13,415 matches
-
pozitiv, de creare, prin intermediul unei selecții ideologice, a unui "front literar", a unui "front istoric", a unui "front științific", etc. În acest fel, cenzura a acționat probabil mai cu seamă ca dispozitiv de producție a noilor elite conform unui canon ideologic stabilit de către suveran. De asemenea, interzicerea anumitor autori, eliminarea publică a anumitor lucrări traumatizante, fără îndoială, în momentul producerii sunt ele însele mai puțin importante în termeni istorici decât promovarea ca modele exemplare a altor autori și a altor lucrări
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
era investită într-un refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau individuală și nu a fost consecința unei deziluzii ideologice. De altfel, autoritatea marxism-leninismului nu a depășit niciodată cercul foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers fondat pe istoria intelectuală 75, pentru că aceasta pur și simplu nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers fondat pe istoria intelectuală 75, pentru că aceasta pur și simplu nu s-a manifestat ca un triumf și un declin ideologic. Și aceasta cu atât mai mult cu cât totalitarismul de tip sovietic nu a imbrăcat în practica guvernării forma unui regim politic de esență ideologică: ideologia era înainte de toate considerată a consacra explicit o ierarhie între "proprietarii" sistemului (autorizați să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru că aceasta pur și simplu nu s-a manifestat ca un triumf și un declin ideologic. Și aceasta cu atât mai mult cu cât totalitarismul de tip sovietic nu a imbrăcat în practica guvernării forma unui regim politic de esență ideologică: ideologia era înainte de toate considerată a consacra explicit o ierarhie între "proprietarii" sistemului (autorizați să canonizeze și să modifice mesajul dogmatic) și mulțimea celor care nu erau chemați decât să adere la mesaj, fără a li se cere într-un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o manieră de a face socialmente acceptabilă o autoritate statală constituită pe alte regului decât tradiționale. Mitul presupune credința într-o instanță de salvare, ritul nefiind decât o formă de organizare a spațiului public și a comportamentelor colective. Nu certitudinea ideologică a fost caracteristică regimurilor totalitare ci, din contră, "necredința" în idei78. În România, ideologia socialismului științific nu a fost mai mult decât o rutină a discursului și o pantomimă executată cu ocazia reuniunilor publice. Foștii comuniști, care reprezintă astăzi, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politice, că încă sunt atașați politicilor sociale ale socialismului real sau că încă mai au o înțelegere de tip totalitar asupra exercițiului puterii. Ei constituie astăzi, ca și ieri, o clasă dominantă, o elită politică supusă odinioară respectării unui ritual ideologic. Însă nu pe această ideologie, sursă îndepărtată de legitimitate istorică, se sprijină astăzi puterea și abilitatea lor de exercitare a puterii, întrucât această clasă dominantă nu a avut și nu are alt ideal în afară de puterea însăși ca practică birocratică. Cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
membri ai familiei; în schimb se afișează public fidelitatea față de partid și față de politicile sale sociale și economice. În mod curent se folosesc așadar două tipuri de limbaj: unul privat, putător al adevărurilor asupra societății, și unul public a principiilor ideologice care determină cunoașterea adevărului social. Astăzi se presupune că prin acest tip de "diglosie morală"81, românii ca și rușii, ca și cehii sau bulgarii și-au exprimat de fapt rezistența, ba chiar dizidența lor. Sistemul înșelase toate așteptările, ideologia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
între stat și societate. Partidul dominant al postcomunismului românesc, cel social-democrat, se găsește în situația strategică de a putea relua funcția de mediator dintre stat și societate exercitată odinioară de partidul unic. În acest fel, funcția de contestare inerentă pluralismului ideologic, asumată de către o parte a opiniei publice românești mai ales în perioada 1990-1996 a fost în bună parte abandonată în favoarea unei practici sociale de participare ancorate și rodate în comportamentele testate înainte de 1989. De fapt, Partidul Social Democrat se prezintă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
țări precum Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, constatând că în România societatea civilă este "subdezvoltată", iar partidul comunist nu are un "continuator de facto și de iure". Rezultatul acestei situații este construirea unor "grupuri în căutarea unei idealități structural-organizaționale și ideologice" și nu a unor "partide adevărate"52. Din această cauză, în România "partidele politice au asigurat funcționarea regimului democratic pluralist, dar nu au putut deloc să contribuie la buna funcționare a acestuia. Partidele au fost ineficiente, iar sistemul de partide
