10,305 matches
-
este și cea a copilăriei , jocului și joacă , si semnificațiile ei . Această temă este evidențiata cel mai bine prin limbajul folosit de autor, prin tehnică narativa care-l face mereu pe cititor să-și continue opera , stârnindu-i curiozitatea și umorul în universul humuleștean care reprezintă familia , bucuriile , jocurile , fericirea , o existență într-o colectivitate prietenoasă , o viață sub semnul tradiției care presupune și sărbătoare , dar și munca . Nu stiu alții cum sunt , dar eu , când mă gândesc la locul nașterii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
firesc să devii echilibrat și în cabinetul său te simțeai, în mod inexplicabil, "mai bine". De altfel, într-o epocă în care se fabricau roluri de maestru, recomandând distanța între "cadre", respectând ierarhii partinice și universitare, Năstase cultiva logica și umorul, bunătatea și bonomia. Omul era el însuși astfel; într-un fel, "omul" Năsatse era o terapie, chiar o terapie socială. Profesorul Năstase a fost un medic hărăzit, care practica medicina nu numai cu talent, dar și cu neostenit interes. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
interes, erau adevărate causerii rafinate. Domeniile preferate ale marelui chirurg au fost chirurgia abdomenului și a tiroidei. Numele său era o autoritate internațională în aceste sectoare ale chirurgiei. Buțureanu era o personalitate deosebită prin erudiția sa, prin inteligență, prin simțul umorului. Mulți ani a fost un idol al studenților care, într-o vreme cum a fost aceea a celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, aveau nevoie de idoli. O pleiadă de colaboratori continuă încă "tradiția Buțureanu". În clinica astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
MIHAI DUCA (1920-2003) Foarte grea încercarea aceea de a descrie, într-un spațiu limitat, o personalitate atât de complexă, de o vitalitate rară, de o recunoscută distincție și luminozitate inefabilă, dotat cu o inteligență înaltă și cu neuitat simț al umorului, cum a fost profesorul Mihai Duca. Îl revăd cu nostalgic respect, printre rectorii cei mai importanți ai Școlii ieșene de medicină, mă întâlnesc, deseori, în amintire, cu domnia sa, dar ce dificilă este o analiză despre un astfel de om... Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
câteva reuniuni conduse de el. Destul pentru a constata cât de interesant era omul, cât de inteligent aprecia "lumea", nu numai aceea academică, și pentru a intui farmecul intelectualului (calm, ușor ironic) și "umoarea" de om dăruit cu simțul superior, umorul. Am citit diferitele și foarte interesantele sale lucrări. Am colaborat de câteva ori în încercarea de a elucida impasuri profesionale în care am detectat virtuozitatea eruditului. Foarte recent, însă, am descoperit alte dimensiuni ale acestui om foarte interesant; ajungând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rând de bănci de unde ne-a privit câteva secunde în tăcere. Apoi, zâm bind, ne-a adresat următoarele cuvinte: — Veniți mai aproape, de ce vă sfiiți, reputația mea este de om cu moravuri blânde. Ne-a cucerit îndată cu acest fin umor care-i pigmenta întotdeauna, de altfel, discursul profesoral, îi umaniza erudiția, cum aveam să constat, cu delectare, de-a lungul celor trei ani ai cursului său de literatură universală. Nu concepeam, pe atunci, că m-ar putea lovi o altă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
țărani moldoveni cu un limbaj de un aspru și baroc pitoresc.“ „Îndemânarea la scris a autoarei, urma G. Călinescu, este învederată și impresia generală e de ceva care întrece cu mult realitatea. E un realism fantastic, demonic, de un sălbatic umor.“ Moldovenii, Poeni, Dealul perjilor, Pustiuri, cărți apărute în chiar anii în care G. Călinescu își alcătuia Istoria, autoarea lor le scrisese departe de lumea literară, de cenaclurile vremii, de edituri, de mediile presei. Că nu trecuse prin ele e lucru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
omenescul, în natu ralețea felului lor de-a fi. Asta îi făcea apropiați celor care-o ascultau, familiari, credibili, minunat de vii. Viața aceasta strălucitoare, mirifică, ar fi putut să înghețe, desigur, în imagini convenționale de album de nu era umorul neîntrecutei povestitoare, inteligența, talentul ei de-a învia oameni și vremuri. Acestea trecuseră și în scrisul ei, aceste haruri narative, vreau să spun, și mai puțin lumea de grandoare și fast în care trăise până la jumătatea vieții. Printr-o reacție
