9,028 matches
-
(pseudonim al lui George Glod; n. 25 martie 1902, Iași - d. 6 iulie 1979, Iași) a fost un poet și traducător român. A fost fiul lui Ileana și Doroftei Glod, căruțaș. După absolvirea școlii primare la Iași, a intrat ucenic la tipografia revistei „Viața Românească". Ulterior a lucrat ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar". În perioada cât
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
a fost reprodus în Revista L'Illustration, Arthur Verona s-a întors din nou acasă. În România se declanșase deja - din anul 1896, momentul zero de reformare a artei plastice românești prin inițiativa lui Ștefan Luchian care a fondat "Societatea Ileana" și care, a organizat în acel an prima "Expoziție a artiștilor independenți". Cu toate că Arthur Verona a revenit în România în anul 1898 și nu era membru al "Ilenei", el a împărtășit năzuințele generoase ale acesteia. El s-a simțit puternic
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
artei plastice românești prin inițiativa lui Ștefan Luchian care a fondat "Societatea Ileana" și care, a organizat în acel an prima "Expoziție a artiștilor independenți". Cu toate că Arthur Verona a revenit în România în anul 1898 și nu era membru al "Ilenei", el a împărtășit năzuințele generoase ale acesteia. El s-a simțit puternic atras de opera lui Nicolae Grigorescu, cu toate că era tributar prin prisma educației sale, de linia impusă de către clasicismul academic. De asemenea, atenția i-a fost atrasă de tendința
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
fost repartizate Galeriei Naționale a Muzeului de artă al R.P.R. Reîntors în București în anul 1918, Arthur Verona a constatat o schimbare care avea să devină fundamentală în viața artistică românească. Așa cum s-a întâmplat în anul 1898 când "Societatea Ileana" se afirma în confruntarea cu Salonul Oficial privind primenirea și înnoirea conceptelor artistice, așa se repeta istoria cu Societatea Arta Română (înființată la Iași în iarna anului 1917) care se dorea o opoziție activă față de corifeii "Tinerimii artistice". Apăruse o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la compania de revistă a cinematografului „Marconi” juca rolul primarului. Rolurile feminine principale au fost interpretate de Elvira Godeanu de la Teatrul Național (Mariana Petrașcu), Marietta Sadova de la compania „Bulandra” (domnișoara de companie Miss Mary) și Camelia Mihail de la Teatrul Popular (Ileana, fiica străjerului Gruia). Într-un rol secundar apărea balerina Elena Prodanovici-Bulandra, alături de alte tinere balerine de la Opera Română. Ion Timuș a primit și sprijinul generalului Gheorghe Argeșanu (pe care-l cunoscuse la Tokio), care i-a pus la dispoziție un
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
din Baltă Brăilei, cu mult înaintea lui. Reușește să convingă santinela și fug împreună în pădurea Mihălășeni. Santinela se împușca 2 zile mai târziu, dându-și seama ce a făcut. Este prins din nou un an mai târziu în casa Ilenei lui Dodoi, amantă lui din Sulița. Se pare că aceasta l-a trădat. Are loc un schimb de focuri cu jandarmii. Se predă cu o singură condiție, să vină avocatul său Mărgineanu, lucru care se și întâmplă. La proces este
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
Bucovinei și Ținutului Herța cu România. Mircea Druc s-a născut la data de 25 iulie 1941, în satul Pociumbăuți, comuna Zăicani din județul Bălți (astăzi în raionul Rîșcani), într-o familie de țărani, părinții săi fiind Gheorghe Druc și Ileana Ciubară. După absolvirea studiilor elementare și medii la Pociumbăuți, Zăicani și Zăbriceni (Edineț), a lucrat o scurtă perioadă ca tractorist în Kazahstan. A studiat la Facultatea de istorie și filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957-1960), apoi la Facultatea
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
lor din Biliceni, 44 au fost impuse să plătească dijmă, scădere făcîndu-se numai pentru preot, dascăl și 2 văduve bătrîne. Postelnicul Ioan Cuza, spre sfârșitul vieții sale lasă prin testament partea sa de moșie din Biliceni soției Ancuța și fiicei Ileana. Dar, din documentele ce au urmat la 15 octombrie 1803, la 4 ianuarie 1804, precum și din recensămîntul anului 1817, aflăm aici un singur boier - Alexandru Panaiti. Satul era alcătuit deja din 154 gospodării țărănești, altele 6 aparțineau clerului bisericii Sfântul
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