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
experiențele democratice întreprinse între 1919 și 1989 se dovedesc prea scurte pentru a putea observa o circumscriere a conflictelor în cadrul unor clivaje precum cele prezentate de Rokkan". În aceste două țări, în perioada dintre cele două războaie mondiale, singurele curente ideologice care ar putea fi eventual supuse unei analize prin intermediul paradigmei rokkaniene, populismul și naționalismul, nu trimit nici la un clivaj de tip urban-rural (în cazul primului) și nici la unul de tip centru-periferie (în cazul naționalismului). De aceea în Europa
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Naționale din România 87, Partidul Justiției Sociale din România 88, Partidul Liber Republican 89, Partidul Orfanilor și Prizonierilor de Război 90, Partidul Național Țărănesc 91, Partidul Solidarității Democratice din România 92 și Partidul Unității Democratice 93. 10. Conflicte și regrupări ideologice și electorale De asemenea, fiecare versant al tensiunii va fi frământat de tensiuni ideologice urmate de conflicte electorale. În tabăra revoluționarilor se produce o ruptură în cadrul Frontului Salvării Naționale în martie 1992, care va avea ca efect constituirea Partidului Democrat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Partidul Orfanilor și Prizonierilor de Război 90, Partidul Național Țărănesc 91, Partidul Solidarității Democratice din România 92 și Partidul Unității Democratice 93. 10. Conflicte și regrupări ideologice și electorale De asemenea, fiecare versant al tensiunii va fi frământat de tensiuni ideologice urmate de conflicte electorale. În tabăra revoluționarilor se produce o ruptură în cadrul Frontului Salvării Naționale în martie 1992, care va avea ca efect constituirea Partidului Democrat și a Frontului Democrat al Salvării Naționale (începând cu 1993, acesta din urmă se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
94. În iulie 1997 se va produce o a doua ruptură în cadrul PDSR, din care se va desprinde un grup numit Alianța pentru România, adversară în 2000 atât a PD-ului cât și a PDSR-ului. Pe celălalt versant, tensiunile ideologice și rupturile vor fi mai numeroase. În primul rând, acestea apar în cadrul aceleiași familii de partide. În tabăra liberalilor, Partidul Național Liberal va avea ca adversar în cadrul diferitelor alegeri electorale Partidul Național Liberal va avea ca adversar în cadrul diferitelor alegeri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din România, Partidul Micilor Proprietari și al Liberei Inițiative din România, Alianța Națională Liberală (formată din Partidul Alianței Civice și Partidul Liberal), Alianța națională Liberală Ecologistă, Partidul Național Liberal Câmpeanu, partidul Liberal Democrat Român și Uniunea Liberală Brătianu 95. Conflicte ideologice se vor ivi și în cadrul național-țărăniștilor; PNPCD se va opune, din punct de vedere al doctrinei agrare, Partidului Țărănesc Român, Partidului Național Țărănesc, Partidului național Țărănesc Creștin și Democrat Independent, Partidului Renașterea României Ion Mihalache, dar și Partidului Democrat Agrar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Punctul de plecare al analizelor sale are în vedere cântărirea determinanților istorici care influențează structurarea clivajelor politice în Europa de Est. El își propune în cazul acesta să analizeze natura partidelor "în lumina elementelor de continuitate dar și de ruptură la nivel ideologic, programatic, organizațional și structural"19. Din punct de vedere metodologic, De Waele adoptă o poziție nuanțată. El consideră că partidele pot apărea în cadrul unuia sau mai multor clivaje, fiind dificil de reperat o schemă predictivă a genezei partidelor politice. Una
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
PRM. De la alegerile din 2000, amploarea substitutului clivajului structurant scade și, o dată cu aceasta, scade și orice miză legată de amploarea subclivajelor acestuia. Subclivajele își pierd pertinența întrucât diminuarea influenței poziționării genetice se prezintă mai ales ca o diminuare a distanței ideologice, rezultat al unei reamenajări programatice și politice a PSD-ului care primește o recunoaștere internațională din partea Internaționalei Socialiste și din partea Partidului Socialiștilor Europeni. PSD obține astfel o legitimitate printr-o migrare în bloc către versanții unor clivaje până atunci inaccesibili
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
societate. Puțin numeroasă este generația perestroicăi cea care a cunoscut comunismul în starea mutațiilor profunde. Între 1985 1990, comunismul este decadent, se descompune, pune în discuție temeliile sale, produce forțe care îl vor răsturna. Totul este nelegitim în marea dezbatere ideologică din epoca glasnost. Îndoiala asupra comunismului se generalizează, el nu mai este considerat pertinent și decade spre trecut. Generația perestroicăi trăiește de asemenea procesul de trecere a comunismului spre trecut, spre deosebire de generațiile precedente, pentru care prima lor întalnire cu comunismul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
