10,131 matches
-
15. Prin urmare, încă din vremurile imemoriale, ale mitului, acvila (prefer să numesc așa și vulturul care apare în ipostaze pozitive) era o pasăre cu trăsături neegalate de alte surate. De aceea, probabil, Aristotel (IX, 32) se lasă și el impresionat de forța mitului și consideră că acvila (aετóν) ar fi "singura pasăre căreia oamenii i-au acordat epitetul "divină""16. Tot Stagiritul deschide calea unor interpetări de care lucrările de morală creștină vor profita din plin, filtrând, cel mai probabil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prețuit doar pentru ajutorul concret pe care îl dă aristocraților la vânătoare, ci și (sau mai ales) pentru faptul că el ajunge să reprezinte un fel de blazon, un semn al apartenenței la o elită. Este semnul unui prestigiu care impresionează. Asta, pe de o parte. Pe de alta, cum el devine unul dintre principalii însoțitori ai nobililor, firește că i se atribuie tot felul de calități nu doar împrumutate de la stăpânii săi, ci și unele pe care aceștia și-ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rană atât de mare victimei sale încât de obicei o lasă spintecată de la cap până la coadă și uneori stârvul este găsit chiar decapitat"8. E limpede, cu o asemenea forță a naturii nu te poți pune. Ferocitatea sa i-a impresionat pe toți martorii unei vânători cu șoim și i-a creat o faimă de neegalat printre păsările de pradă. Impresionat, probabil, de aceeași reputație, Brunetto Latini insistă și el, în a sa Livre du trésor, asupra aspectului fizic al șoimului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
large lăcașuri"7. Sigur, există în acest pasaj o nunață: liliecii, făpturi ale întunericului, sunt asociați "duhurilor", dar deocamdată ei sunt înregistrați ca făpturi ca toate celalte, care nu înspăimântă și nu sunt purtătoare ale unor mesaje thanatice sau malefice. Impresionează prin zgomotul pe care îl fac și prin mișcarea haotică, dar aparțin, încă, acestei lumi. Prin urmare, în Antichitate, liliacul prilejuiește mirare prin alcătuirea sa hibridă. Ezitarea Stagiritului s-a transferat, cum era de așteptat, și altora. Urmând principii pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi morbidă, de nestăpânit. În alte variante, mai vechi, crocodilul este un monstru perfect înarmat pentru a ucide. Viziunea lui Guillaume le Clerc este cea mai dramatică din acest punct de vedere: clericul din secolul al XIII-lea se arată impresionat de "armele" fiarei, de colții, ghearele și pielea sa dură, dar și de capacitatea de a viețui în două medii atât de diferite. Finalul fragmentului său marchează un climax studiat: "Dacă întâlnește un om, îl înghite întreg, așa că nu mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu se poate mai bine scenei tensionate din Istoria ieroglifică. Deocamdată, scena vânării propriu-zise este dramatică, alertă, nu lipsită de imagini care impresionează, totul contemplat din perspectiva nu înspăimântată, dar resemnată, a Inorogului: "...iată de năprasnă crocodilul în valurile apei sunând și vâjâind, asupră-i sosi. Inorogul, întâi huietul apei audzind, apoi și chipul groznicii jigănii vădzind, îndată vicleșugul mai denainte gătit simți
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
expresiei. A descris laringotomia și ligatura arterelor. Un loc deosebit în istoria medicinii arabe, dar și în cea a diabetologiei universale, îl ocupă Avicena (960-1037), pe numele arab Abu-Ali Ibn-Sina. Dotat cu o inteligență precoce și sclipitoare (la 18 ani impresiona prin cunoștințele sale de matematică, fizică, chimie, astronomie și filosofie), a învățat arta medicală de la medicul creștin Abn Sahl El Mussihi. La vârsta de 21 de ani, după ce se întoarce în orașul natal Boukhara (în Tadjikistanul de azi), întocmește o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de caritate”). Între 1863 și 1878, de cealaltă parte a Catedralei Notre-Dame a fost construit actualul spital, care l-a înlocuit pe cel vechi. Pe la 1780, medicul englez John Howard, care a vizitat mai multe spitale din Europa, a fost impresionat de focarele de septicemie care domneau la acea vreme în secțiile de chirurgie de la Spitalul Hôtel-Dieu. Și totuși, în acest spital a lucrat Ambroise Paré (1510-1590), cel mai titrat chirurg al Renașterii („chirurgul a cinci regi”). În 1536, el primește
