9,938 matches
-
zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism capătă următoarele calități: -duritate maximă la nivelul fețelor active, unde are și o grosime mai mare - 2,5 mm oculzal față de 0,2 mm la colet; -compresivitate - o anumită elasticitate care amortizează presiunile pe suprafața dintelui, datorită ondulațiilor și aranjamentului prismelor de smalț; -permeabilitate selectivă - care permite trecerea unor substanțe în salivă; -insolubilitate în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se diferențiază în macrofage. Masa conjunctivă a mugurelui este străbătută de arteriole, venule, vase limfatice și fibre nervoase eare asigură procesele biologice la acest nivel. Erupția dentară este procesul evolutiv prin care dinții străbat distanța de la locul de formare, prin grosimea osului alveolar, până la contactul cu dinții antagoniști și mențin permanent acest contact. Este un proces evolutiv, deoarece îmbină “creșterea” dintelui cu “dezvoltarea” sa în condițiile adaptării la executarea funcțiilor sistemului stomatognat. Începe în momentul formării complete a coroanei dentare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dimensională a coroanei dentare se au în vedere diametrele dintelui și anume: vertical, cervico-ocluzal care în fond exprima înălțimea coroanei; orizontale mezio-distale, coronare și cervicale și care exprimă lățimea dintelui la aceste nivele; orizontale, vestibulo-orale, coronare-cervicale care ne orientează asupra grosimii coroanei. Forma dintelui rezultă din interpretarea asociată a diametrelor coronare cu dimensiunea și poziționarea reliefurilor de pe fețele dentare. Culoarea și poziția depind de caracteristicile morfologice individualizate cât și de starea de sănătate a sistemului stomatognat. Indicii clinico-biologici de interpretare a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de dinții superiori prin blocaje ocluzale. Culoarea dinților temporari este alb-albăstruie, net deosebită de a dinților permanenți, deosebire determinată de diferențele de structură. Structura dinților temporari este asemănătoare cu aceea a dinților permanenți, existând totuși următoarele diferențe: smalțul are o grosime mai redusă și o înclinare particulară a prismelor de smalț. Acestea sunt aproape paralele cu axul longitudinal al dintelui la nivelul fisurilor și gropițelor feței ocluzale. La nivelul cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul longitudinal unghiuri de 45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coletului, ce este accentuată de existența unei protuberante de smalț, situată imediat deasupra coletului. Această protuberanță protejează mucoasa de traumatisme în timpul masticației. Suprafața ocluzală este mai netedă, cuspizii sunt mai reduși, cu planuri cuspidiene mai puțin accentuate. Smalțul are o grosime uniformă pe suprafața coroanei, cu excepția zonei coletului, unde este mai gros, formând protuberanța caracteristică. Rădăcinile sunt mai subțiri și mai ascuțite. Comparativ cu dimensiunile coroanei, rădăcinile dinților temporari sunt mai mari decât raportul coroană/rădăcină la dinții permanenți. La nivel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sursa de oxigen și nutrimente, adică minimalizarea distanței de difuzie (max. 25 μm de la o celulă oarecare la cel mai apropiat capilar), prin 1010 capilare (sistemice) în întregul organism. Capilarele au următorii parametri morfologici: 4-9 μm diametru, 0,5 μm grosimea peretelui, ~500 m2 suprafață totală a peretelui, fante parietale largi de 7 nm. Ultimele ramificații arteriale sunt metarteriolele, care împreună cu sfincterul precapilar reprezintă ultimul etaj care asigură distribuția fluxului sanguin și reglarea acesteia; datorită vasomoției circulația prin fiecare capilar este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul arterial), suprafața totală de secțiune la nivel capilar este de ~4000 cm2, iar suprafața totală a peretelui capilar (1 μm grosime) este de ~6300 m2. Densitatea capilarelor este variabilă în funcție de țesut (6000/mm3 în plămân, creier, glande endocrine; 5000/mm3 în miocard; 400-3000/mm3 în mușchi scheletic și piele), dar în general fiecare celulă se găsește la distanță maximă de 60-80
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii capilare. Ea deține de asemeni un rol proeminent în fenomenele de aderare a elementelor figurate la peretele capilar. Grosimea foarte redusă a peretelui permite difuziunea într-un timp scurt, favorizând schimburile. Datorită suprafeței toale de secțiune foarte mari, viteza de circulație a sângelui este scăzută. Astfel se asigură o durată mare de contact al sângelui cu celulele endoteliale (~ 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este sever limitată pentru mase moleculare peste 60 kDa. Așadar, pentru molecule mici singura limitare a ratei de difuzie este nivelul aportului sanguin (debitul). Difuzia prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
creșterea sau scăderea volumului de aer din plămân. Funcția esențială a plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi acoperită prin difuziune în țesuturile periferice este considerabil mai mare decât în plămân. De exemplu, distanța între capilarele deschise în mușchiul în repaus este de 50 μm, pe când grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai de 1/100 din aceasta. Pe de altă parte, în timpul efortului, când consumul de oxigen din țesutul muscular este crescut, creșterea numărului de capilare deschise reduce distanța de difuziune și crește suprafața parietală capilară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mod alternativ). GESTUL ROTATIV În exersarea gestului rotativ, se vor respecta aceleași cerințe metodice că și în cazul gestului recitliniu. Se realizează: exerciții de înșurubare-deșurubare (sticle, borcane, cutii de suc de mărimi diferite); exerciții de bobinare a materialelor textile de grosimi diferite; exerciții de conturare după șablon. 21 GESTUL POLIMORF Acest gest presupune mișcări mai complexe și se exersează cu ajutorul unor exerciții de gimnastică, dans, pantomima etc. Dezvoltarea coordonării motrice Se vor organiza activități pentru coordonarea ochi mâna, mână-picior, coordonare bimanuală
