9,682 matches
-
am venit după el la conducerea revistei "Ramuri", dar din șiragul de întâmplări ai sărit peste momentul despărțirii de Marin Sorescu, care n-a fost, din păcate, o despărțire pașnică. Regret că s-a întâmplat, nu eu am declanșat mica nebunie provincială, regret că nu am avut înțelepciunea să evit conflictul. Repet ceea ce mereu am crezut am avut de a face atunci cu una din primele operații de manipulare publică, neînțelegerea redacțională (o neînțelegere de altfel banală, regăsibilă în atâtea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poți trăi pe deasupra lucrurilor. E ca și cum ar trebui să sapi mereu o galerie. Trebuie să mergi mereu înainte. Orice evadare e absurdă. Poezia este însăși lupta cu existența. Existența e existență, e sânge și carne, e trăire, gând, suferință, dor, nebunie, iar basmul e basm... Cam asta e! Spune-mi cam ce ți-a dat ție poezia pe lumea asta? Dacă n-ai fi Nichita Danilov, ce alt scriitor ți-ar fi plăcut (plăcea) să fii? Îmi e greu să fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îngăduitor cu lumea din care bucuriile curente dispar. Literatura poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care-l ai ți-a fost dat de Dumnezeu, când tu conștientizezi că misia ta este una adevărată, necesară lumii... Artă fără nebunie nu există, asta au spus-o popoare de artiști înaintea noastră, evident. Nu mai aduc în discuție pe un Poe, pe un Baudelaire, pe un Rimbaud, pe un Eminescu, pe un Goethe, pe un Pușkin etc. etc. Spune-mi câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au spus-o popoare de artiști înaintea noastră, evident. Nu mai aduc în discuție pe un Poe, pe un Baudelaire, pe un Rimbaud, pe un Eminescu, pe un Goethe, pe un Pușkin etc. etc. Spune-mi câteva dintre formele de nebunie pe care le trăiește un poet azi? Câtă nebunie e în exprimarea ta pe hârtie sau în public? Ai curajul de a fi nebun în numele artei? Cum se manifestă la tine această stare? Ce ai face nebunesc pentru artă? Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nu mai aduc în discuție pe un Poe, pe un Baudelaire, pe un Rimbaud, pe un Eminescu, pe un Goethe, pe un Pușkin etc. etc. Spune-mi câteva dintre formele de nebunie pe care le trăiește un poet azi? Câtă nebunie e în exprimarea ta pe hârtie sau în public? Ai curajul de a fi nebun în numele artei? Cum se manifestă la tine această stare? Ce ai face nebunesc pentru artă? Cât pierde arta prin conformismul artistului care se raportează la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
face nebunesc pentru artă? Cât pierde arta prin conformismul artistului care se raportează la social, la conveniențe? O veche cugetare spune că "Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înțeleptul cu prezentul". Tu, văd, mă pui la grea încercare. Nebunia în artă face și ea parte din prejudecata multora care, ratând, fie viața, fie opera, au dat-o, nu neapărat din voia lor, ci din cauza contextelor sociale în care trăiau, pe calea nebuniei. Exemplele celebre de artiști nebuni sunt cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Tu, văd, mă pui la grea încercare. Nebunia în artă face și ea parte din prejudecata multora care, ratând, fie viața, fie opera, au dat-o, nu neapărat din voia lor, ci din cauza contextelor sociale în care trăiau, pe calea nebuniei. Exemplele celebre de artiști nebuni sunt cu duiumul. Opera multora a rămas posterității nu ca un exemplu al nebuniei lor, ci ca o modalitate extraordinară de trăire artistică, de valoare, pe care n-o poate da lumii un nebun, fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fie viața, fie opera, au dat-o, nu neapărat din voia lor, ci din cauza contextelor sociale în care trăiau, pe calea nebuniei. Exemplele celebre de artiști nebuni sunt cu duiumul. Opera multora a rămas posterității nu ca un exemplu al nebuniei lor, ci ca o modalitate extraordinară de trăire artistică, de valoare, pe care n-o poate da lumii un nebun, fie că se uită în trecut, ori un prost care crede că în viitor îi va fi mai bine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu atât mai puțin un înțelept care trăiește leneș în prezent. Creația în sine ține de o stare aparte a vieții, a trăirii gândurilor care te animă să fii altcumva decât toți ceilalți. Nu creația în sine îl duce la nebunie pe un creator, ci viața dezordonată pe care o duce, societatea care-l împinge spre această viață, fatalitatea, așa cum îmi este ușor să dau aici exemplul lui Eminescu, care nu și-a scris opera cât a fost bolnav, ci într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