1975 Teatrul 'Toma Caragiu' - Ploiești „Timpul în Doi”, de Dumitru Radu Popescu, premieră 19.12.1976 "Nebunia lui Pantalone" (TV, 1971), cu Mihai Pălădescu (Pantalone), Marin Moraru (Doctorul), Gheorghe Dinică (Brighella), Jean Lorin Florescu, Florian Pittiș, Dan Tufaru, Mariana Mihuț, Ileana Cernat... "Farsă lui Pathelin” (TV, 1971), cu Gina Patrichi, Marin Moraru... În "LiterNet.ro":
Alexandru Tatos () [Corola-website/Science/306174_a_307503]
-
preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii. Din secolul al Vll-lea pînă la mijlocul secolului al XI-lea, aflându-se încă în calea popoarelor migratoare , poporul românesc, deși creștinat din epoca
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
faptul că Mădălina Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul să interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de Dorel Manea. Pe album se regăsesc piese de la Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Lucreția Ciobanu, Mioara Velicu. În anul 1997, prezintă alături de Octavian Ursulescu ediția aniversară a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Teatrul Dramatic Brașov. Mădălina Manole este aleasă de concernul internațional Procter&Gamble pentru ca imaginea ei să fie folosită la
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
cu 40 cele mai bune piese ale sale, CD-urile fiind încadrate într-o carte ce conține biografia interpretei. În prezent, Anastasia susține spectacole cu sau fără invitați, fiind solicitată în special la evenimente private. Anastasia Lazariuc are doi copii, Ileana și Andrei. Interviuri
Anastasia Lazariuc () [Corola-website/Science/304783_a_306112]
-
trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana Ionescu (mandatul 2000 - 2004). Asociația Italienilor din România-RO.AS.IT., a luat ființă în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț într-un ziar local. Obiectul de activitate
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
a fost de demult prisaca domnească. Ulterior, la 11 ianuarie 1613, domnul Moldovei, Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615), întărește Mănăstirii Putna satul Crasna din Ținutul Suceava, dăruit de Filoftei, fost episcop de Huși. Apoi, la 4 martie 1652, Ieremie, Ileana comisoaia și Alexandra visterniceasa împart între ele moșiile rămase de la părintele lor, logofătul Gavrilaș Mateiaș. La 1 mai 1696, fostul sulger Dumitrașco Ursachie vinde căpitanului Alexandru Ilschi jumătate de sat din Crasna, Ținutul Sucevei. La 15 iulie 1701, Constantin Duca
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
La 30 august 1834, în Crasna, Ilie Ilschi dăruiește nepotului său de soră Dumitrachi Vasilco părțile sale de moșie din Budenița, ce-i sunt cumpărătură. Vasilco va intra în stăpânirea lor după moartea lui Ilie Ilschi și a soției sale Ileana. La 6 iulie 1835, Ilie Ilschi dăruiește nepotului său de soră Emanuil Stârcea și soției acestuia Ilinca Ralea, fiica căminarului și a svetnicului de coleghie a împărăției Rosiei, Zamfirache Ralea și a soției sale Zmaranda, soră cu Ileana, soția lui
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
soției sale Ileana. La 6 iulie 1835, Ilie Ilschi dăruiește nepotului său de soră Emanuil Stârcea și soției acestuia Ilinca Ralea, fiica căminarului și a svetnicului de coleghie a împărăției Rosiei, Zamfirache Ralea și a soției sale Zmaranda, soră cu Ileana, soția lui Ilie Ilschi, moșia Crasna cu casele zidite, mori, crâșme, velniță, potășării, sticlărie. Va intra în stăpânire după moartea soților Ilschi. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satele Crasna-Ilschi și Crasna Putnei au făcut parte din
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
cânte corect ritmic, melodic și armonic o piesă pe care a auzit-o la radio. Urmează lecții de pian cu Aurelia Cionca. În 1949 familia se mută la București, unde este înscris la Școala de Muzică. A fost coleg cu Ileana Cotrubaș. Profesoară care i-a desăvârșit tehnică este Ana Pittis. În 1959 este admis la Conservatorul din București, unde îi are drept colegi pe Vladimir "Bimbo" Cosma și Richard Oschanitzky. Începe să se intereseze de jazz. Este influențat de Eroll
Eugen Ciceu () [Corola-website/Science/304876_a_306205]
-