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
negru) pe baza suportului concret-intuitiv. • Să recunoască și să denumească formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi, oval) pe baza suportului concret-intuitiv. • Să recunoască și să denumească mărimile obiectelor (mare / mic) prin diferențieri între grupe de obiecte. • Să recunoască și să denumească grosimea obiectelor (gros / subțire) prin diferențieri între grupe de obiecte. • Să stabilească asociații simple de culoare, forma, mărime (ex.: „roșu că sângele”, „albastru precum cerul”, „rotund că mingea”, „mic precum furnică/gândăcelul” etc.). • Să perceapă constantă de culoare, forma și mărime
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
gândăcelul” etc.). • Să perceapă constantă de culoare, forma și mărime, verbalizând/indicând: „obiect care nu este de culoare roșie” etc. Obiective psihomotorii: • Să formeze mulțimi după criteriile date: culoare, forma, mărime. • Să clasifice obiectele după criterii date (culoare/ formă/ mărime/ grosime). • Să pună în corespondență obiecte după criterii date. Obiective afective: • Participarea cu interes la lecție. Strategia didactica: ¾ Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația, exerciții perceptiv motorii, exercițiul motric. ¾ Material didactic: fișa cu cercuri de diverse culori și mărimi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și dinamic al calității impune, în mod necesar, elaborarea unor criterii de apreciere, diferențiate în funcție de natură produsului, care să reflecte nivelul tehnic, rezultatele în exploatare și gradul de competitivitate. Caracteristicile calitative ale produselor pot fi determinate: * prin măsurare directă (exemple: grosimea tablei, greutatea țesăturii, conținutul de grăsime al laptelui, fluxul luminos al unei lămpi electrice, lungimea unui ax de transmisie etc.); * prin măsurare indirectă (exemplu: puterea unui electromotor prin măsurarea încălzirii conductorilor, fiabilitatea unui utilaj cu ajutorul probelor de rezistență la uzură
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
grăsime al laptelui, fluxul luminos al unei lămpi electrice, lungimea unui ax de transmisie etc.); * prin măsurare indirectă (exemplu: puterea unui electromotor prin măsurarea încălzirii conductorilor, fiabilitatea unui utilaj cu ajutorul probelor de rezistență la uzură, calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului depunerii etc.); * prin compararea obiectivă cu mostră etalon (exemple: gradul de alb al unei țesături, numărul de defecte pe cm2 la tablă etc.); * prin comparare subiectivă cu mostră etalon (exemple: grad de cromare, grad de vopsire, finisajul unei confecții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
este reprezentat de marea rezistență la eroziune a calcarelor de Kaibab (care se găsesc la partea superioară a canionului). Acestea, împreună cu gresia de Coconino de sub ele, fac parte din sedimentarul paleozoic depus peste un sedimentar necutat precambrian. Este de reținut grosimea mare a sedimentarului precambrian care atinge 3650m, adică de trei ori grosimea întregului sedimentar paleozoic de deasupra. Marele Canion impresionează prin dimensiunile sale: lățime maximă de 30km, adâncime maximă de 1810m (ca diferență între punctul cu altitudinea cea mai mică
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
se găsesc la partea superioară a canionului). Acestea, împreună cu gresia de Coconino de sub ele, fac parte din sedimentarul paleozoic depus peste un sedimentar necutat precambrian. Este de reținut grosimea mare a sedimentarului precambrian care atinge 3650m, adică de trei ori grosimea întregului sedimentar paleozoic de deasupra. Marele Canion impresionează prin dimensiunile sale: lățime maximă de 30km, adâncime maximă de 1810m (ca diferență între punctul cu altitudinea cea mai mică: Phantom Ranch - 732m și cel cu altitudinea cea mai mare: Bright Angel
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
primul rând de condițiile create de litologie, nu numai de suprafață ci și de adâncime. Astfel, sub depozitele mezozoice (în special triasice) din zonă există un strat de sare paleozoică foarte gros (după unele estimări ar fi vorba de o grosime de câteva mii de metri). Peste acest strat de sare s-au depus roci continentale de vârstă paleozoic superior - mezozoic, printre care și gresia de Entrada și gresia de Navajo, de vârstă jurasică. Sub presiunea depozitelor de deasupra, sarea paleozoică
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
zonă activă din punct de vedere vulcanic, în care erupții vulcanice se vor produce și în viitor. Zona este amplasată în Podișul Yellowstone, un platou intramontan înalt (2000-2500m) format prin suprapuneri masive de lave bazaltice, brecii, tufuri vulcanice de mare grosime (cca.1000m). Caldeira Yellowstone este un bazin enorm creat acum 640.000 ani, ca urmare a unei puternice erupții vulcanice. În urma acestei erupții materialul vulcanic expulzat s-a răspândit pe distanțe de mii de km doar în timp de câteva
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
unui nou atelier de turnătorie, ale cărui dimensiuni erau apreciabile pentru acele vremuri: lungime - 20 metri, lățime - 10 metri, înălțime - 5,5 metri, fundație din beton cu un soclu de 60 cm. Deasupra nivelului străzii, pereții din zidărie cu o grosime de „una cărămidă și jumătate” și acoperiș din material nearzător. În perioada interbelică, întreprinderea „A. Davidovici” a aprovizionat cu piese de mașini aproape toate industriile mari din Bacău și din județele adiacente acestuia. La începutul anului 1929, după o muncă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]