8,805 matches
-
inițiere la care au acces: Violoncelistul Antim din această nuvelă este artistul ratat, conștient că a trădat idealul artistic. Pasionat de entomologie încă din adolescență (la fel ca și Eliade), el a citit pe la vârsta de 14-15 ani o povestire stranie care i-a schimbat viața, dar al cărei final nu și-l mai amintea. Era vorba de un faimos saltimbanc din Evul Mediu care a descoperit că arta fusese inventată în timpurile mitice pentru a-i distra pe zei și
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat în anii '50 ai secolului al XX-lea de către Securitate și anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Filmul are o durată de 108 minute și începe cu o secvență inspirată din nuvela „Uniforme de general” în care profesorul Adam, ce sosise neașteptat acasă alături de eleva Maria Da Maria (Alina Chivulescu), își surprinde
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
curte la Dionis", tipărit în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Subiectul nuvelei îl constituie anchetarea de către Securitate a bătrânului Zaharia Fărâmă, fost director al unei școli primare de pe strada Mântuleasa, și relatarea de către acesta a unor întâmplări stranii petrecute într-un trecut apropiat.<ref name="Ștefănescu 2/2003">Alex. Ștefănescu, „La o nouă lectură: Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 2, 15-21 ianuarie 2003.</ref> Poveștile istorisite de învățător contribuie la o redescoperire a spațiului „mitic
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
recunoaște miracolul în istorie, descoperind astfel existența unor legături ascunse. Nuvelele fantastice ale sale se evidențiază prin prezența unor indicii esențiale camuflate într-un text epic realist. Naratorul călătorește într-un trecut mitic cu scopul de a stabili niște conexiuni stranii între personaje și fapte, la fel cum psihanalistul încearcă să descopere și să studieze acele conexiuni existente la nivel subconștient. Mircea Eliade mărturisea că a dorit să pună în antiteză în „Pe strada Mântuleasa...” două concepții opuse cu privire la viață: una
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
de mai mulți anchetatori, inclusiv de către temuta Anca Vogel (considerată de Monica Lovinescu și de Alex. Ștefănescu drept un corespondent literar al Anei Pauker), fiind forțat să scrie zeci de declarații. Personajul nu se intimidează și începe să relateze întâmplări stranii care continuă la nesfârșit, dând naștere altor povestiri cu alte personaje. Fărâmă se aseamănă cu Șeherezada, povestind permanent în tradiția orientală a celor "O mie și una de nopți" pentru a-și salva viața într-un moment dificil. Ofițerii de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
basm. Nuvela a fost considerată „o lungă metaforă despre nașterea narațiunii”, adresată unui public care pare a fi pierdut apetitul pentru lectură și supune textul literar interpretării raționale, pierzând astfel înțelesul ascuns și ambiguu al poveștilor. Autorul descoperă un București straniu, „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Frumusețea literară a nuvelei se datorează, în opinia lui Alex. Ștefănescu, talentului artistic al autorului
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat în anii '50 ai secolului al XX-lea de către Securitate și anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Unele personaje capătă roluri duble în imaginația profesorului precum tovarășa ministru Anca Vogel (inspirată de Ana Pauker și interpretată de Rodica Dianu) care devine matroana bordelului de „la țigănci” și care transformă ghicitul țigăncii într-
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Caraibelor 1994. Datorită regulilor imperfecte ale competiției, precum și poziției celor două echipe în clasament înaintea meciului, prin alternare a fost în interesul Barbadosului, apoi al Grenadei, să-și marcheze un autogol. Rezultatul a fost descris drept "unul din cele mai stranii meciuri din istoria fotbalului". Organizatorii competiției au impus regula ca în toate meciurile trebuia să existe o echipă câștigătoare și meciul nu se putea termina la egalitate. În plus, ei au ales o variantă deosebită a regulii golului de aur
Barbados v Grenada (1994) () [Corola-website/Science/332527_a_333856]
-
meteorit gigantic, care a fost percpeut la vremea căderii sale drept steaua care a anunțat venirea pe lume a lui Iisus. Reasamblarea părților meteoritului - dintre care o bucată o reprezintă Piatra Neagră de la Kaaba - conduce la o serie de fenomene stranii, care duc cu gândul la existența unei inteligențe extraterestre care supraveghează Pământul. Rus Vil descoperă că este un descendent al fraților lui Iisus. Lumea religioasă se polarizează în jurul celor doi posibili Mesia, în încercarea de a stabili care este cel
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
pacea. Criticul și scriitorul Mircea Opriță este de părere că, pentru Mihail Grămescu, „fantasticul rămâne un nesecat izvor de metaforă vizuală, iluminând în chip specific tablourile inventate”. Aurel Cărășel spune despre roman că „propune o viziune sumbră asupra unui viitor straniu, decupat din miturile populațiilor de eschimoși, dar și din acelea ale populațiilor pieilor roșii americane (nu întîmplător unul dintre personaje poartă numele de Quingaguh, atît de asemănător cu numele ultimul mohican al lui Fenimore Cooper)”. Cătăin Badea-Gheracostea atrage atenția asupra
Phreeria () [Corola-website/Science/332572_a_333901]
-
se întind până la razele X și gamma, generate de temperatura extremă dominantă în vecinătatea găurii negre alimentată continuu de către discul său de acreție. Primul blazar a fost descoperit în 1968. Astronomii au detectat un semnal cu provenind de la un obiect straniu din constelația Șopârla, cunoscut atunci sub numele de BL Lacertae, luat (în mod eronat) drept o stea variabilă. Acest blazar este unul dintre cele mai apropiate de Terra, la o distanță de 900 de milioane de ani-lumină.
