9,227 matches
-
și numeroase deprinderi practice, uneori proprii doar bărbaților. Ajunsă în cetatea Susa din Berberia, va fi mai apoi adăpostită de o saracină bătrână, în casa căreia se va supune, alături de alte femei, unor munci manuale: „lucrau cu mâna, fie-n mătase, fie-n piele, fie-n frunze de palmier, felurite lucrușoare”209 și va învăța limba arabă. Deznodământul este unul fericit, cuplul fiind în cele din urmă refăcut și primind și recunoașterea publică. La 205 Ibidem, p. 142. 206 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unei fericiri paradisiace, și sunt dați ca exemple pentru clericii contemporani care au uitat de nevoia unei asceze autentice: „nici sfântul Domenico și nici sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus-o / Și-au întins-o / Și-au pus douăsprezece fete / Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
brad", 339 pentru odihna vieții pe lumea cealaltă. În anumite regiuni, mai ales în Transilvania, nu se face nicio nuntă fără steag. În Munții Apuseni ai Transilvaniei, steagul se face dintr-un vârf subțire de brad, împodobit cu "năframă" de mătase și cu panglici; printre coroanele cetinei se pune "strămătură" (fire de ață multicoloră), iar, în vârf se pune un clopoțel. "Steagul" apare și la românii din Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sara la mine? / Mă ține pământ cu lut, / N-am venit, că n-am putut; / Mă ține pământ cu rouă, / Tu mi-ai rupt inima-n două, / Tu mi-ai rupt-o, tu mi-o leagă, / C-un fir de mătase neagră, / Ca să vadă lumea toată / C-a fost dragoste curată!"96 Invocația retorică a unei vieți fără de noroc transformă elementele teluricului în personaj-martor care are rolul unui actant conclusiv: "Mamă, câte fete ai / Prin străini să nu le dai, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu apă "neîncepută"; se prind, de blid, trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea, se măsoară pruncul nou-născut cu trei fire de mătase roșie care se înfășoară în jurul paharului cu apă, de pe masă.192 În Bucovina, în cinstea ursitoarelor, moașa aprinde o lumânare și o pune pe masă, ca să ardă toată noaptea.193 La moarte, se ia un fir de cânepă și se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fier, / Suluri de oțel / Cu spată de sârmă, / Face pânză bună. / Soare că venia, / D-aș-te ziua-i da: / Aș-te ziua, Iano, / Iano, / Sânziano! / Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul Mihail a fost împuternicit să țină frâiele destinului soarelui și lunii, hotărnicind timpul și dezlegând anotimpurile: "Ca Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Mars avea să ia drumul eșafodului: „fostul arbitru al eleganței își regăsise cochetăria pentru ultima sa paradă. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de mătase verde legați cu o panglică albă, haina lungă era tivită cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după moda catalană“ Lucrarea intitulată L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
deseori și venerează relicvele sfinților; este devotată Fecioarei“ După îndeplinirea tuturor obligațiilor, își primea copii, care se delectau cu mobila special făcută pentru ei: un scaun din catifea verde cu franjuri și dresuri aurite pentru Ludovic și un cărucior din mătase roșie pentru Monsieur. Un element deosebit de important pentru relația dintre mamă și fiu este faptul că Ludovic, în timpul ceremonialului de trezire al reginei, îi înmâna cămașa. Aceasta era îndatorirea uneia dintre doamnele de la curte de rang înalt, însă Ludovic nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
consum de ceaiuri care favorizează și accentuează transpirația. Ceaiuri de boz, busuioc, cozi de cireșe, de frunze de gutui, rădăcini de iarbă mare, de lemn galben, de lumânărică, mentă neagră, de nalbă, pătlagină, flori de tei, flori de salcâm, pelin, mătase sau spice de porumb, mușețel, de spin, de flori de soc, de sudoarea (asudul) calului. Consum de rachiu sau de vin fiert, amestecat cu ardei iute, cu piper negru, scorțișoară sau zahăr. Se bea lapte dulce fiert, amestecat cu ou
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apar leziuni pulmonare. Tratamente populare Ceaiuri din conuri de brad, de frunze și flori de barba ursului, din vârfuri (muguri) de brad, pin sau molid, de iarbă mare, lumânărică, lumânarea Domnului, de măceșe, muguri de mesteacăn, de plămânărică, de peliniță, mătase de porumb, mătase și spice de porumb, de scaieții pământului, din flori de soc, de troscot, țușnică, vâsc de pădure (Îndeosebi de stejar), de vâsc Împușcat, din ovăz, din flori de salcâm, din ocheșele (vâzdoage), ciuboțica cucului, limba vacii, din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Tratamente populare Ceaiuri din conuri de brad, de frunze și flori de barba ursului, din vârfuri (muguri) de brad, pin sau molid, de iarbă mare, lumânărică, lumânarea Domnului, de măceșe, muguri de mesteacăn, de plămânărică, de peliniță, mătase de porumb, mătase și spice de porumb, de scaieții pământului, din flori de soc, de troscot, țușnică, vâsc de pădure (Îndeosebi de