8,976 matches
-
17400000-6 17.10 Fire și ațe textile 01220000-5 Animale de fermă și produse obținute de la acestea 17300000-5 Fire și ațe textile 17310000-8 Fibre textile naturale 17320000-1 Fibre textile artificiale 17330000-4 Fire și ațe textile din fibre naturale 17331000-1 Fire de mătase 17332000-8 Fire de lână 17333000-5 Fire de bumbac 17334000-2 Fire de in 17335000-9 Fire și ațe pentru cusut din fibre naturale 17335100-0 Fire pentru cusut 17335200-1 Fire pentru tricotat 17336000-6 Fire din fibre textile vegetale 17340000-7 Fire sau ațe sintetice
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
4109 19143000-0 Imitație de piele 4109 19144000-7 Piele lăcuită 4110 19150000-2 Deșeuri de piele 42 Articole din piele; șelărie și harnașament; articole de voiaj; genți de mână și articole similare; articole din intestine de animale (altele decât din viermi de mătase) 6113+6210+4203[.1+.29+.3] 18500000-4 Îmbrăcăminte din piele 6113+6210+4203[.29+.3] 18510000-7 Accesorii pentru îmbrăcăminte din piele 4203.29 18511000-4 Mănuși sau mitene din piele 4203.29 18511100-5 Mănuși lungi 4203.3 18512000-1 Centuri și banduliere
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
din pastă mecanică (de exemplu ziare, reviste și alte materiale tipărite similare) GI 014 4707 90 - altele, incluzând dar nefiind limitate la: 1. Carton laminat 2. Deșeuri și resturi nesortate GJ. DEȘEURI DE MATERIALE TEXTILE GJ 010 5003 Deșeuri de mătase (inclusiv coconi care nu sunt adecvați pentru sculuire, deșeuri de fire textile și material fibros garnetat) GJ 011 5003 10 * nefilate sau nepieptănate GJ 012 5003 90 - altele GJ 020 5103 Deșeuri de lână sau de păr aspru sau fin
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
similare) - altele, incluzând, dar nefiind limitate la: 1. carton laminat; 2. resturi nesortate. B3030 Deșeuri de materiale textile: Următoarele materiale, cu condiția ca acestea să nu fie amestecate cu alte deșeuri și să fie preparate conform unei specificații: - Deșeuri de mătase (inclusiv coconi care nu sunt adecvați pentru sculuire, deșeuri de fire textile și material fibros garnetat ) * nefilate sau nepieptănate * altele - Deșeuri de lână sau de păr aspru sau fin de animale, inclusiv deșeuri de fire textile, dar excluzând materialul fibros
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
principale ISIC 23-40) Grupa principală 23 Producția de textile 232 Fabricarea și prelucrarea de materiale textile pe mașini pentru lână cardată 233 Fabricarea și prelucrarea materialelor textile pe mașini pentru bumbac 234 Fabricarea și prelucrarea materialelor textile pe mașini pentru mătase 235 Fabricarea și prelucrarea materialelor textile pe mașini pentru in și cânepă 236 Alte industrii de fibre textile (iută, fibre dure etc.), funii și frânghii 237 Fabricarea de obiecte tricotate și croșetate 238 Finisaje textile 239 Alte industrii textile Grupa
jrc4102as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89265_a_90052]
-
literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați”", "„și”", "„zeamă”" iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este redat în operele marilor clasici ai literaturii române proveniți din regiunea istorică Moldova, precum și în alte graiuri
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
depresiune) înconjurată de munți (la nord-est, muntele Brunate; la sud, colina Baradello; la sud-vest, munții Caprino și ai Crucii / Croce), dincolo de care se întinde câmpia lombardă. Din sec. al XVI-lea orașul s-a specializat în prelucrarea lânii și a mătăsii, care este până în prezent sectorul cel mai important al economiei sale. Spre sfârșitul sec. al XIX-lea artizanatul a fost substituit (înlocuit) de industria textilă: mătasea și fibrele sintetice, sectoare cărora li s-a adăugat și cel al mecanicii, electrotehnicii
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
