăcerea ce ne-o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ales a literaturii) constă tocmai în caracterul lor cuprinzător, nespecializat, în universalitatea lor. Pentru scriitori și critici, această concepție este mult mai măgulitoare decât aceea care i-ar considera doar specialiști în compunerea sau interpretarea operelor literare. In lumina ei, "geniul literar" este învestit cu o autoritate "profetică" superioară și devine deținătorul unui "adevăr" de tip deosebit, mai larg și mai profund decât adevărurile științei și filozofiei. 318 Dar aceste mărețe pretenții sunt , prin însăși măreția lor, greu de aparat altfel
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unor personalități care l-au admirat și înțeles pe Hașdeu, tocmai pentru că au fost, asemeni acestuia, spirite pătrunzătoare și enciclopedice. Judecățile de valoare au într-adevăr valoare atunci când vin din partea unor oameni care posedă capacitatea de a judeca măreția unui geniu 46. În 1937, Mircea Eliade spunea: "Astăzi, când au trecut 30 de ani de la moartea lui B.P. Hașdeu, un singur lucru suntem datori să-l facem pentru a omagia cum se cuvine pe acest luceafăr al neamului nostru: să-l
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
privind stadiul foneticii și al fonologiei mondiale din epoca lui Hașdeu (dar și din faza premergătoare), vezi Mounin, 1999, pp. 138-140. Tot aici sunt amintiți și cei mai mari specialiști ai domeniului. 46 Mircea Eliade îl consideră pe Hașdeu un "geniu de o înspăimântătoare vastitate" (Eliade, 1987, p. 104). 1 Gerland, Versuch einer Methodik der Linguistik, Magdeburg, 1864, p. 2. 2 Bernhardi, Sprachlehre, Berlin, 1801-3, ț. 2, p. 450. Idem, Anfangsgründe, 1805, p. 272 sqq. Cfr. Reinbeck, Handbuch der Sprachwissenschaft, Essen
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aparat imaginat de el nu a dat greș. Totul funcționa perfect, fără corecții ulterioare, totul a fost construit fără experimente preliminare”, afirma cu zeci de ani în urmă celebrul inventator român Henri Coandă, despre cel care a fost inventatorul de geniu Nikola Tesla, un nume prea puțin rostit astăzi de umanitate. Nikola Tesla s-a născut în data de 9 iulie 1856 pe țărmul Mării Adriatice, în satul Similian din provincia germană Lica (actuala Croație), întro localitate populată de istroromâni. În jurul
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
distanțe de mii de kilometric și care anunță să ne propulseze într-o dimensiune a cunoașterii și a existenței cu totul nebănuită, a fost ridicată și se află încă în plină construcție pe pilonii schițelor și invențiilor celui mai mare geniu al umanității, Nicolae Tesla. Pe lângă descoperirile sale despre electromagnetism și inginerie, Tesla este considerat un pioner în domeniile roboticii, balisticii, științei calculatoarelor, fizicii nucleare și fizicii teoretice. Savantul deținea 700 de brevete pentru invențiile sale, dar multe brevete pentru invenții
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
de la o distanță de peste 40 km. În ciuda unor idei care par puțin probabile chiar și în ziua de astăzi, precum iluminarea oceanului, controlarea vremii sau fotografierea gândurilor. multe dintre invențiile sale sunt de-a dreptul uimitoare și dovedesc capacitățile de geniu ale lui Nikola Tesla. Deși de cele mai multe ori a fost personificat ca un cercetător nebun, poate că singurul lui defect a fost acela de a se fi născut înaintea timpului său.
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
Politehnica (École Polytechnique). Inițial, corpul profesoral al acestei instituții de învățământ superior era constituit din șapte cadre didactice ale Facultății de Stiinte, unul de la Facultatea de Drept și șapte noi titulari; Facultatea de Stiinte Aplicate avea în compunere cinci secțiuni (geniu civil, mine etc.), dar studenții trebuiau să urmeze toate cursurile școlii, numai lucrările practice fiind îndeplinite în funcție de specializare 77. Până în 1890 absolvenții Școlii Politehnice deveneau ingineri după patru ani de studii, pentru că de atunci înainte să se introducă și programe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe doi absolvenți ai Școlii Politehnice, secțiunea geniu civil. Era vorba de Ștefan Constantin Hepites, despre care am vorbit mai sus (mai deținea doctoratul în științe fizice și matematice în 1873), originar din Brăila, care obținea diplomă în 1875 și de Elie Radu, din Botoșani, ce-și încheia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și matematice în 1873), originar din Brăila, care obținea diplomă în 1875 și de Elie Radu, din Botoșani, ce-și încheia studiile doi ani mai tarziu 1: Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitatea de proveniență) Secțiunea Total 1875 Hepites, Ștefan (Brăila) Geniu civil 1 1877 Radu, Elie (Botoșani) Geniu civil 1 În perioada 1875-1884 au finalizat studiile la Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
care obținea diplomă în 1875 și de Elie Radu, din Botoșani, ce-și încheia studiile doi ani mai tarziu 1: Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitatea de proveniență) Secțiunea Total 1875 Hepites, Ștefan (Brăila) Geniu civil 1 1877 Radu, Elie (Botoșani) Geniu civil 1 În perioada 1875-1884 au finalizat studiile la Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
doi ani mai tarziu 1: Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitatea de proveniență) Secțiunea Total 1875 Hepites, Ștefan (Brăila) Geniu civil 1 1877 Radu, Elie (Botoșani) Geniu civil 1 În perioada 1875-1884 au finalizat studiile la Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care doi străini (un francez și un german), cea de mecanică, cinci (1882-1885), dintre care un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
specializare - secțiunea arhitectură -, care a avut doar doi absolvenți în perioada 1894-1900, alături de român își mai încheia studiile un bulgar. Pierre (Petre / Petru) Theodoru din Bacău (1897) și Jean (Ion / Ioan) Pellianu din Craiova (1899-1900) terminau tot secțiunea mecanică, specializarea geniu civil (aici statisticile au înregistrat 26 de străini - provenind, în afară de România, din Austria, Brazilia, Bulgaria, Chile, Egipt, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, zona poloneză, Rusia, Uruguay și Turcia - dintr-un total de 67 de diplomați în anii 1885-1910). Al cincilea este
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]