stejar), de vâsc Împușcat, din ovăz, din flori de salcâm, din ocheșele (vâzdoage), ciuboțica cucului, limba vacii, din rădăcini de nalbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de fragi, mlădițe sau fructe de gutui, iarbă dulce, iarbă mare, bobițe de jneapăn, leuștean, liliac, flori și rădăcini de lumânărică, măceșe, mentă, mierea ursului, flori și rădăcini de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rezultate din distrugerea germenilor care Întrețin o inflamație bronșică (bronșită). Tratamente populare Ceaiuri de amăreală, angelică, cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, isop, muguri de pin, mușețel, valeriană (odolean), pătlagină, podbal, sovârf, sulfină, talpa gâștii, trei frați pătați, unguraș, mătase de porumb, spice de porumb, din măduvă de porumb, din conuri de brad, din planta cinci degete, cozi de cireșe, scuturătură de fân (stroh), frunze de gutui, din fructe de hamei, din lumânărica Domnului, măceșe, flori de marțea Paștelui, mușchi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
arsuri În coșul pieptului, durerea plămânilor, junghiuri În spate, tuse violentă, zbaterea plămânilor. Tratamente populare Ceaiuri din flori de anason, de avrămeasă, de creștineasă, din flori de fân, fructe de hamei, de ienupăr sau de isop, din lumânărică, de măceș, mătase verde de porumb, din flori de nalbă roz, frunze de pătlagină, muguri de brad, pin, frunze de podbal, floare de soc. Miere de albine În care s-au macerat muguri de brad, lapte dulce fiert amestecat cu grăsime de gâscă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Oblojeli cu albuș de ou crud bătut bine; cu albuș de ou crud amestecat cu zahăr, cu albuș de ou crud amestecat cu praf de piatră acră, cu miere de albine; cu zeamă de lămâie și ficat de pește; cu mătasea broaștei sau cu unt proaspăt. Oblojeli cu alifie făcută din morcov fiert, mere date prin răzătoare, zeamă de lămâie și zahăr; cu pătrunjel fiert cu lapte dulce și făcut pastă; cu sămânță de cânepă pisată și muiată În apă caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Apă cu zahăr sau cu dulceață, miere de albine, plămădită cu ceai de iarbă mare. Ceaiuri de barba Împăratului, barba ursului, brădișor, conuri de brad, păstăi de fasole albă uscată, rădăcină de iarbă mare, tătăneasă, lumânărică, mărar, măghiran, mentă, păducel, mătase de porumb, pir, rozmarin, strugurii ursului, talpa gâștei, valeriană, vâsc. Palpitațiile (numite În popor și "atac, bătaie de inimă, boală de inimă, boală grabnică, socote și chiar deochi") pot fi "calmate" și prin: Ceaiuri din buruiană grabnică și frecții pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de spini, din slăbănog, din coajă și rădăcini de soc. Oblojeli cu rădăcini de brusture, foi de ceapă, cu dropică, cu pepene copt și pus pe burtă, cu frunze de nalbă sălbatică. Ceaiuri din coada vacii, de lumânărică, rozmarin, din mătase de porumb, siminoc, de soc și de urzică. Ceai din rădăcină de angelică, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceaiul acționează și ca dezinfectant al stomacului și al Întregului tract intestinal, activând totodată vezica biliară. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dimineața, iar a doua zi, seara și ...tot așa. Se ia În fiecare zi, cu o jumătate de oră Înainte de prânz, un vârf de cuțit de pulbere de rizomi de gălbenele, cu puțină apă. LITIAZA BILIARĂ (CALCULI BILIARI) Ceai din mătase de porumb, 2 linguri la cană se ia câte o lingură la 3 ore. Ceai din frunze de mentă, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de turiță mare, o lingură la cană. Se beau 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
3-4 linguri pe zi. Ceai de levănțică, măceșe, roiniță, săpunariță și ipcărige, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din rizomi de pir, o linguriță la cană. Se beau 3-4 căni pe zi. Ceai din mătase de porumb, 2 lingurițe la cană. Se ia câte o linguriță la 3 ore. Ceai din turiță mare, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din flori de tei, 1-2 șingurițe la cană. Se beau 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai adaugă o lingură de miere și se mai fierbe 3-4 minute. Se beau 2-3 pahare pe zi. Ceaiul este bun și pentru stimularea circulației sanguine. Infuzie de frunze sau planta Întreagă de păpădie (40 g), frunze de mesteacăn sau mătase de porumb (20 g), o lingură de amestec la o cană cu apă În clocot. Se beau 2-3 căni pe zi, neîndulcite, Între mese, În cure de cel puțin o lună. Infuzie de osul iepurelui, 4 linguri la un litru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceai de troscot sau rădăcină de osul iepurelui, o lingură la cană. Se beau 3 căni pe zi. Ceai din fructe de cătină albă, 2 lingurițe la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din teci de fasole sau mătase de porumb, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de pătlagină, coada calului, feciorică, brebenel sauu iarbă neagră, În părți egale, o lingură la cană. Se beau 4 căni pe zi. Comprese cu piciorul caprei. Din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]