această predispoziție. Nici Poe, nici Baudelaire, nici Rimbaud, nici Eminescu, nici Goethe, nici Pușkin, nici măcar Ezra Pound, care a stat închis într-o cușcă de fier la Pisa, nici acele popoare de artiști invocate de tine n-au crezut în nebunie ca într-o realizare a destinului lor artistic. Nebunia, așa cum o invoci tu, ca formă de artă, de expresie artistică dacă vrei, nu poate fi o premisă, ci mai curând un efect al descompunerii voinței artistului și mai ales a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Eminescu, nici Goethe, nici Pușkin, nici măcar Ezra Pound, care a stat închis într-o cușcă de fier la Pisa, nici acele popoare de artiști invocate de tine n-au crezut în nebunie ca într-o realizare a destinului lor artistic. Nebunia, așa cum o invoci tu, ca formă de artă, de expresie artistică dacă vrei, nu poate fi o premisă, ci mai curând un efect al descompunerii voinței artistului și mai ales a percepției acestei descompuneri de către cei din jur, de către posteritate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un efect al descompunerii voinței artistului și mai ales a percepției acestei descompuneri de către cei din jur, de către posteritate, de către cei care fac biografiile acelor creatori care au avut neșansa să se îmbolnăvească atât de cumplit. însă, da, scânteia de nebunie, care face diferența între, să zicem, un Rimbaud și un Lenau, ori, dacă vrei, ia alte exemple, în care scânteia de nebunie a făcut artă viabilă, fără moarte, iar luciditatea, conștientizarea actului artistic ca act de cumințenie și umilință, smerenie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fac biografiile acelor creatori care au avut neșansa să se îmbolnăvească atât de cumplit. însă, da, scânteia de nebunie, care face diferența între, să zicem, un Rimbaud și un Lenau, ori, dacă vrei, ia alte exemple, în care scânteia de nebunie a făcut artă viabilă, fără moarte, iar luciditatea, conștientizarea actului artistic ca act de cumințenie și umilință, smerenie, n-a creat decât surogate, da, acea scânteie de nebunie a putut, de exemplu, să-l facă pe Goethe să fie genial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un Lenau, ori, dacă vrei, ia alte exemple, în care scânteia de nebunie a făcut artă viabilă, fără moarte, iar luciditatea, conștientizarea actului artistic ca act de cumințenie și umilință, smerenie, n-a creat decât surogate, da, acea scânteie de nebunie a putut, de exemplu, să-l facă pe Goethe să fie genial și la șaptezeci de ani, iar abandonul scânteii de nebunie în favoarea unei conștientizări a vieții ce l-a dus spre alte scopuri l-a făcut pe Rimbaud să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
actului artistic ca act de cumințenie și umilință, smerenie, n-a creat decât surogate, da, acea scânteie de nebunie a putut, de exemplu, să-l facă pe Goethe să fie genial și la șaptezeci de ani, iar abandonul scânteii de nebunie în favoarea unei conștientizări a vieții ce l-a dus spre alte scopuri l-a făcut pe Rimbaud să dispară și să rămână doar cu ce "scânteia de nebunie" l-a făcut să fie. Și apoi, trebuie să știi, crezi că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să fie genial și la șaptezeci de ani, iar abandonul scânteii de nebunie în favoarea unei conștientizări a vieții ce l-a dus spre alte scopuri l-a făcut pe Rimbaud să dispară și să rămână doar cu ce "scânteia de nebunie" l-a făcut să fie. Și apoi, trebuie să știi, crezi că e floare la ureche să fii normal? Nu, nu e deloc ușor. Forme de nebunie la poeții de azi? Crezi că Nichita Stănescu ar fi putut scrie ce-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
făcut pe Rimbaud să dispară și să rămână doar cu ce "scânteia de nebunie" l-a făcut să fie. Și apoi, trebuie să știi, crezi că e floare la ureche să fii normal? Nu, nu e deloc ușor. Forme de nebunie la poeții de azi? Crezi că Nichita Stănescu ar fi putut scrie ce-a scris dacă ar fi fost normal? Ori, Virgil Mazilescu? Sau Mihai Ursachi? Ca să dau doar trei exemple de anormalitate venită pe o pistă artificială, să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