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pentru eternitate cele 4 volume ale monumentalului „Tratat de Medicină Lancereaux-Paulesco”, cea mai valoroasă sinteză medicală a timpului. Cele 4 volume ale „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulescu” La moartea lui Lancereaux în 1910, elogiul mărturisit al lui Paulescu față de maestrul său impresionează prin frumusețea morală a elevului, prin datoria lui față de maestrul care l-a format: „Lancereaux a fost un om de geniu care, nemulțumit de rutina și obscurantismul clasicismului medical, a construit Medicinii, piatră cu piatră, un palat grandios și splendid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
tipărit nu mai puțin de 26 ediții princeps de autori clasici greci și de opere de referință din cultura greacă. În 1552 au apărut la Veneția și „Lucrările lui Aretaeus”, traduse în limba latină de Junius Paulus Crassus, un editor impresionat de claritatea textului și de valoarea lui. El a fost impresionat de faptul că „Marginile paginilor cărții vechi pe care o găsise aveau numeroase adnotări scrise în limba latină de către posesorul ei”, fapt ce a întărit ideea că o lucrare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
greci și de opere de referință din cultura greacă. În 1552 au apărut la Veneția și „Lucrările lui Aretaeus”, traduse în limba latină de Junius Paulus Crassus, un editor impresionat de claritatea textului și de valoarea lui. El a fost impresionat de faptul că „Marginile paginilor cărții vechi pe care o găsise aveau numeroase adnotări scrise în limba latină de către posesorul ei”, fapt ce a întărit ideea că o lucrare atât de studiată trebuie să aibă o valoare mare. Umaniștii din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
64). Toți, dar absolut toți cercetătorii angajați în „bătălia pentru secreția endocrină pancreatică”, au abandonat subiectul în perioada Primului Război Mondial. Totuși, după publicarea în 1921 a lucrării lui Paulescu, atât Murlin cât și Scott în SUA au revenit rapid asupra subiectului, impresionați de ceea ce Paulescu publicase deja. Impactul lucrării lui Paulescu va fi demonstrat de afirmația lui Murlin din lucrarea sa publicată în 1923 (86), unde spune: „Stimularea imediată a reluării acestor cercetări a fost raportarea rezultatelor favorabile obținute de Paulescu, care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în lucrările lui pe aceeași temă, publicate în 1912 și abandonate. Un alt mare cercetător american, Murlin, care publicase și el lucrări privind extractul pancreatic, între 1912-1916, și pe care, și el, le abandonase, reia activitatea de cercetare în domeniu, impresionat (după propria afirmație) de rezultatele obținute de Paulescu (86). A lipsit puțin pentru ca el să reușească folosirea extractului pancreatic la om, înaintea grupului canadian. În anii următori, el va descoperi glucagonul, hormonul hiperglicemiant pancreatic. Cel care a înțeles cel mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și 14 alegeri care subliniază din nou subiectivitatea durerii: „depinde de persoană”și chiar un răspuns surprinzător de cinic, deși s ar putea să nu fie neobișnuit în atitudinea față de durere din serviciile noastre medicale: „se plâng când vor să impresioneze”. 4. Care e răspunsul personalului medical? Răspunsurile sunt formulate și respondenții pot să aleagă: „întotdeauna le iau în considerare și caut explicația”(27), „le iau în considerare dacă consider că-s reale”(5), „le iau în considerare dacă sunt și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lăsați să participe la acțiunile de salvare a celor rămași încă în zone izolate de ape, precum și a animalelor. Răspunsurile autorităților erau total descuranjante: nu aveau ce să facă, să stea doar că hrana au” în exemplul de mai sus impresionează lipsa de înțelegere a traumei și a efectelor traumei în rândurile autorităților, dar și a personalului de îngrijire. Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cadrul culturii literare moderne și, fiind asociat procesului de definire a individualității în formarea noii societăți burgheze, a determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul "monumentalizării", legat de descoperirea modurilor de admirație pentru folclor în perioada exilului post-revoluționar. Rezultată în urma prelucrării pe teren românesc a mai multor idei occidentale referitoare la estetica vestigiilor, monumentalizarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suflete care evită orice mediere sau convenție: suflete în contact, care se "ating" direct, conduse doar de dorința de a-i semăna celuilalt. Aș vrea să redau acestor idei ceva din forța și din aplicabilitatea lor originară, care i-a impresionat pe exilații români. Într-un volum colectiv recent, Qu'est-ce qu'un peuple (2013), mai mulți