9,057 matches
-
care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
trimis mama și tata cu vecera" primind în schimb binecuvântarea și urările de bine pentru cei care i-au trimis. Sunt serviți apoi cu "cuchia"(grâu fiert într-un amestec lichid din miere, biscuiți, pesmet, coji de portocală și lămâi, nuci, esențe etc.) și "ozvar" (compot din fructe autohtone uscate la soare în timpul verii, uneori se adaugă și câteva boabe de orez). După ospăț la plecare ei primesc de asemenea un colac sau pâine, un prosop și câte ceva pentru fiecare membru
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile de Fetească Albă
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
comerț și prestări servicii în diverse domenii precum pomicultura, legumicultura, morărit și panificație, creșterea animalelor sau prelucrarea lemnului. "Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă" din comuna "Bujoreni", singura de acest fel din zona Oltenia, deține unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri de pomi a căror faimă a devenit internațională, având clienți pomicultori din Italia și Polonia. Infrastructura comunei "Bujoreni" a fost îmbunătățită în anul 2007 prin refacerea unui drum de acces. Numărul
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de zăpadă este în medie de .
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
Ialomiței și pe malurile de nord și est ale lacului Snagov. Prin comună trece autostrada București-Ploiești, pe care însă nu este deservită de nicio ieșire. Principala cale de comunicație a comunei este șoseaua județeană DJ101B, care duce la est către Nuci și mai departe în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata; și spre vest la Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de șoseaua județeană DJ101B, care duce spre
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de șoseaua județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița din județul Prahova, la vest cu comuna Gruiu, la sud cu comuna Grădiștea, iar la est cu comuna Rădulești din județul Ialomița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nuci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,67%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 2,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
șaptea (1,87%). Pentru 2,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Merii Petchii-Netezești, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Merii Petchii, Nuci, Netezești și Sudiți, având în total 1920 de locuitori și 420 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și 4 biserici. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei Nuci mai era organizată
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
satele Merii Petchii, Nuci, Netezești și Sudiți, având în total 1920 de locuitori și 420 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și 4 biserici. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei Nuci mai era organizată și comuna Micșunești-Greci, formată din satele Balamuci, Balta Neagră, Fundu Danciului, Grecii de Mijloc, Grecii de Jos, Micșuneștii Mari (reședința) și Micșunești-Moara, având în total 1879 de locuitori și 482 de case. În comuna Micșunești-Greci, funcționau 2
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Micșunești-Greci, funcționau 2 școli mixte, o moară cu apă, o mașină de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna Micșunești-Greci fusese deja desființată, iar satul Micșunești-Moară fusese trecut la comuna Merii Petchii, care își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii Fierbinți din același județ, iar satele Fundu Danciului și Micșuneștii Mari au fost trecute la comuna Fierbinți, iar alte sate fiind trecute la comuna Greci. În 1950, comuna Merii Petchii a fost inclusă în
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, luând numele actual, după satul de reședință, unele sate fiind tot atunci desființate și comasate: satul Sudiți a fost inclus în satul Merii Petchii, iar Netezești a fost inclus în satul Nuci. În ianuarie 1981, în urma unei noi reorganizări administrative a zonei, a fost trecut în județul Ialomița, dar după câteva luni, în toamna aceluiași an, a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
în urma unei noi reorganizări administrative a zonei, a fost trecut în județul Ialomița, dar după câteva luni, în toamna aceluiași an, a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În comuna Nuci se află mănăstirea Balamuci, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, ansamblu cuprinzând biserica „Sfântul Nicolae” și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfinții Alexandru și Nicolae” din satul Nuci, construită în 1912. Celălalt este ansamblul fostului conac Lecca-Micșunești din satul Micșuneștii Mari, datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ansamblu ce cuprinde conacul propriu-zis, turnul de poartă și biserica „Născătoarea de Dumnezeu”, ctitorită în 1748.
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai departe în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est de Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Snagov se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
cu temperaturi ce cresc treptat. Precipitațiile sunt abundanțe, iar temperaturile extreme sunt în jur de -25 °C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
sunt)pentru a ușura foamea și durerea. Mesagerii (Chasqui) obișnuiau să mestece frunze de coca pentru extra energia, ce le era necesară îndeplinirii însărcinării de a transmite mesaje în tot imperiul. Dietă incașilor constă în principal din peste, verdețuri și nuci, suplimentate uneori de carne (de cobai); în plus vânau diverse animale pentru carne, blănuri și pene. Porumbul era folosit pentru obținerea unei băuturi alcolice fermentate numite chicha. Sistemul de drumuri incas a fost cel care a asigurat succesul agriculturii pemițând
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]
-
a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic și al basmului cult. Datorită pregătirii muzicale el a activat și ca libretist, teoretician și critic muzical. Unele dintre cele mai celebre povești și povestiri ale sale sunt "Piticuț - zis și Cinabru", "Spărgătorul de nuci", "Elixirele diavolului", "Urciorul de aur" și "Domnișoara de Scudery". Fiu al unui jurist, Ernst Theodor crescu din 1780, de la divorțul părinților, alături de mama sa în casa bunicilor de linie maternă. El se bucură de la o vârstă fragedă de o bună
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
1891 a întreprins o călătorie în Statele Unite ale Americii. Acolo își dirijează lucrările cu ocazia inaugurării sălii de concerte Carnegie Hall, și are un succes remarcabil. În anul 1892 termină al treilea balet al său, în două acte, "Spărgătorul de nuci", după basmul „Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor” de E. T. A. Hoffmann care, în mod surprinzător, nu are succesul scontat. Abia peste câteva decenii obține succesul pe care îl merită, fiind în prezent unul din baletele cele mai frecvent
Piotr Ilici Ceaikovski () [Corola-website/Science/299588_a_300917]
-
în Statele Unite ale Americii. Acolo își dirijează lucrările cu ocazia inaugurării sălii de concerte Carnegie Hall, și are un succes remarcabil. În anul 1892 termină al treilea balet al său, în două acte, "Spărgătorul de nuci", după basmul „Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor” de E. T. A. Hoffmann care, în mod surprinzător, nu are succesul scontat. Abia peste câteva decenii obține succesul pe care îl merită, fiind în prezent unul din baletele cele mai frecvent reprezentate și apreciate de public
Piotr Ilici Ceaikovski () [Corola-website/Science/299588_a_300917]
-
în epocă și de Modest Petrovici Musorgski și de Grupul celor Cinci. Viața zbuciumată a lui Ceaikovski i-a inspirat lui Ken Russell filmul "The music lovers" (1970, "Amanții muzicii"). Deasemenea, Ceaikovski a extras șase scene din baletul "Spărgătorul de nuci", pe care le-a reunit în: Din multele piese pentru pian, cea mai cunoscută este: Ceaikovski a compus 10 opere, din care cele mai celebre sunt "Evgheni Oneghin" și "Dama de pică", permanent prezente în repertoriul liric actual. Celelalte opere
Piotr Ilici Ceaikovski () [Corola-website/Science/299588_a_300917]