distingem clivajele structurale de clivajele imaginate. Clivajele structurale prin definiție, rezultă din procesul de transformare profundă a societăților; dacă ne referim la Rokkan, este vorba de procesul de modernizare 8. Clivajele imaginate au o valoare instrumentală și natura lor este ideologică. Este o reprezentare a conflictului politic ca structurant al întregii societăți, inlocuirea judecății axiologice printr-o antologie. Pornind de la un fapt observabil asupra căruia analiștii sunt de acord tranziția de la comunism democrație opune în mod necesar vechii comuniști noilor democrați
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca o reacțiune față de modernizare prin populații a căror viață este forțat perturbată prin manifestările acesteia. O dată asimilat de practica totalitară a sec. XX, comunismul nu poate fi decât de aceeași natură: antimodern. Această concepție traduce o apropiere etică și ideologică de comunism; respingerea practicilor sale; totul este greșit: tentativa de a crea "paradisul terestru", unul din obiectivele afișate de comunism era o gravă eroare. Pe de altă parte, o apropiere sociologică pune în față o exploatare a raportului dintre societatea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Societatea continuă să se transforme și să funcționeze pe baza clivajelor moștenite sau comunismul le înăbușă până la aneantizare? Cum se explică reconstituirea rapidă a acestor clivaje ale modernității imediat dupa căderea regimului comunist? Natura regimurilor comuniste este ocultată prin dezbaterile ideologice moștenite din timpul războiului rece sau purtate în perioada tranziției post comuniste. Respingerea comunismului duce de asemenea la acceptarea ideii unei rupturi radicale în modernizări și a unei substituiri a marilor clivaje moderne cu noul clivaj totalizant care sintetizează toate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rol structurant în Cehia. În schimb, în anumite țări, el joacă un rol central, ca în România, Bulgaria, Albania și Polonia"2. În Bulgaria mai ales, "linia principală de separare între partide și coaliții politice importante a fost rezultatul clivajului ideologic puternic și hipertrofiat "pro" și "contra" comunismului"3. Întrebările principale care se pun sunt: de ce acest clivaj a avut o importanță mai mare în Bulgaria decât altundeva? Care va fi viitorul acestei opoziții? Va dispărea sau mai curând se va
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cercurile de intelectuali. Această afirmație ar trebui să fie nuanțată dacă se ia în considerație existența mai multor organizații, uniuni și camere profesionale, culturale, etc. , care în interior organizau interese de grup chiar și în spatele unei fațade conformă cu dogmele ideologice ale partidului-stat, dezvoltând astfel rețele de relații neoficiale și de solidaritate. După un alt tip de analiză dezvoltat mai ales de P. Kabakchieva 21 și D. Minev, schimbarea din noiembrie 1989 poate fi considerată ca o transformare a sistemului (și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
323 635 -156 201 SDS -312 564 -643 193 + 977 340 -1 407 655 A.Todorov 53 califică mișcarea fostului rege Simeon ca expresia logică a declinului clivajului foști comuniști/anticomuniști. Pe alegători nu-i mai interesează discursurile și polemicile ideologice; dificultățile vieții lor privind situația economică îi determină să se intereseze de aspectele practice. "Cele două partide principale sunt în situația în care lucrurile nu depind de ele și de asemenea într-o situație în care polemicile ascuțite dintre "albaștri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
listele depuse /177 3. Legea partidelor nonpolitice /179 4. Uniunile /181 5. Volatilitatea ambițiilor electorale /182 6. Forța testului electoral /183 7. Explicațiile sistemului politic românesc /184 8. Abolirea separărilor /189 9. Revoluție versus tradiție /189 10. Conflicte și regrupări ideologice și electorale /190 11. Naționalismul românesc /192 12. În loc de concluzie /196 Note /209 Substitutele clivajelor pe durată determinată sau generalizarea unui consens ex ante în spațiul partidelor politice românești (Sorina SOARE) / 221 1. Provocarea metodologică a abordării socioistorice a Europei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Valachorum era că ,,a ridica din români o a patra națiune, în împrejurările actuale, ar fi cu neputință și, chiar dacă ar fi cu putință, din multiple și importante considerații, nu este nicidecum oportun“ <footnote După Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978, p. 276. footnote> . Drepturile pe care Școala Ardeleană le susținea pentru ,,națiunea valahă“, cu argumente istorice și demografice (românii, populația majoritară din Transilvania, descendenți din romani, se aflau aici cînd teritoriul a fost ocupat de maghiari
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]