gânditori contemporani, printre care se numără Alain Badiou și Judith Butler, au ales să revină asupra noțiunii poporului plecând de la Michelet, pe care îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alta în memoria noastră. În adevăr că, din toate facultățile omenești, nimic nu este mai ciudat decât resorturile ocheanului prin care străbatem fundurile acestei magazii ce o numim memorie și reaflăm subt aceleași forme și colori objetele ce s-au impresionat într-însa rânduri-rânduri. Pentru ce oare se schimbă formele nebuniilor sau ale plăcerilor omului cu vârsta națiilor sau a soțietăților în care trăiește?91. Nu e vorba doar de reamenajarea unei pădurici din Băneasa și de distracțiile pe care aceasta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subliniază Bolintineanu încă de la începutul prefeței -, ce ne spune că vin de-a dreptul din paradis"109. Parfumul e particularitatea perisabilă a materiei vegetale, figura prin excelență a materiei "afectate", care suferă de pe urma atingerii și pe care orice folosire o impresionează. El evocă o calitate transferabilă a poeziei, o caracteristică aspectuală a scriiturii care se poate "lua" sau care, dimpotrivă, se poate "impregna". Bolintineanu se referă atât la procesul prin care stilul poetului își pune amprenta asupra versurilor populare pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mișcă, ceea ce îl "afectează". Chiar dacă ceea ce îl face să acționeze nu ne comunică nimic, chiar dacă justificările sale ne sunt complet indiferente, ne lăsăm la rândul nostru afectați, ne însușim ceea ce l-a "mișcat" pe celălalt, reacționăm la ceea ce l-a impresionat pe seamănul nostru. Spinoza distinge între două posibile afecțiuni: "celălalt", cel pe care îl percepem ca asemănător și pe care îl imităm, poate suferi sau, dimpotrivă, poate fi fericit. Ceea ce îl afectează poate fi de natură negativă sau pozitivă: în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
voi,/ Și eu puneam țiganii să-mi cânte,/ Griji n-aveam să mă frământe, tot așa ca voi". Spunea că acest cântec l-a cântat la nunta lui și unii, ascultând cântecul, chiar au plâns, atât de mult i-a impresionat și atât de frumos a fost. Am stat și cu Georgescu-Bârlad, șeful Partidului Liberal Bârlad din județul Tutova. O personalitate! Avea 79 de ani la vremea aceea și avea o memorie impresionantă: povestea cu lux de amănunte ani, persoane. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
manifestau neobișnuit, erau la fel ca toți ceilalți deținuți politici. De exemplu, era un băiat de prin Suceava al cărui tată lucra în sudul țării. Și acolo, unde era băiatul ăsta de la munte, venise primăvara, înverzise totul și a fost impresionat de aspectul general al naturii, încât i-a scris o scrisoare tatălui său: "Întoarce-te, e atât de verde și frumos, este o nebunie, nu mă pot exprima într-un fel să fiu înțeles cât de mult iubesc acest verde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
baionetă înfiptă în cadavru prin revistă. Ungurii, după ce l-au împușcat pe acela, i-au pus o revistă comunistă pe piept și i-au împlântat o baionetă. Poza asta am văzut-o eu în Pravda. Odată căpitanul era așa de impresionat că a început să plângă tânguindu-se: "de ce trebuiau să moară?". Altădată a venit la Zâna sectoristul să-i ceară niște informații. Dar eu cred că milițianul o plăcea pe rusoaică. Eu îl cunoșteam, dar atunci n-am știut cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tari lansări de carte la care am participat vreodată. Altfel, mă îndoiesc că parte dintre beneficiarii autografelor - polițiști ai aeroportului sau îngrijitori - ar fi ajuns la timp pentru lansarea de la Bookfest. Ioan T. Morar, primele declarații pe Aeroportul Otopeni: „Sunt impresionat de lansarea asta și mai ales de faptul că a reușit un experiment. Când l-am propus editurii, mi s-a părut că poate fi luat drept o glumă sau să nu reușească. Ar fi putut să nu iasă nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și publicării unui ziar, fapt semnificativ pentru dezvoltarea presei catolice din România. c. Gândit drept capitol de rezistență, în raport cu subiectul enunțat, capitolul al II-lea, Presa catolică din diecezele București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea, impresionează prin dorința de a include în acest tablou a tuturor publicațiilor de factură catolice din România extracarpatică, amintind chiar și pe cele din Transilvania și Bucovina. De asemenea, un merit al autorului este acela că realizează nu doar un inventar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]