11,959 matches
-
la un poem al Ninei Cassian - model al autoarei în etapa de început - despre caișii înfloriți prea devreme, și acela prelucrare a ideii din După melci de Ion Barbu. Numai că D. găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
orice ideal. Foamea nu este aici doar cea biologică, primară, cum ține să avertizeze poetul într-o semnificativă Întâmpinare; ea desemnează nevoia de idealitate a condiției umane, surprinsă într-o degradare succesivă: „- Doamne, ești plin de calești din castele: Scutură pomul nopții de stele!// - Fiule, fiul meu iubit, / Stelele nu-s de ronțăit.// - Doamne, Ți-om da câtă vrei arvună: Umple-ne blidul cu lapte de lună // - Fiule, fiul meu durut,/ Luna, păpușa, nu-i de băut// - Doamne, destul! Murim de
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
care vom privi camera goală de sub camera noastră;/ O vei mobila cu nucile tale și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet porumbeii de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în care nu
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
baladelor populare, ca în Legendă, unde se face aluzie la drama Meșterului Manole, apropiată de condiția stihuitorului care clădește „din flori și fărâme” ce se năruie întruna. Concomitent, C. folosește ritmul și rima specifice poeziei populare (Umbre de baladă, Singuraticul pom). Domină cuvinte precum „duh”, „tăcere”, „fum”, „ceață”, sugerând o lume greu de perceput. Volumul următor, Stinsa oglindire (1943), este distins cu Premiul Academiei Române, raportul fiind redactat de Lucian Blaga, entuziasmat de stilul și de structura internă a poemelor, de unitatea
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
a poemului După melci de Ion Barbu, poemul deschiderii prea timpurii spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
1986) cuprinde povestiri fantastice (în maniera celor ale lui Mircea Eliade), unde planul imaginar se întrepătrunde cu cel real, lumea „aceasta” și „cealaltă” coexistând până într-atât încât protagoniștii nici măcar nu sesizează că au făcut „saltul dincolo” (Pelerinaj). După romanul Pomul vieții (1987), al cărui tipic este, după cum s-a remarcat, cel al policier-ului, urmează Skepsis (1991), ce se putea intitula și Carla, fiindcă eroina cu acest nume polarizează atât personajele, cât și întâmplările. Deloc schematice, dimpotrivă, aproape imprevizibile, unele
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
de dinaintea celui de-al doilea război mondial, cu toate ororile comise atât în Germania anilor de după 1933, cât și în România ceva mai târziu, când legionarii împânziseră până și lumea universitară. SCRIERI: Drumul, București, 1983; Alfa și Omega, București, 1986; Pomul vieții, Cluj-Napoca, 1987; Skepsis, Timișoara, 1991; S.O.S., Cluj-Napoca, 1991; O lume pentru fiecare, I-II, București, 1992; Agonia, Galați, 1997; Încotro?, Iași, 1999; Taina cea mare, Timișoara, 2002; Biruitorii, I-II, București-Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Drumul
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
10) Năravul din timp luat e ușor de vindecat. (10) Năravul din fire n-are lecuire. (11) Ruda la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14) Dacă n-ai ciubote, îs bune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
luat e ușor de vindecat. (10) Năravul din fire n-are lecuire. (11) Ruda la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14) Dacă n-ai ciubote, îs bune și opincile. (14) Opinca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se extindă ulterior, apelând la alte izvoare. Să luăm câteva exemple ilustrative, majoritatea din iconografia Vechiului Testament. De pildă, scena din Geneză, cu Adam punând nume animalelor este foarte expeditivă; animalele sunt numite generic, lipsesc individualitățile: "Raiul sau grădina cu pomi de multe feluri și flori multe; și Adam șezând în mijlocul lor, având mâna dreaptă întinsă, iar cealaltă pusă deasupra genunchilor; și înaintea lui toate fiarele și jivinele pământului căutând spre dânsul"29. Nimic precis, nimic concret. Ceea ce înseamnă că zugrăvirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în ce chip ar vrea a viețui în ceva împotrivnici să nu ne arătăm, ce noi pénele noastre să ciuciulim, iară dobitoacele, cum vor putea, perii să-și lingă și să-și netedzască (că cine gardul strein tréce și în pomul altuia să suie, la întors gardul zid și la mâncare poama piatră i să face). Căci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor supuse doséde și asupréle, de nu Filul, Inorogul, de nu Inorogul, altul ca Inorogul, asupra noastră cu vreme va
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nedepășit, în pofida insistenței și tenacității lor, îi face caraghioși: "Șoimul, câteodată peste munți înălțindu-să, locul, potica și închisoarea ei cum și în ce chip ieste videa, însă pre Inorog undeva macara nu zăriia. Căci Inorogul preste toată dzua supt deasăumbra pomilor aciuându-să și la un loc neclătit aședzindu-să, noaptea numai la locurile pășunii ducându-să și câteodală și la prundiș din munte în ses coborându-să, până în dzuă iarăși la locul aciuării sale să afla. Într-acesta chip, Inorogul câtăva vreme strâmtă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care ducea într-un sat, Korbovo, și am ieșit la marginea acestui sat. Șoseaua începea să urce și pe mâna stângă era un cimitir. La ora aceea, o femeie era aplecată asupra unui mormânt iar la capătul mormântului era un pom de înmormântare cu tot felul de fructe: mere, pere și tot felul de obiecte, cum se face și la noi pomul de înmormântare. Ăsta era înfipt acolo, la cruce. Când femeia a ridicat ochii și m-a văzut, a început