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
fost susținător al Partidului Național Țărănesc, de aici și prietenia lui cu Gheorghe Șuța, președintele PNȚ din Domnești. Orientările amintite aici i-au adus - în perioada 1945-1989 - represaliile sistemului care l-a înscris în „Fondul special - interzisi (S)”. Și totuși, straniu, în 1993 îl găsim menționat în „Bibliografia operelor autorilor legionari”, de Nicolae Niță, apărută în editura „Libertatea” din Jacksonville - SUA, alături de Emil Cioran, Petre Țuțea, Constantin Noica, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Radu Gyr și alții. Scriitorul apare pe pagina 204
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Erlich îl considera un personaj respingător mai consistent decât marchizul lui Lantenac al lui Victor Hugo. În opinia unor critici, Kurt Wann și markgraful von Schönau sunt personaje implauzibile, părând mai degrabă construcții literare ideologice decât oameni reali. Un personaj straniu al romanului este Marie Urbach, o „fiică a pădurii” răsfățată și capricioasă care-și manifestă dezgustul față de conformismul și conservatorismul prusac al societății germane antebelice și fuge din pension alături de un amant de ocazie, markgraful von Schönau, pentru a se
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
naștere sau descendență, cei doi soți trăiesc o viață izolată în Algeria, niciunul dintre ei nevorbind limba arabă. Povestea începe cu o călătorie de afaceri a cuplului Pieds-noirs cu autobuzul prin Algeria. Între soții Marcel și Janine există o relație stranie. În gândurile ei, Janine proiectează o imagine negativă a soțului ei, pe care ea îl vede ca inert și prea legat de munca lui, după ce a renunțat la pasiunile și ambițiile pe care le avea în tinerețe, atunci când s-au
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
Poezia antiutopică rămîne o antologie generaționistă densă, provocatoare și, aș spune, inevitabilă”. Naomi Ionică vorbește despre cele două linii principale ale imaginarului poetic douămiist prezent în antologie, „mizerabilismul, mai aproape de furia existențiala (direcția fracturistă) și neoexpresionismul, cu asumarea miraculosului și straniului existențial”, concluzionând că „în această antologie, găsim o poezie de calitate care va supraviețui timpului căreia îi aparține”. O serie de alti comentatori, de la Horia Gârbea și Gelu Dorian, Ștefan Manasia (el însuși inclus în antologie) și până la tânăra poeta
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
folclorică, inevitabilă ca o fatalitate în literatura fantastică românească. «Șarpele» era scris așa cum îi «văzusem» începutul: o povestire cu personaje banale, venite să «petreacă» la o mănăstire și antrenate fără voia, aproape fără știrea lor, într-o serie de întâmplări stranii, care până la urmă îi vrăjesc și îi transfigurează”". Volumul "Șarpele", ce conținea nuvelele „Șarpele” (177 p.), „Întâlnire” (32 p.) și „Aventură” (34 p.), a fost publicat de Editura Naționala S. Ciornei din București în anul 1937, fiind lansat de „Ziua
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
mine s-a întâlni/ și îmi va vorbi...”". Motto-ul arhaic sugerează o stare magică care va influența destinul personajelor principale. Autorul folosește modalități narative ca ambiguitatea, suspansul, onirismul sau interferarea planurilor real și supranatural pentru a crea senzația de straniu, accentuată și de finalul deschis. Spre deosebire de alte scrieri, atmosfera fantastică din „Șarpele” se revelează pe parcurs, locul acțiunii dobândind în ochii cititorilor o dimensiune necunoscută până atunci. Acțiunea începe în modul cel mai banal, pentru ca pe parcurs straniul să izbucnească
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
senzația de straniu, accentuată și de finalul deschis. Spre deosebire de alte scrieri, atmosfera fantastică din „Șarpele” se revelează pe parcurs, locul acțiunii dobândind în ochii cititorilor o dimensiune necunoscută până atunci. Acțiunea începe în modul cel mai banal, pentru ca pe parcurs straniul să izbucnească cu violență în cotidian, la fel ca în nuvela „Domnișoara Christina”. Autorul menționează că "„«Fantasticul» se descoperea treptat, pe nesimțite, și, într-un fel, aș spune, «firesc»; căci nimic extraordinar nu avea loc, nici un element supranatural nu intervenea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
