87,348 matches
-
ani de când acest oraș era reședință de județ; Alunecări de strate și scurgeri de gloduri pe valea Bârladului și a Crasnei, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Localizarea geografică a așezărilor omenești de pe Mureș între confluența cu Arieșul și orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din Nord, West și Sud, mai ales, altitudinea este mult mai redusă (depresiunea Hușiloră, producând apelor de aici (Șara, Turbata, Drăslăvăță, o abatere spre dreapta care se unesc, dând pârâul Hușilor (vezi harta alăturatăă. Ceva mai sus de punctul de confluență a acestor ape, a luat ființă orașul Huși, care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un punct bine adăpostit de vânturi, cu codrii apropiați drept siguranță vieții din vremurile tulburi ale trecutului său și cu stepa din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
incontestabil. Din micul „târg” de la început, s-a desvoltat încet, încet, devenind „orașul” de mai târziu. Din harta alăturată se vede că închegarea primitivă a Hușilor (vatra târguluiă, se află situată între pârâul Drăslăvăț și Șara, ceva mai sus de confluența acestora - adică pe porțiunea de loc cuprinsă între Str(ăzileă Cuza-Vodă, Ștefan cel Mare și Ghica-Vodă, partea cea mai veche fiind fără îndoială „Târgul făinii” și „Olăria”. E și natural să fie așa, deoarece aici se află locul cel mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la NNW spre SSE, adică are o direcție consequentă față de înclinarea generală a straturilor din subsolul regiunii Huși. Panta de scurgere a râului ca și înălțimea luncii în genere, este mică: 30 m. alt. abs. la Nord, în punctul de confluență a Prutului cu pârâul Moșna și 23-24 m. alt. abs. la Sud, în dreptul sătuceanului Săratu de pe Prut, de la răsărit de Stănilești. Deci o diferență de nivel 6-7 m., pentru o depărtare de 30 km., cea ce dă un indice de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
complet în vremea secetelor mari. Alimentarea cu apă a bălților, mari și mici din luncă se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
torenții din bazinul de recepție ai pârâului Dobrina desfășoară o activitate de eroziune regresivă foarte puternică, ei lucrând într-un subsol mobil, argilo-nisipos, cu diferență de nivel destul de mare față de nivelul de bază local, apropiat. (Valea Lohanului la punctul de confluență cu pârâul Dobrina are 170 m. at. abs., față de aproximativ 360 m. cât au dealurile de la izvoarele acestui din urmă râu, deci o diferență de nivel de 190 m. pentru o depărtare de cel mult 2 km.). Și într-un
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat până în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea și care la fel
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ø Articolul de ziar Ø Nota culturală Ø Recenzia Ø Semnalarea Ø Lista de noutăți Ø Catalogul de expoziție Ø Programele manifestărilor culturale, invitațiile MANAGEMENTUL DE BIBLIOTECĂ 198. Care sunt particularitățile managementului structurilor infodocumentare? R: Bibliotecile sunt un teren de confluență a tradițiilor cultural științifice cu progresul cunoașterii și al noilor tehnologii de informare publică. Responsabilitățile socioculturale ale bibliotecilor impun management științific, măsuri adecvate facilității procesului cognitiv actual, precum și un grad înalt de prognoză socio culturală, științifică, economică. 199. Care sunt
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și l-am revăzut ulterior, nu-ți oferă o deschidere prea vastă, dar este sublim. De multe ori m-am întrebat, pentru că încă nu s-a oferit acest prilej, oare cum arată locul de vărsare al Dunării în Mare, din moment ce confluența Siretului cu Dunărea m-a răscolit puternic. Probabil, ceva monumental, dumnezeiesc. La întoarcere am ales varianta mai scurtă a drumului și am mers paralel cu albia Dunării pe linia digului ce leagă Galați de Brăila, o distanță de aproximativ 15
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai în serios, că-s descendent al uriașilor brăileni. Ajungem în Măcin pe la orele 11.00 și constat un orășel tare curat, cu mult, mult mai mic decât orașul Pașcani (în jur de 9000 de locuitori). Orașul este localizat la „confluența” a două importante unități morfologice, fluviul Dunărea cu Munții Măcinului, la o altitudine medie de 40 de metri, în vecinătatea Dunării vechi la vest și a Munților Măcinului (Culmea Pricopanului) la est și nord-est. Mama îmi explică și-mi expune
