9,551 matches
-
decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pe o latură se află următoarea inscripție: „"Această dveră au plătit popa Vasile cu crâste Vasile pîntru ertare(a) păcatelor sale"”. Pictura bisericii a fost realizată de zugravi de la Nicula.
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz, județul Maramureș este una dintre cele mai interesante și valoroase din Transilvania. Construcția este datată de tradiție în anul 1663, moment susținut de inscripția de la intrare care evocă invazia tătară din 1661. Se află pe lista monumentelor istorice din 2004, cod MM-II-m-A-04618. Acest monument istoric este înscris și în Lista Patrimoniului Mondial, cod 904. Biserica se află în Țara Lăpușului, pe valea râului Lăpuș
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
monumentelor istorice din 2004, cod MM-II-m-A-04618. Acest monument istoric este înscris și în Lista Patrimoniului Mondial, cod 904. Biserica se află în Țara Lăpușului, pe valea râului Lăpuș, și a fost construită după invazia tătară de la 1661, eveniment evocat de inscripția de la intrare: "„de când au fostu robie în arde[a]lu”". Tradiția ridicării bisericii în anul 1663 de către obștea satului, pe locul unei biserici mai vechi, a fost desigur ținută vie de inscripția de la intrare, nedatată dar ușor de fixat în
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
după invazia tătară de la 1661, eveniment evocat de inscripția de la intrare: "„de când au fostu robie în arde[a]lu”". Tradiția ridicării bisericii în anul 1663 de către obștea satului, pe locul unei biserici mai vechi, a fost desigur ținută vie de inscripția de la intrare, nedatată dar ușor de fixat în timp. Trăsăturile constructive trimit spre aceeași perioadă de timp. În anul 1785 a fost pictată de zugravii Radu Munteanu și Nicolae Man; după cum specifică următoarea inscripție din altar: "„În anul 1785 această
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
a fost desigur ținută vie de inscripția de la intrare, nedatată dar ușor de fixat în timp. Trăsăturile constructive trimit spre aceeași perioadă de timp. În anul 1785 a fost pictată de zugravii Radu Munteanu și Nicolae Man; după cum specifică următoarea inscripție din altar: "„În anul 1785 această sfântă besăric[ă] s-au zugrăvit, în zilele prea înălțatului împ[ăra]t Iosif al doilea, arhireu neunit fiind țăriai Ghedeon Nichitici, protopop Lador Ilie din Chiuești, preoți ai satului Mane popa Todor și
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
Iosif al doilea, arhireu neunit fiind țăriai Ghedeon Nichitici, protopop Lador Ilie din Chiuești, preoți ai satului Mane popa Todor și Vlașin popa Ioan, și au plătit robu lu[i Dumn]ezeu acesta Man Grigorie și soața sa Ioană”". O inscripție în naos precizează că: "„În anul 1785 luna iunie 10 zile au început [a s]e zugrăvi acea[s]tă sf[â]ntă bi[seri]că și s-au isprăvit [în lu]na lui sep[t]e[m]vrie 11
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
tătărime 1717. Zugravi fiind Muntean[u] Ra[du din U]ngureni și Ma[n] Niculae de la Poian[a] Po[r]cului.”" În 1834 a fost construită tribuna de pe vestul naosului, al cărei parapet a fost repictat în același an, conform inscripției aflate pe marginea acestuia: "„S-au zugrăvit acest pod în anul de la Hs. 1834, făt fiind Bod(ea) Grigorie”". Tot atunci au fost modificate ferestrele naosului și au fost repictate plafonul pronaosului și bolta naosului. Biserica are un tip de
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
țării. Situată în proximitatea palatului prezidențial din capitala țării, Așgabat, "", construcția, de 75 de metri, este cea mai înaltă din oraș. A fost ridicată la cererea lui Saparmurat Niyazov, pentru celebrarea statutului de neutralitate al Turkmernistanului. Arcul este împodobit cu inscripții. În 2010 s-au încheiat lucrările de demontare și reconstruire a monumentului la periferia Așgabatului. Pentru a ajunge în vârf, funcționează un lift de sticlă. "Arcul Neutralității" se sprijină pe trei piloni așezați oblic, precum muchiile unui trunchi de tetraedru
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
impresionat-o cu poezia lor și cu înclinația lor către dans, luându-i în serviciul ei, precum și o oarecare Monadeschi. La 20 decembrie a ajuns la Vatican. I s-a acordat propria aripă în interiorul Vaticanului, și atunci când papa a reperat inscripția "Omne malum ab Aquilone"("tot răul vine de la nord"), el s-a asigurat că acesta a fost rapid acoperită cu vopsea. Cristina s-a stabilit apoi la Palazzo Farnese, care aparținea Ducelui de Parma, Ea a deschis o academie în
