8,843 matches
-
Primăria Municipiului Brașov. Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întodeauna prima duminică după Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de "Duminica Tomii". Pietrele lui Solomon reprezintă o arie naturală în al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) , fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este trăbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
și se întinde pe o suprafață de 106,500 hectare Aria protejată reprezintă o zonă deluroasa (cu un statut mai special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
pește lung de 1,8 m (Palaeorhynchus humorensis) în partea superioara a stâncii, într-o intercalație subțire de argile disodilice prinsă între stratele groase de gresii albe relativ dure (de Kliwa), care formează actual peretele exterior al Pietrei Pinului. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
pe un cilindru după masa atomică, de Chancourtois a observat să elementele cu proprietăți similare se aliniau vertical. Graficul său a inclus câțiva ioni și compuși în adiție elementelor. Documentul a fost publicat în 1862, dar conținea mai mult termeni geologici decât chimici și nu includea nicio diagramă; ca rezultat, el a primit puțină atenție până la lucrarea lui Dimitri Mendeleev. John Newlands a fost un chimist englez care în 1865 a aranjat cele 56 de elemente care au fost descoperite atunci
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
lățime ce variază între 200-300 m - 2 km (punctul cel mai îngust al văii este identificat prin toponimul actual "„La Strâmtură”"). Dacă la stânga văii se găsesc dealurile Măguricea, Poguior, Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava, Dealul Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
că oamenii și cimpanzeii au în comun un mare procentaj de ADN (între 95% și 99,4%, funcție de modul de a măsura). De asemenea, evoluția cimpanzeilor și a oamenilor dintr-un strămoș comun prezice un strămoș comun recent (la scară geologică). Numeroase fosile intermediare au fost descoperite de atunci. Deci, evoluția omului a trecut mai multe teste de falsificare. O teză similară este aceea că selecția naturală ar fi o tautologie. Concret, s-a argumentat că fraza „supraviețuirea celui mai bine
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
fi adevărată doar în mod trivial. În mod similar s-a argumentat că teoria evoluționară ar fi un cerc vicios (argument circular), deoarece dovezile sunt interpretate ca susținând evoluția, iar evoluția este necesară pentru a interpreta dovezile. De exemplu, straturile geologice sunt datate prin fosilele care apar în ele, iar fosilele sunt datate conform straturilor. Totuși, de cele mai multe ori, straturile nu sunt datate prin fosilele lor, ci prin poziția lor relativă la alte straturi și prin datare radiometrică, iar cele mai multe straturi
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
Aria naturală adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile) structurate pe două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
1951 a fost un important loc de pelerinaj pentru credincioșii romano-catolici din Ungaria dar și din afara granițelor țării și un simbol al rezistenței față de comunism. După 1951, biserica și mănăstirea au fost parțial distruse, apoi transformate în stație de cercetare geologică respectiv cămin studențesc. După prăbușirea regimului comunist din Ungaria, biserica și mănăstirea și-au redobândit funcționalitatea originală, fiind reconstruite și renovate în timp record. A fost reluată viața monahală iar biserica-grotă a redevenit loc de rugăciune și de pelerinaj pentru
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
1143 din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.691 din 11 octombrie 2007 (privind instituirea de noi arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 242,70 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic și faunistic din Podișul Casimcei alcătuită din abrupturi calcaroase (atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii, ce adăpostește o gamă variată de floră (cu specii halofile, higrofile, mezohigrofile) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe
Rezervația naturală Gura Dobrogei () [Corola-website/Science/329033_a_330362]
-
între satul de naturiști Heliopolis (20%) și Marina militară franceză (80%). Totuși, din 1993, există și pe insula Levant o mică Rezervație naturală numită "Domaine des Arbousiers", unde au fost reintroduse țestoasele "Testudo hermanni". Insulele de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată de apele oceanului Tetizian ("Tethys ocean" sau "Océan Téthysien") și care, în decursul orogenezei Alpine care a colmatat parțial acest ocean, a fost
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
nu sunt cunoscute încă. Zece clădiri din orașul West sunt afectate de incendii, inclusiv o școală din apropierea fabricii. Orașul West avea o populație de 2.807 de locuitori în 2010. Explozia a fost atât de puternică încât Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite a înregistrat un cutremur cu o magnitudine de 2,1 pe scara Richter. Cauzele exacte ale exploziei de la fabrica texană West Fertilizer nu erau cunoscute încă, joi (18 aprilie), însă amoniacul anhidru (a cărui formulă chimică este NH3
Explozia de la West Fertilizer Company () [Corola-website/Science/329104_a_330433]
-
de natură. Unele legende locale spun că locuitorii nativi au avut acces la o poțiune capabilă de a înmuia piatră. A avut loc o cercetare condusă de Joseph Davidovits în sprijinul acestei ipoteze, dar aceasta nu este susținută de dovezi geologice sau arheologice. (Nimeni nu a fost în măsură să demonstreze că gabro, materialul din care majoritatea sferelor sunt sculptate, poate fi lucrat în acest fel.)