Din sec. al XVI-lea orașul s-a specializat în prelucrarea lânii și a mătăsii, care este până în prezent sectorul cel mai important al economiei sale. Spre sfârșitul sec. al XIX-lea artizanatul a fost substituit (înlocuit) de industria textilă: mătasea și fibrele sintetice, sectoare cărora li s-a adăugat și cel al mecanicii, electrotehnicii, metalurgiei, alimentare, îmbrăcăminții, hârtiei, tipăriturii-editării ș.a.. Mulți localnici sunt angajați în comerț și turism, activității favorizate de frumusețile artistice ale orașului, de poziția încântătoare, de dotările
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
-și propria independență și capturând garnizoana austriacă (a făcut-o prizonieră). A urmat soarta Lombardiei până în 1859 când a fost anexat Regatului Italiei. În sec. al XIX-lea, în acest oraș s-a dezvoltat foarte mult industria (îndeosebi aceea a mătăsii). În sec- al XX-lea a fost încurajată activitatea turistică. În timpul celui de-al doilea război mondial, Como cu treitoriile din preajmă a fost locul de trecere clandaetin al fugarilor evrei (și a tuturor celor persecutați) către Elveția. Orașul nu
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
din vremea lui Mircea datează numai biserica cea mare de la Cozia. Pictura murală însă este mai nouă, ea fiind restaurată complet la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În tezaurul bisericii se mai păstrează încă un epitaf din 1396, țesut pe mătase albastră și brodat cu aur și argint. De asemenea, la jumătatea secolului al XIX-lea încă se mai găsea acolo și mantaua voievodului, prefăcută într-o sfită preoțească. "„Stofa acestei mantale e un ce prea curios și care merită să
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Somn de la amiază”, iar în 1962 „Dincolo de nisipuri”. În anul 1967 publică „Vara buimacă”, piesa „Scoica de lemn”, care peste ani se va juca la Teatrul Nottara din București. În anul 1979 „Cartea cu prieteni”. În anul 1981 „Insomnii de mătase”. În anul 1985 „A doua carte cu prieteni”. În anul 1985 i se joacă piesele „Echipa de zgomote” la Teatrul Majestic și „Olelie” la Teatrul Național din București. În anul 1987 „Întâmplări aiurea și călătorii oranj”, volum de publicistică. În
Fănuș Neagu () [Corola-website/Science/297612_a_298941]
-
bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
românesc din Beiuș, care astăzi îi poartă numele. La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a avut urmări catastrofale pentru locuitorii Oradiei. El a izbucnit în centrul orașului și a cuprins clădirea Primăriei, Fabrica de mătase, fabrica de bere, hotelul "Vulturul Negru", Depozitul de sare, Fabrica de cărămidă și câteva biserici, inclusiv Biserica cu Lună, catedrala episcopală ortodoxă din acea vreme. Acestea au fost distruse parțial sau în totalitate. Pe lângă acestea, focul a mistuit și 414
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului. Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, reședința
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
probabil întemeiat în secolul 14, ca port la Dunăre, de către comercianții genovezi, care s-au aventurat până aici pentru a construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfântul Gheorghe; ei au construit o bancă și o piață pentru mătăsuri și catifele. Orașul l-au numit după sfântul protector al Genovei, sfântul Gheorghe (în italiană San Giorgio), de la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima dată menționat în documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, în timpul domniei lui
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
unor provincii, a dominației politice exercitate de buwayhizi (945-1055) și de selgiucizi (1055-1135), între anii 750 și 1050, la Bagdad trăiesc și creează savanți, artiști și meșteșugari, care fac orașul vestit până în Europa. Bagdadul prosperă datorită exporturilor de produse din mătase, cristal turnat, sticlărie, medicamente, arme, pielărie. Punct de navigație avantajos, Bagdadul era accesibil din toate zonele cartografiate la acea vreme. Pe malurile lui acostau sute de ambarcațiuni, de la cele venite din îndepărtata Chină, la cele locale, simple plute sau bărci