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
Șematismului de la 1900; este indicată ca ridicată în anul 1877. Însă anul menționat nu poate să indice decât unele lucrări de renovare, cu efectuarea unor eventuale modificări, realizate în anii 1876-1877. O primă sursă menită să devanseze ctitoria bisericii este inscripția aflată pe o bârnă, din drepta intrării, care indică anul 1743. În ajutorul acestei datări vine însăși tipologia edificiului, de dimensiuni modeste, ai cărui pereți confecționați din bârne de stejar, încheiați în sistemul specific românesc ,coadă de rândunică”, înscriu planul
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
Furtunile puternice pun în pericol existența plopilor. S-a avansat ipoteza mumificării copacilor, pentru ca aceștia să fie păstrați . În fața plopilor fără soț a fost amplasat un bust al poetului Eminescu. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "Pe lîngă plopii fără soț "Adesea am trecut, "Mă cunoșteau vecinii toți "Tu nu m-ai cunoscut "Mihai Eminescu
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
rară, cunoscută sub denumirile de „roata lumii”, „fortuna labilis”, sau în erminii „zădarnică lumea aceasta”. Este o roată cu opt spițe, fiecare spiță având la extremitate câte o figură umană, câte o cifră reprezentând vârste ale omului și câte o inscripție ca de pildă: la 25 de ani, „desfătată e lumea”, la 40 „cine-i ca mine”, la 60, „o lume cum m-am înșelat”. Pe peretele estic sunt pictate, fapt neobișnuit, episoade din Patimi. Sub tavan, de-a lungul unei
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
e lumea”, la 40 „cine-i ca mine”, la 60, „o lume cum m-am înșelat”. Pe peretele estic sunt pictate, fapt neobișnuit, episoade din Patimi. Sub tavan, de-a lungul unei grinzi, se pot vedea urmele indescifrabile ale unei inscripții. Citită pe la 1900, inscripția menționa că biserica a fost zugrăvită în anul 1697, pe timpul principelui Appafy. În ceea ce privește construirea bisericii, cert e doar faptul că la 1733 ea exista deja. Planimetria, elevația și în special proporțiile reduse ale turnului pledează pentru
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
cine-i ca mine”, la 60, „o lume cum m-am înșelat”. Pe peretele estic sunt pictate, fapt neobișnuit, episoade din Patimi. Sub tavan, de-a lungul unei grinzi, se pot vedea urmele indescifrabile ale unei inscripții. Citită pe la 1900, inscripția menționa că biserica a fost zugrăvită în anul 1697, pe timpul principelui Appafy. În ceea ce privește construirea bisericii, cert e doar faptul că la 1733 ea exista deja. Planimetria, elevația și în special proporțiile reduse ale turnului pledează pentru o datare anterioară secolului
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
Novaci-străini. Biserica este clădită din lemn pe o temelie de piatră, tencuită cu var pe dinăuntru și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt pictate în 1865 de pictorul Pârvulescu, iar icoanele cu Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
vreodată contacte cu arabii, acestea au rămas sporadice și probabil ostile. Denumirea de Tenerife este apropiată de Tanezruft din Algeria și Tenere din Niger, desemnând în limbile berbere podișuri. În 1878 francezul René Verneau descoperă pe povârnișurile de la Los Balos inscripții libice care apropie guanșa de berbera tamașekă sau sahariană. Dar astfel de inscripții originale se găsesc numai în insulele El Hierro și Gran Canaria, astfel că majoritatea etnologilor consideră că guanșii propriu-ziși nu aveau scriere, inscripțiile respective fiind lăsate de
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
Tenerife este apropiată de Tanezruft din Algeria și Tenere din Niger, desemnând în limbile berbere podișuri. În 1878 francezul René Verneau descoperă pe povârnișurile de la Los Balos inscripții libice care apropie guanșa de berbera tamașekă sau sahariană. Dar astfel de inscripții originale se găsesc numai în insulele El Hierro și Gran Canaria, astfel că majoritatea etnologilor consideră că guanșii propriu-ziși nu aveau scriere, inscripțiile respective fiind lăsate de „vizitatori” punici sau numizi veniți de pe continentul african. În schimb, guanșii practicau curent
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