până în anul 1992. Rolul său cel mai cunoscut este cel al logofatului Ioan din filmul "Cucoana Chirița" (1986), în regia lui Mircea Drăgan, film în care a jucat alături de mari nume ale filmului românesc ca Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Ileana Stana Ionescu, Jean Constantin, Ștefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Rodica Popescu Bitănescu, Adrian Păduraru, Iurie Darie etc. Începând din anul 1990 este cadru didactic la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iași, ajungând până la gradul didactic de conferențiar. În anul 2004
Dionisie Vitcu () [Corola-website/Science/305481_a_306810]
-
este un oraș vechi și dezvoltat cultural. În oraș șunt o mulțime de monumente și se consideră unul dintre orașele cu architectură din lemn sub pază statului. În Vologda șunt numărate 193 de monumente cultural-istorice. Din ele Biserică Constantin și Ileana, Mănăstirea Spaso-Prilutski, Soborul Sofiei, Cremlinul din Vologda și altele. Vologda Kremlin Park Primul muzeu deschis în 1885 este casa Goutman unde se oprea Petru I. Acum în Vologda funcționează 10 muzee, 4 sale de prezentații, galerea „Krasnîi most”. În afară de cele
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
susține masterclass-uri și conferențiază la Birmingham, Tokyo și Sorrento. Imediat după Revoluția din 1989, în perioada ianuarie-mai 1990, este numit director al Filarmonicii "George Enescu". În această calitate acționează pentru revenirea pe scena Ateneului a marilor artiști români din exil: Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici, Silvia Marcovici, Radu Lupu, Radu Aldulescu. Îi propune maestrului Sergiu Celibidache să accepte direcția de onoare a Filarmonicii "George Enescu", adresându-i prima invitație oficială de a reveni în țară - împreuna cu Filarmonica din München. De asemenea
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
am ieșit afară ne-au anunțat că suntem ridicați. Tata : “”Ce-mi speriați copiii? Mai bine împușcați-ne aici.”” Nu ne-au dat voie să luăm nimic cu noi și ne-au împins să ne urcăm în mașină. Sora noastră Ileana s-a dus să ieie niște ouă și a rămas de mașină, rămânând singură, animănui. La gară ne împingeau înainte spre vagoane mai strașnic decât nemții. În tren sufeream de foame și de sete. Ne hrăneau numai cu pește sărat
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
vechi timpuri. Tezaurul de monede române, găsite la Chirileni și studiate de savanți, mărturisește despre relațiile pe cure le-a avut populația băștinașa cu cea din Imperiul Român. Legenda spune, însă, ca moșia salului a aparținut cândva lui Chirilă al Ilenei. Sătenii de aici, fiind răzeși, aveau loturi de pământ și pe moșiile satelor Bumbata, Făgădău, Petresti, Medeleni, Stolniceni și Busila. Pe moșia lui Chirilă, cică, s-ar fi strămutat țărani din satele Danuteni (actualmente Ungheni), Marandeni, Buciumeni, Florești, Slobozia și
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
Bumbata, Făgădău, Petresti, Medeleni, Stolniceni și Busila. Pe moșia lui Chirilă, cică, s-ar fi strămutat țărani din satele Danuteni (actualmente Ungheni), Marandeni, Buciumeni, Florești, Slobozia și altele. Cînd cineva era întrebat încotro ține calea, el răspundea: la Chirilă al Ilenei. Cu timpul aceste nume s-au contopit, din ele rezultând toponimul Chirileni. Dar iată ce ne spune "Dicționarul statistic al Basarabiei" (Chișinău, 1923): "Satul este vechi și format în întregime din răzeși moldoveni. După documentele ce le au, sătul există
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
Vladnicul. Are o lungime de vreo 30 km după hartă marelui stat major rus. Pe malurile sale sînt așezate colonia germană Soltoi, satele Chirileni și Petresti". (Ibidem.) Nu ne îndoim că la Chirileni au existat proprietarii Chirilă și maica-sa Ileana, apoi Chira. Numele satului putea proveni și de la Chirilă și de la Chira. Dar "Dicționarul statistic..." se contrazice, spunând, pe de o parte, ca satul există deja în a doua jumătate a veacului XVIII și, pe de altă parte, că 1
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
la expoziția internațională organizată la București de revista ""Contimporanul"". În cadrul Salonului Oficial expune compoziția ""Joc de pisici"", care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La cea de a doua expoziție a ""Contimporanului"" din 1930 în Sala "Ileana" expune alături de alți artiști de valoare: Marcel Iancu, Irina Codreanu. În acest an participă la expoziția de Artă românească din Amsterdam. În 1932 face parte din grupul de inițiativă care organizează în Sala "Ileana" expoziția ""Arta Nouă"". În cadrul Salonului Oficial
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]