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Și fiindcă am vorbit de continuatori literari (nu de imitatori, aceștia nu intră aici în discuție), nu voi ezita să-l înscriu, la acest capitol, pe Marin Sorescu, și el cultivator al limbajului uzual, desolemnizat, al depoetizării expresiei poetice, al umorului scos din manevrarea unor jocuri verbale, calambururi etc. Dar încă și mai potrivit ar fi să-l amintesc pe Mircea Dinescu, la care se regăsesc toate acestea, dar unde, în afara nonconformismului funciar și a umorului, deslușim și un suflu patetic
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al depoetizării expresiei poetice, al umorului scos din manevrarea unor jocuri verbale, calambururi etc. Dar încă și mai potrivit ar fi să-l amintesc pe Mircea Dinescu, la care se regăsesc toate acestea, dar unde, în afara nonconformismului funciar și a umorului, deslușim și un suflu patetic și mai multă căldură, mai mult „lirism“, ca și mitul rimbaldian al poetului tânăr, prezent și la el, și la Geo Dumitrescu. După aceștia doi, pe Geo Dumitrescu îl aflăm răspândit în mai toată poezia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Ana Ipătescu, spre a ne opri câteodată la Turist, în bistroul din Piața Romană, ca la o primă haltă, iar apoi, mai totdeauna, la doamna Candrea, pentru o poposire mai lungă. Reapărea atunci „celălalt“ Geo Dumitrescu, afabil, comunicativ, debordând de umor, deschis vorbelor de duh, iarăși „simpatic“, ce mai încoace și-ncolo, și asta exact cu aceiași oameni pe care-i beștelise la redacție cu o oră înainte. Separarea planurilor era foarte netă și poetul o executa fără nici o dificultate vizibilă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
felul, trecând ușor de la cutare eveniment mărunt al zilei la probleme înalt existențiale, astfel zicând, confruntându-ne experiențele intelectuale, lecturile, gusturile, curioși unii de alții, de ceea ce știam și de cum gândeam. Amândoi noii mei prieteni mă cuceriseră prin apetența pentru umor, Modest ilustrându-se prin promptitudinea remarcilor tăioase, șfichiuitoare, prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și nu altfel, încânta cu prezența sa pe toată lumea. Oriunde apărea izbuc neau exclamații bucuroase, o însuflețire veselă se instala, toți cei de față precipitându-se către el pentru a-i prinde vorbele de duh, glumele, înțepăturile, emisia neistovită de umor. Cam în felul acesta, îmi închipuiam, va fi fost întâmpinat Creangă în mediile prin care circula, între prie tenul meu și marele clasic eu văzând, tipologic, un șir de clare asemănări. Velea a fost bine caracterizat de Eugen Simion drept
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
critic temut Mircea Iorgulescu*, dar să nu spun doar critic, pentru că este și un comentator politic temut, și este astfel pentru că în luptele în care se angajează nu cred vreodată să se fi jucat. Nu spun că nu pune și umor în polemicile sale, deși umorul presupune bunăvoință și mai potrivit este să spunem că el pune causticitate, sarcasm, dar fapt este că, deschizând o dispută, el țintește totdeauna organele vitale ale adversarului, îi caută inima, ce mai încoace și-ncolo
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să nu spun doar critic, pentru că este și un comentator politic temut, și este astfel pentru că în luptele în care se angajează nu cred vreodată să se fi jucat. Nu spun că nu pune și umor în polemicile sale, deși umorul presupune bunăvoință și mai potrivit este să spunem că el pune causticitate, sarcasm, dar fapt este că, deschizând o dispută, el țintește totdeauna organele vitale ale adversarului, îi caută inima, ce mai încoace și-ncolo, neurmărind niciodată mai puțin decât
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la Liceul de băieți „Nicolae Bălcescu“. Profesorul Ciuntu intrase în mitologia școlară brăileană și întruchipa reunirea spiritului cazon cu viclenia, a morozității cu un fel de-a fi hâtru, care mai degrabă înspăimânta decât înveselea. Cultiva - poate fără să știe - umorul negru. Debita enormități fără să clipească și cu un aer definitiv, care-i descumpănea întotdeauna pe interlocutori, aruncați în cea mai adâncă nedumerire în legătură cu ceea ce susținea profesorul Ciuntu: vorbea serios sau glumea? Generațiile de elevi brăileni și au transmis unele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care povestea că a scris Principele cu scopul de a face creșterea familiei Medici mai tiranica și nepopulara, în speranța că acest lucru ar duce la