9,370 matches
-
localităților comunei pot asigura debitele necesare pentru consumul populației și nevoile gospodărești, studiile hidrologice urmând să stabilească soluțiile de captare. Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc și zone inundate la precipitații bogate, cum ar fi: lunca Gornovița și lunca Balta. Tot aici se identifică și izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit de localnici Valea Morii. Vegetația din cadrul județului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziției județului Mehedinți în partea de sud-vest a țării, la
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Acâș (în maghiară: "Ákos", în germană: "Fürstendorf") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Acâș (reședința), Ganaș, Mihăieni și Unimăt. Relieful comunei Acâș este variat. Se observa prezența dealurilor, câmpiei și a unei lunci înguste. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
a anului este fără apă, dar în timpul viiturilor alimentează din belșug cu apă bălțile și mlaștinile ce se întind în hotarul localității Mihăieni. În hotarul Unimătului posibilitățile de inundație au fost ridicate dar lucrările de îndiguiri și desecări făcute în lunca Eriului au redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
făcute în lunca Eriului au redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
În anul școlar 2010-2011, starea unităților de învățământ din comună se prezenta astfel: Posedând importante resurse minerale exploatabile, până nu demult economia comunei era susținută de activitățile miniere legate de exploatarea cărbunelui brun și a agregatelor de balastieră cantonate în luncile Someșului, Almașului și Brâglezului. În 1999, zona minieră Hida-Surduc-Jibou-Bălan a fost declarată, pe o perioadă de zece ani, zonă defavorizată. În ultimii ani, pe lângă sectorul agricol bine reprezentat la nivelul comunei, s-a produs o revigorare accentuată a sectorului economic
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
a locuitorilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, a fost și este agricultura și creșterea animalelor, cu ajutoare prețioase de la Natură, de o parte codru cu vânatul, iar de cealaltă Someșul cu pescuitul și cu lunca lui mănoasă. Până la începutul sec. XIX-lea, hrana, îmbrăcămintea și materialele de construcție ale locuințelor erau asigurate în totalitate din zonă. Prin grija autorităților locale și a școlii a luat ființă un Muzeu al Satului, unde se încearcă păstrarea și
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
Săcădate etc. Toți acești viitori grăniceri, au fost împroprietăriți fie pe sesiile și gospodăriile celor fugiți sau expulzați numite ""sesii de porție"", fie pe sesii noi. După tradiția orală, băștinașii care au luat arma, fiind împroprietăriți și pe terenurile din lunca Oltului care au aparținut până atunci sașilor din Bradu, mergeau de acum la lucru câmpului cu pușca atârnată la gât sau chiar încinsă la șold, ca însemn al unor oameni ""liberi "" ce erau de acum, practică întâlnită și consemnată ca
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
În anul 2015, aproape jumătate din bugetul comunei a fost bazat pe fondurile UE. Teritoriul administrativ al comunei Luncavița se află situat pe unitățile geomorfologice ale Dobrogei de Nord. Relieful este caracterizat de asocierea a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: "Lunca Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
de Luncavița) și, de asemenea, dealurile de la sud și sud-est de Rachelu. Toate aceste înălțimi sunt separate prin văi torențiale care au săpat trasee adânci în scoarță și care au direcția de curgere de la sud la nord, descărcându-se în Lunca Dunării. Datorită zonei, ls-a înregistrat o continuitate a locuirii din cele mai vechi timpuri.Astfel, perioada neolitică în arealul luncăvițean atinge apogeul în perioada de tranzit spre epoca metalelor, când alături de o ceramică care impresionează și astăzi prin arta execuției
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
apă potabilă. Comuna Luncavița este amplasată la egală distanță (7 km) de arealul a două mari arii naturale ecologice, Rezervația Biosferei Delta Dunării și situl de importanță comunitară Munții Măcinului. Ea se situează și între Parcul Național Munții Măcinului și Lunca Dunării. Comuna Luncavița se află la distanțe accesibile de o serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