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era un cimitir. La ora aceea, o femeie era aplecată asupra unui mormânt iar la capătul mormântului era un pom de înmormântare cu tot felul de fructe: mere, pere și tot felul de obiecte, cum se face și la noi pomul de înmormântare. Ăsta era înfipt acolo, la cruce. Când femeia a ridicat ochii și m-a văzut, a început să țipe și să fugă. Vă dați seama, să vezi unul aproape gol și aproape de ziuă.... S-a speriat, o fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adus și niște mere verzi și foarte acre. Atunci, în acea iarnă, madam Ciupercă i-a spus odată mamei: "Răloaie ai să mori! Io-te, îi frig afară!" Dar dumneata n-ai să mori?" Nu, că eu mai am un pom în curte pe care am să-l tai și n-am să mor", a răspuns femeia aceea mai mult ca să-i facă sânge rău mamei. Într-adevăr, avea vreo doi salcâmi pe acolo pe lângă gard, dar cât puteau s-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satelor voastre care de astăzi devin comune, neatârnate și locașuri statornicite ale voastre de care nimeni nu vă mai poate izgoni. Siliți-vă dar a le îmbunătăți și înfrumuseța; faceți case bune și îndestulătoare; înconjurați-le cu grădini și cu pomi roditori. Inzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare, vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales și pretutindenea școli, unde copiii voștri să-și dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni cetățeni...; iubiți România care, de astăzi este dreaptă pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
f) Taxa de 25 bani de fiecare vită mare și 5 bani de fiecare vită mică asupra cirezilor; g) O amendă de 5 lei anual de fiecare locuitor care nu ar planta în curte casei sau grădinii cel puțin 10 pomi roditori și n-ar îngriji de ei; K) În anul 1900 alt proiect de lege pentru organizarea comunelor rurale este depus de D.C. Olănescu, ministrul de interne. Comuna nu putea să aibă decât 600 contribuabili și 12.0 lei venit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Din dieceză", apărut în ianuarie 1943, a consemnat următoarele informații: "Iași 6 decembrie 1942 la ora 3 dimineața a avut loc în salonul N.D.S. adunarea Mamelor creștine. Iași 10 decembrie în salonul Notre Dame De Sion a avut loc serbarea pomului de Crăciun pentru școlile primare din localitate. Răchiteni 17 decembrie merită o deosebită laudă credincioșii din Parohia Răchiteni județul Roman, pentru dărnicia lor față de Seminarul nostru diecezan"627. Existau articole privitoare la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este făcut după comunitatea organizată pe care o adăpostește, apa din streșini e adunată în rezervoare, "pietrele curții străluceau de curățenie ca lespezile unei biserici"377*, imagini ale unei îngrijiri care fac locul plăcut. Împrejurimile sunt primitoare cu livada de pomi roditori, cu grădina cu straturi de flori, bolta de verdeață cu leagăne pentru stat la răcoare și un teren pentru jocul cu maiul practicat ca divertisment. Este un loc de pace și securitate, de bogăție și armonie ("pe pervazul ferestrelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
altitudinea reliefului, vor lăsa precipitații bogate, în special în zona înaltă. Iarnă, aceste vânturi pot aduce mase de aer polar, cu ger și zăpada. În iernile lipsite de zăpadă, aceste vânturi pot dăuna culturilor de toamnă, vitei de vie și pomilor fructiferi. Vânturile ce bat dinspre sud și sud-est sunt legate de deplasarea maselor de aer din zona Mediteranei spre nord. Aceste vânturi aduc moderarea temperaturii în timpul iernii, primăveri timpurii cu încălziri bruște sau călduri uscate în timpul verii. Cele mai ridicate
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cambice sunt specifice platourilor colinare și șesurilor, având fertilitate ridicată, fiind ocupate cu cereale și plante tehnice. Solurile cenușii sunt răspândite în aria de contact a Câmpiei Moldovei cu Masivul Dealul Mare Hîrlău, fiind utilizate pentru cultura vitei de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau pentru pajiști. Pe platourile litostructurale se întâlnesc rendzine. Fertilitatea lor este mijlocie - slabă și se utilizează pentru pomicultura, cereale, pajiști și plantații silvice. În afara molisolurilor, suprafețele aparținând comunei Scobinți sunt reprezentate de hidrosoluri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, vită de vie și pomi fructiferi. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influență antropica. Astfel, pădurea s-a restrâns că suprafață, iar silvostepa a cedat locul culturilor agricole, îndeosebi cereale , vii și livezi. Importantă economică a vegetației este semnificativă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în legătură cu imaginea (se împart jetoane reprezentând diferite aspecte). * Completați propoziția: ”România este...” sau “....este rotund și roșu". * Răspundeți la întrebările: În ce lună a anului ne aflăm ? Cum este cerul ? Ce puteți spune despre soare ? Cum este vremea ? Cum sunt pomii, florile, grădina? Ce fac animalele? Ce fac oamenii ? (Compunerea "Sfârșit de toamnă" ) b) Elevii cu un orizont îngust de cunoaștere, cu un vocabular sărac, redus la cuvinte și expresii uzuale, pot rezolva exerciții de îmbogățire și nuanțare a exprimării, precum
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]