Sfere de piatră din Costa Rica () [Corola-website/Science/329173_a_330502]
-
(monument al naturii) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic floristic, faunistic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Podeni. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mehedinți, aproape de limita teritorială cu județul Caraș-Severin (în Podișul Mehedinți), în partea nord-vestică a satului Podeni, în
Izvorul și stâncăriile de la Câmana () [Corola-website/Science/329269_a_330598]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 25 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu o mare varietate de fenomene carstice (abrupturi stâncoase, doline, lapiezuri, sisteme hidrocarstice, văii), de importanță geologică, floristică, faunistică și peisagistică. Aria protejată este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți și se suprapune sitului Natura 2000 - "Platoul Mehedinți".
Izvorul și stâncăriile de la Câmana () [Corola-website/Science/329269_a_330598]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Ponoarele. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 100 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți), aproape de limita teritorială cu județul Gorj. Aria protejată
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți. reprezintă o zonă deluroasa cu înălțimi domoale (constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului), formațiuni geologice (fenomene carstice) rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de fauna și floră
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
în Dunăre. Iskărul traversează șase regiuni administrative ale Bulgariei: capitala Sofia, regiunea Sofia, regiunea Pernik, regiunea Vrața, regiunea Plevna și regiunea Loveci. Este principala sursă de apă pentru Sofiiskavoda, compania de apă și canal din Sofia. Din punct de vedere geologic, Iskărul este cel mai vechi râu din Balcani și sinturul care și-a conservat direcția inițială spre nord în ciuda modificărilor geologice semnificative din perioadele următoare.
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
Loveci. Este principala sursă de apă pentru Sofiiskavoda, compania de apă și canal din Sofia. Din punct de vedere geologic, Iskărul este cel mai vechi râu din Balcani și sinturul care și-a conservat direcția inițială spre nord în ciuda modificărilor geologice semnificative din perioadele următoare.
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
Ei se întind pe direcția nord-sud în estul Șerbiei, mărginindu-se la vest cu valea Moravei Mari; la est cu valea Timokului Alb și la nord cu valea Nišavei. Altitudinile sunt în jur de 800-1500 m, fiind dominați de trăsături geologice carstice calcaroase. În definiție strictă (adoptată de Academia Sârbă de Stiinte și Arte, precum și de Convenția Carpaților), partea sârbească a Munților Carpați cuprinde doar 732 km², sau 0,35% din aria totală a Carpaților. Această parte cuprinde malul sudic al
Carpații Sârbești () [Corola-website/Science/328725_a_330054]
-
Diamantul sintetic (cunoscut și ca diamant de laborator, diamant crescut în laborator sau diamant cultivat) este un diamant produs cu ajutorul unui procedeu artificial, spre deosebire de diamantele naturale, care sunt create printr-un proces geologic în natură. Mai sunt cunoscute denumirile de diamant HPHT și de "diamant CVD", date după metodele de producție folosite.. Deși adesea s-a folosit termenul de "sintetic", acesta a fost considerat cumva problematic. În Statele Unite, Federal Trade Commission a indicat
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz. Aria naturală cu o suprafață de 2 hectare se află în "Depresiunea Hoghizului" (în zona de interferență a Munților Perșani cu bazinul transilvan, în apropierea intrării în rezervația Pădurea Bogății
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]