6 metri. În cadrul reliefului hercinic se distinge o culme suprapusă extravilanului satului Garvăn și o culme a extravilanului satului Jijila, cu o continuare spre Măcin. A două formă de relief pe care o găsim în zona Jijilei aparține celei specifice Luncii Dunării. Clima nu diferă de celelalte așezări de la Dunărea de Jos. Ea este temperată-continentala cu vânturi de la Nord, Nord-Est și Nord-Vest. În general, condițiile naturale de sol, climă și relief care au fost și sunt favorabile dezvoltării agriculturii cu cele
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
Veneția de Jos. Culoarul Comăna - se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului. Pescuitul, se poate face pe râul Olt, canalele aferente acestuia precum și pe Râul Comana. Pe teritoriul actual al localitații Comăna de Jos s-au descoperit cateva așezări umane, ce atestă existența
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866.01.01
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Cod RAN: 40866.01.02) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866.01.01) În prezent, activitățile care se desfășoară aici sunt cu preponderență agricole și de servicii. În localitate se află o școala primară și, în aceeași incintă, o școală
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
la 15 km în amonte de Comăna de Jos, pe Valea cu același nume, a fost construită în secolele XII-XIII de comunitatea locală pentru a asigura independența Țării Făgărașului față de invazia maghiară. De asemenea, vestigiile localităților dacice și prefeudale din lunca Oltului (care curge la 500 m de sat), atestă existența multimilenară a oamenilor în aceste locuri. Festivalul Tradițiilor și obiceiurilor de iarnă,(2 ianuarie) Comăna de Jos. Organizator: Primăria Comăna. Ceea ce frapează vizitatorul este modul în care sunt păstrate tradițiile
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Este unul din cele mai atractive orașe ale Cehiei și se află la momentul actual sub protecția UNESCO. Orașul este străbătut de răul Vltava (în ). Numele "Krumlov" este un derivat al germanului "Krumme Aue", care ar putea fi tradus prin „lunca sinuoasa”, nume care reda fidel topografia plină de meandre a Vltavei. Construcția orașului și a castelului a început în secolul al XIII-lea la un Ford în râul Vltava, care a fost important în rute comerciale din Boemia. În 1302
Český Krumlov () [Corola-website/Science/309829_a_311158]
-
este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa Văii Morilor își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Ozun () este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Bicfalău, Lisnău, Lisnău-Vale, Lunca Ozunului, Măgheruș, Ozun (reședința) și Sântionlunca. Comuna Ozun este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, având ca vecini: în nord-vest comuna Ghidfalău; în vest municipiul Sfântu Gheorghe și comuna Chichiș; în sud comuna Dobârlău iar
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
beneficia de unele modificări menite să ridice pe cât posibil nivelul de trai al locuitorilor. În localitățile Vâlcele și Araci sunt în curs de realizare rețeaua de aducțiune și distribuție a apei potabile, precum și realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, stație de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unității de îmbuteliere a apei minerale" este propusă deschiderea unei linii de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare. În domeniul turismului se propune amplificarea și diversificarea dotărilor și
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
-și petrece în liniște zilele de «concediu medical», la recomandarea doctorului Kremnitz (medicul familiei domnești). Conacul era amplasat la confluenta dealurilor (pe care se mai întinde și azi - ca și în vremea lui Eminescu - o parte din Pădurea Carpadia) cu Lunca Gilortului și a Jiului de Mijloc. Nicolae Mândrea, român-moldovean, născut în Focșani, la 22 mai 1842 (după cum aflăm din "Albumul Societății Junimea", album în care figură al optulea, „după ctitori“: Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Petre P.
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Multe popoare ale antichității intraseră în contact cu gazul natural, referindu-se la emanațiile de gaze naturale prin sintagme precum „focuri sfinte” sau „focuri veșnice”. În România, „focuri nestinse” au fost identificate la Lunci, Lopătari, Andreiașu de Jos, Vlădaia, Hârja, Policiori, Ocnele Mari. În anul 2000 Statul Român a dispus reorganizarea companiei de stat Romgaz, rezultând mai multe companii: Ulterior, în anul 2001, companiile Exprogaz și Depogaz au fost fuzionate într-una singură cu
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]