povârnișurile de la Los Balos inscripții libice care apropie guanșa de berbera tamașekă sau sahariană. Dar astfel de inscripții originale se găsesc numai în insulele El Hierro și Gran Canaria, astfel că majoritatea etnologilor consideră că guanșii propriu-ziși nu aveau scriere, inscripțiile respective fiind lăsate de „vizitatori” punici sau numizi veniți de pe continentul african. În schimb, guanșii practicau curent "limba fluierată", de la mari distanțe, denumită astăzi "El Silbo", încă vie în insula La Gomera. Pentru câteva detalii v. articolul despre La Gomera
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
Casei Corpului Didactic, de pe aceeași stradă, unde a funcționat, cândva, Liceul „N. Bălcescu", și în pridvorul bisericii. De data aceasta, pictura a fost executată în stil catalan de către pictorul Petre Achițenie, care a imortalizat datele privind opera sa printr-o inscripție, cu caractere arhaice românești, deasupra ușii de la pronaos: „Această Sfântă Biserică a fost pictată în întregime din nou în tehnica frescă în anul 1982 de pictorul prof. univ. Petre Achițenie din București". Caracteristica noii picturi constă în supradimensionarea staturii sfinților
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
din 1805 etc. Celelalte cărți și reviste din bibliotecă, editate de Biserica Ortodoxă Română, acoperă întregul secol al XX-lea, constituind un apreciabil fond documentar. Un obiect cu valoare istorică este și clopotul de aramă, pe care se află o inscripție semnificativă: „În timpul războiului întregirii neamului 1916-1918, fiind luate de germani cele 2 clopote de la Biserica Sf. Pantelimon Ploiești, s-a turnat un clopot la 12/121919, spărgându-se la 24 martie 1924. S-a făcut acest clopot în greutate de
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
1851 pe ruinele altei biserici. Se spune că prima biserică a fost ridicată de călugărul Nicodim. După Catagrafia din 1840 biserica a fost ridicată în 1695 de Pârvu Buce, Radu Răduică, Ilaș Curuiuc și Miloș Crăciunescu. După Radu Crețeanu, conform inscripției săpate pe tocul ușii de la intrare: „luna lui aprilie, 22 leat 7274” anul construcției este 1763. O altă dată, inscripționată pe ușile împărătești, este „1880, Fevrua. 28”. Biserica cunoaște în existența ei mai multe refaceri radicale, adică reconstrucții din temelii
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
Alsacia), Germania (Suabia și Bavaria), Elveția și Austria, iar limba germană vorbită în aceste regiuni are dialecte distinctive regionale. Astăzi germana vorbită în zona unde au trăit alemani este numită „germană alemanică” și este recunoscută în rândul subgrupei limbilor germanice. Inscripțiile runice alemanice, cum ar fi cele de pe „catarama de la Pforzen”, sunt printre cele mai vechi mărturii din vechea germană. „Alemania” a pierdut identitatea distinctă jurisdicțională atunci când Charles Martel a încorporat-o în Imperiul francilor, la începutul secolului al VIII-lea
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
al VII-lea. Spre deosebire de creștinarea târzie a saxonilor și a slavilor, alemanii par să fi adoptat creștinismul treptat, și în mod voluntar, deoarece creștinismul era răspândit în rândul elitei merovingiene. De la cca. 520 la 620, a existat un val de inscripții runice. Aproximativ 70 de exemplare au supraviețuit, aproximativ jumătate dintre ele pe fibule, altele pe cataramele centurilor și altele pe bijuterii și piese de arme. Utilizarea runelor dispare o dată cu avansaul creștinismului. Fibula de la Nordendorf (începutul secolului al VII-lea) consemnează
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
-lea) consemnează în mod clar zei păgâni: logațorewodanwigițonar citit ca "Wodan și Donar sunt magicieni / vrăjitori", dar acest lucru poate fi interpretat fie ca o invocație păgână a puterilor acestor zeități, sau un farmec creștin de protecție împotriva lor. O inscripție runică pe o fibulă găsită la Bad Ems reflectă sentimentul pios creștin (și este, de asemenea, în mod explicit marcată cu o cruce creștină), pe ea scrie god fura dih deofile ("Dumnezeu pentru / înaintea ta, Teofil!", sau, alternativ, "Dumnezeu înaintea
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
O pictură realizată de către un artist din Austria, Petrus Lantregen, este „Închinarea magilor”. Sub arcul de triumf se află o cristelniță care înainte de Reforma protestantă servea drept agheamastar. Nu se știe cine a făcut-o dar anul este cunoscut datorită inscripției: "A.D. MCCCCLXXX" („Anno Domini 1480”). Tabernacolul care se află pe latura de nord a corului este „o piesă de căpătâi a sculpturii decorative din Transilvania secolului al XV-lea”. Pietrele de mormânt au fost executate de către Elias Nicolai. Printre ele
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]