răsturnarea lor. Această a fost și este o explicație puțin probabilă, dar îndrăzneala și umorul implicit sunt caracteristice secretarului florentin. Ceea ce este mai important pentru scopul nostru prezent, în orice caz, este ca anecdota lui Riccardi ar părea să confirme că a existat într-adevăr o prezentare la Lorenzo, ceea ce de altfel era un lucru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, dar nu pentru că l-au considerat un republican clasic sau pentru că ar fi aspirat la defectuoasele instituții florentine, așa cum rezultă ele din Istoriile florentine, o operă pe care John Adams a definit-o că pe "o distracție plină de umor" (a humorous entertainment) în timp ce revizuia părți importante ale lucrării sale Defence of Constitutions 52. Dimpotrivă, Adams, Madison și Jefferson au fost atrași de Machiavelli deoarece au considerat că a deschis calea către un nou tip de republică ce ar fi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
italice] a fost o sursă utilă pentru Guicciardini 48, si Paolo Giovio, care a răspuns cu îndrăzneala la noile realități nu atât prin vizuinile lui (precum contemporanul sau Guicciardini), cât prin extinderea domeniul său de descriere. Personalitate, anecdota, modă și umor au fost folosite pentru a anima istoria sa politică; și, de vreme ce direcția istoriei nu era deloc clară, Giovio a luat în considerare chiar națiuni și popoare îndepărtate, cum ar fi rușii, polonezii, turcii și iranienii 49. Un alt istoric de la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
umoristic, cel dintâi este și cel mai bine reprezentat în poezia lui Eminescu". Nu e descoperirea domniei sale și în acest sens ia în discuție contribuțiile critice ale unor G. Călinescu (care detecta în poezia Cu mâne zilele-ți adaugi "un umor de idei") sau Tudor Vianu, dar nuanțează totul și aprofundează formele satirice din poezia eminesciană, formulând judecăți de valoare ce merită toată atenția în planul exegetic, vast de-acum, pe care se exersează sumedenie de cercetători. Demersul este unul analitic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca de "un comic-grotesc ireductibil". Pe această linie, apare și transformarea lui Făt-Frumos în floare "o păcăleală, o farsă jucată Genarului, dar aici metamorfoza nu mai are nici o atingere cu grotescul ori cu mecanismul farsei, ci doar o undă de umor iluminează melancolia acestui episod al morții lui Făt-Frumos, care este de două ori semnificativ: transcendentul se degradează în realul convenției basmului, mitul devine poveste, umanizarea transcendentului nefiind altceva decât o demitizare. Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în realul convenției basmului, mitul devine poveste, umanizarea transcendentului nefiind altceva decât o demitizare. Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera lui Eminescu". Se oprește apoi și asupra nuvelei Sărmanul Dionis în care surprinde combinații ale procedeelor comice, "umorul și invectiva", apoi în Avatarii faraonului Tlá identifică o "ironie filosofică", iar în pasajul comediei doctorilor, din același text, identifică "o pagină de teatru absurd". Aur, mărire și amor, a cărei acțiune este plasată într-o epocă mai recentă, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
analitice minuțioase face în prozele Părintele Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În toată proza eminesciană constată cum "teatrul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
16-imilor Challenge Cup, cu Știința Bacău, partidă care va începe la ora 17. 27 NOIEMBRIE Jef Gaens (manager Initia Hasselt): “Sigur că sperăm, nu ne trebuie decât o victorie la 9 goluri” Extrem de volubil și cu un admirabil simț al umorului, managerul celor de la Initia Hasselt a acordat vineri seara un interviu Bacăului Sportiv. Rep.: Ce așteptați de la meciul de mâine? Jef Gaens: Ne așteptăm la un meci bun, am văzut la Hasselt că Bacăul are o echipă foarte puternică, dar
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
El se anunță ca o speranță pentru fotbalul băcăuan și sper să confirme încrederea pe care i-am dat-o și talentul pe care l are.” În ceea ce privește ratarea monumentală a lui Boghian din repriza secundă, Gheorghe Poenaru a spus cu umor: “Se pare că la acea poartă se întâmplă ceva, fiindcă tot acolo, în campionatul trecut, Tismănaru a ratat o ocazie asemănătoare. Să nu uităm, însă, că la aceeași poartă am văzut două goluri de excepție, cele ale lui Vraciu și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]