o bengaleză arhaică și care-l anunță pe stăpânul său, Nīlămvara Dăsa. Povestindu-i-se despre țipătul de femeie auzit în pădure, bărbatul începe să geamă de durere, strigând numele Lila. Curtea clădirii se umple curând de oameni în haine stranii ce aduceau o năsălie, iar drumeții se hotărăsc să plece. După ce se depărtează de casă, cei trei cad sfârșiți de oboseală și se trezesc la apariția zorilor, dându-și seama că sunt în apropierea bungaloului. Nimeni nu crede însă întâmplarea
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
părăsește Calcutta la scurtă vreme pentru a-și căuta liniștea interioară la o mănăstire hindusă din Rishikesh (oraș aflat în munții Himalaya, pe malurile Gangelui). După câteva luni de ședere acolo, în timpul unei plimbări în susul fluviului, el îi povestește acea stranie întâmplare guru-lui Swami Shivananda, dorind să afle dezlegarea misterului. Tânărul susținea că practicile oculte ale lui Suren Bose îi proiectaseră într-un alt spațiu și în alt timp, dar maestrul îl contrazice, afirmând că realitatea este iluzorie și că cel
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
nuvelă pot fi adevărate, putând fi realizate de cei care au reușit să pătrundă textele filozofice din Săṁkhyakărikă și Cabala. Aventura nocturnă a celor trei orientaliști de la plecarea de la bungalou și până la trezirea în zori este enigmatică și pe alocuri stranie, dar rămâne totuși posibilă chiar dacă unele aspecte par să fie inexplicabile. Rătăcirea drumului, „dispariția” șoselei, țipătul care pare că vine de nicăieri, felinarul purtat prin pădure, casa lui Dăsa, hainele stranii și vorbirea arhaică a stăpânului și servitorului, cortegiul funebru
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
până la trezirea în zori este enigmatică și pe alocuri stranie, dar rămâne totuși posibilă chiar dacă unele aspecte par să fie inexplicabile. Rătăcirea drumului, „dispariția” șoselei, țipătul care pare că vine de nicăieri, felinarul purtat prin pădure, casa lui Dăsa, hainele stranii și vorbirea arhaică a stăpânului și servitorului, cortegiul funebru fantomatic și căderea într-un somn de plumb sunt elemente stranii cărora li se pot găsi explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Fantasticul irupe în nuvelă odată cu sosirea la bungaloul
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
inexplicabile. Rătăcirea drumului, „dispariția” șoselei, țipătul care pare că vine de nicăieri, felinarul purtat prin pădure, casa lui Dăsa, hainele stranii și vorbirea arhaică a stăpânului și servitorului, cortegiul funebru fantomatic și căderea într-un somn de plumb sunt elemente stranii cărora li se pot găsi explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Fantasticul irupe în nuvelă odată cu sosirea la bungaloul lui Budge, când șoferul și servitorii neagă călătoria cu mașina spre Calcutta din noaptea precedentă. Existența acelor întâmplări este contestată
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
înțelege adevărata semnificație a evenimentului trăit, judecând o practică tantrică după un sistem de gândire european de tip raționalist ce ignoră existența miracolului. Astfel, el respinge îngrozit revelația după care tânjește pentru a păstra o viziune imperfectă asupra lumii. Întâmplarea stranie prin care trec cei trei orientaliști europeni din India este atribuită de autor pătrunderii lor într-un loc sacru în care profesorul Suren Bose efectua un ritual tantric secret. Interferența musafirilor nepoftiți în spațiul unde urmau să se dezlănțuie forțe
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
persoane ca un efect al beției sau a halucinației colective, mai puțin de Budge care afirmă că prezența în zonă a lui Suren Bose făcea "„ca lucrurile să nu fie totuși atât de simple”", evitând să detalieze înțelesul acestei afirmații stranii. Naratorul acceptă ipoteza călătoriei în timp, dar își exprimă nedumerirea că ei au putut modifica un eveniment din trecut, ceea ce pare să fie peste puterile sale de înțelegere. Cei trei orientaliști nu sunt doar martori ai evenimentelor petrecute în trecut
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]