exemple de anormalitate venită pe o pistă artificială, să-i zic așa, cea a alcoolismului. Că ce-și face omul cu mâna lui, artificial se numește. Dar uite, Ion Mureșan trăiește o frumoasă formă de anormalitate, ca să nu-i zic nebunie creatoare, în timp ce Mircea Cărtărescu trăiește o normalitate care-i joacă renghiul. Știu și eu, s-ar putea să greșesc. Lumea scriitorilor este plină de tot felul de anormalități creatoare, însă atunci când aceasta devine boală, când boala se cronicizează, asistăm la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se mai naște. Or, poftim, crezi că Liviu Ioan Stoiciu nu poate fi dat ca exemplu de patologie creatoare? Sper din tot sufletul să nu eșueze! Cât mă privește pe mine, ce să zic, mi-e greu să spun câtă nebunie am așezat pe hârtie, dacă în cărțile mele sunt astfel de exemple. Nu mi-am propus să fiu nebun sau să mă manifest nebunește, numai de dragul de a ieși în evidență sau din decor. Așa cum nu mi-am propus să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că "dacă ceea ce scriu nu deranjează în vreun fel, degeaba scriu!". Prin conformism, arta în sine nu pierde nimic, ci, poate, autorul care cade în această regulă etică, cum nici nu câștigă în mod special, dacă creatorul este atins de nebunie sau se manifestă, din expresă cunoștință de cauză, ca un nebun, numai pentru a atrage atenție. Arta câștigă de fiecare dată când creatorul este sănătos, când societatea este sănătoasă. însă o astfel de lume ideală nu există. Crezi în mântuirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
1996, regăseau acolo toate grijile insului trăitor în societatea deschisă, bașca atracția pentru unul din cele patru tipuri de jocuri recenzate de Roger Caillois, regentate de Stat, dar prezente în orice cultură, ca să nu mai vorbesc de refugiul în irealitatea nebuniei ca urmare a incapacității de a gestiona paguba plus nenorocul. Așa că... mai moale cu aducerea postumă a Dramaturgicului Ion Luca prin tribunale! Au scăpat de procese Daniel Corbu și Liviu Antonesei, justițiabili pe cinste, și o să ne împiedicăm de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot mă scufund, măcar să știe cineva de mine. Nu aveam buletin de Capitală, am stat în chirie, fără slujbă și casă mai bine de doi ani, cu copiii după mine, la limita supraviețuirii. În cele din urmă, ajuns în pragul nebuniei, am ocupat un apartament în care am locuit cu familia fără absolut nici o formă legală, până în 1990, după revoluție. Toată viața am fost pe drumuri, un destin de om trăit sub semnul provizoratului, marcat ireversibil de tragedia comunistă din copilărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că după ce apăream la TVR cu acel cântec, reduceau porția de dinamită distribuită artificierilor de la minele din zona bazinului Baia Borșa, care intra în plus sub un control sever, dacă poți să-ți imaginezi așa ceva. Toate astea par azi o nebunie, dar atunci cu lucruri de acest gen se ocupau Securitatea și cenzura, în climatul de nebunie generală în care supraviețuiam. Dar fiind foarte tineri, eram împinși din spate de dorința sălbatică de-a ne afirma, neavând ale posibilități la îndemână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din zona bazinului Baia Borșa, care intra în plus sub un control sever, dacă poți să-ți imaginezi așa ceva. Toate astea par azi o nebunie, dar atunci cu lucruri de acest gen se ocupau Securitatea și cenzura, în climatul de nebunie generală în care supraviețuiam. Dar fiind foarte tineri, eram împinși din spate de dorința sălbatică de-a ne afirma, neavând ale posibilități la îndemână și neștiind cât va dura sistemul comunist, în care ne-am născut, am crescut și ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atâția ani dacă poeta Ileana Zubașcu a existat într-adevăr, s-ar putea ca eu să-i fi scris versurile energice, bărbătești, cum s-a și vehiculat ideea, cine mai știe azi cu adevărat cum au stat lucrurile în acea nebunie generală în care am trăit, sau cel puțin istoria de mâine ar putea lua în calcul și această ipoteză, nu-i așa, Adrian Alui Gheorghe? tu știi foarte bine ce mai e și cu istoria asta și cum se intră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]