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
Pe malurile lui acostau sute de ambarcațiuni, de la cele venite din îndepărtata Chină, la cele locale, simple plute sau bărci “gonflabile” din piele de oaie, sosite aici de la Mosul. Bazarurile orașului erau animate de cei care cumpărau sau vindeau porțelan, mătase și mosc din China, mirodenii, pietre prețioase și vopsele din India și Arhipelagul Malaezian, rubine, lazulit și țesături din ținuturile central-asiatice, miere, ceară și blănuri din Scandinavia și Rusia, fildeș, praf de aur din estul Africii. Provinciile imperiului își trimiteau
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
praf de aur din estul Africii. Provinciile imperiului își trimiteau la rândul lor produsele, cu caravane sau pe mare: orez, grâu și in din Egipt, obiecte din sticlă sau metal și fructe din Siria, brocard, perle și arme din Arabia, mătase, parfumuri și legume din Persia. În secolele VIII-XI, Bagdadul se afla la apogeul prosperității comerciale: se situa în centrul multor drumuri comerciale între Orient și Occident. Clădirile impresionante ale orașului și grădinile luxuriante aduseseră Bagdadului faima celui celui mai bogat
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
român Nicolae Bălcescu (1819-1852). Sala are capitelele coloanelor grecești dorice, din bronz. Marmura roz folosită pentru aceste coloane este de Rușchița, iar candelabrele precum și aplicele proiectate de arhitecți sunt executate de artiști plastici la Mediaș. De remarcat că draperiile din mătase sunt țesute la Sighișoara în tehnica brocart și conferă spațiului un maximum de ambient și frumusețe. Covorul înflorat este țesut la Cisnădie, iar măștile care acoperă radiatoarele sunt lucrate manual, din alamă. În această sală se regăsește singurul material din
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
1940), istoric, orator, om politic și scriitor, membru al Academiei Române, prim ministru în anul 1930. Sala este decorată cu aceleași esențe de lemn pentru tavan și pereți, predominând lemnul de stejar. Casetoanele formate între stâlpii de lemn sunt îmbrăcate cu mătase, material din care sunt făcute și draperiile. Mobilierul este art-deco (monument stilistic la mijlocul anilor ’20-’30, socotit multă vreme ca o prelungire a Art nouveau-lui si Jugendstil-ului). Pereții sunt ornamentați cu lucrările artiștilor: Margareta Sterian - "Flori stilizate" și "Vas
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumusețe: "Mi Fei", altele însă distinct individualizate: "Makù", o magiciana longeviva, "Lei Zu", zână mătasurilor. Victor Kernbach consideră că "prezenta zânelor indică un rafinament mitologic".
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
muncitori. În 1893 ia ființă atelierul mecanic F. Blaha, în care lucrau 18 muncitori. După Primul Război Mondial se mai înființează la Botoșani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Între secolele VII-III i.en., sciții indo-iranieni au prosperat în regiunea Altai, punând bazele culturii Pazyryk, influențând toate imperiile stepice târzii. În primul mileniu dinaintea erei noastre , bunuri de lux precum matasea erau transportate în Siberia pe celebrul “drum al mătăsii”. Fragmente ceramice, decorații, obiecte de artă, așezări complexe, unelte și arme au fost găsite, ce aparțineau culturilor Karakol și Okunev, dar și obiecte funerare precum măștile mortuare și necropole ce aparțineau culturii Afanasevo sau Karasuk au fost găsite. Societățile lor
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
în această zonă un rol important în comunitatea din Budești prin locuri de muncă la: S.M.A., Silozul de cereale, stația de inseminare taurine și porcine, crescătoria de pește Aprozi, împletituri din nuiele, fabrica de pâine - brutărie, ferma de viermi de mătase etc. Produsele localnicilor, dar și ale celor ce doresc să le comercializeze se pot găsi în târgul care se ține în fiecare duminică. Trei obiective din orașul Budești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]