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și l-am revăzut ulterior, nu-ți oferă o deschidere prea vastă, dar este sublim. De multe ori m-am întrebat, pentru că încă nu s-a oferit acest prilej, oare cum arată locul de vărsare al Dunării în Mare, din moment ce confluența Siretului cu Dunărea m-a răscolit puternic. Probabil, ceva monumental, dumnezeiesc. La întoarcere am ales varianta mai scurtă a drumului și am mers paralel cu albia Dunării pe linia digului ce leagă Galați de Brăila, o distanță de aproximativ 15
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai în serios, că-s descendent al uriașilor brăileni. Ajungem în Măcin pe la orele 11.00 și constat un orășel tare curat, cu mult, mult mai mic decât orașul Pașcani (în jur de 9000 de locuitoriă. Orașul este localizat la „confluența” a două importante unități morfologice, fluviul Dunărea cu Munții Măcinului, la o altitudine medie de 40 de metri, în vecinătatea Dunării vechi la vest și a Munților Măcinului (Culmea Pricopanului) la est și nord est. Mama îmi explică și-mi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
împreună cu alte patru familii a întemeiat un nou sat, în locurile care azi se cheamă Neguțești. După alt interval de timp, dealurile au început să se surpe. Nemaiexistând pericolul invaziilor, un alt cioban, Banu, a întemeiat ceva mai jos la confluența celor două râuri o așezare numită Bănești. (din Monografia Comunei Bănești) Foarte interesant cum, în situații din acestea, aproape extreme, începe să se manifeste un acut sentiment de solidaritate. Comunicarea interpersonală tinde să funcționeze ireproșabil. Luând cunoștință cu alteritatea, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
la asta. Dacă nu l-a omorât ea, aș fi fost foarte tentat să aranjez eu Însumi acest lucru. — Cum avea de gând să te termine? l-am Întrebat. Ce dovadă exista, atât de compromițătoare pentru dumneata? Șalupa ajunse la confluența dintre Langer See și Seddinsee. Six schimbă În marșarier și Îndreptă barca spre sud În direcția peninsulei deluroase care era Schmöckwitz. — În mod cert, curiozitatea dumitale nu cunoaște limite, Herr Gunther. Îmi pare rău că trebuie să te dezamăgesc, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sau, cel puțin, așa mi s-a părut mie, blocajul reprezentat de bariera incestului. Și, pâș-pâș, s-a înfiripat un sentiment senzual amestecat cu cele mai pure și mai profunde efluxuride tandrețe pe care le-am avut vreodată! Crede-mă, confluența celor două fluxuri a fost formidabilă! Și la ea! Chiar mi-a și spus-o! Sau crezi că de vină o fi fost culoarea frunzelor, focul ce ardea în sufrageria hanului din Woodstock, doar asta să ne fi înmuiat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
douăzeci și patru de cai împodobiți * în 1999 am ținut un curs de Creative Writing la Facultatea MediaPro. Una dintre temele cursului a fost "melodrama". împreună cu câțiva prieteni ne-am amuzat să scriem melodrame de toate felurile. "Zaraza" s-a născut la confluența dintre Borges și Cristian Vasile, ca o simplă joacă literară. în 2000 am publicat o variantă, conținând tot soiul de anacronisme, în "Romînia literară". Am mai curățat din inadvertențe ulterior, fără ca "Zaraza" să aibă, mai departe, pretenția de a fi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Pazi, se numește Bârsana. Acesta și cătunele Arț, Tău și Mărtinie alcătuiau comuna Șugag-Centru din județul Alba. Nota lui M.S.D.), de unde cu o cursă locală ajungeam la Sebeș, orășel situat la circa 27 de km de satul meu, chiar la confluența Sebeșului cu râul Mureș. La un moment dat poteca trecea prin marginea unei păduri de mesteacăn. Căzuse polei și crenguțele fine ale copacilor erau Învelite În gheață. Cum vântul bătea iute dinspre culmi, poleiul se așezase sub formă de prisme
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
m-am născut într-un regal de toamnă târzie, din Zodia Scorpionului, în cel mai nordic oraș de munte al Bucovinei, Vatra Dornei, când de fapt toate rubedeniile sălășluiau în târgul situat mai la vale cu cincizeci de kilometri, la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
al III-lea la fiecare sfârșit de an școlar. Așa că, într-o după-amiază însorită de iulie, am sărit pe geam în spatele casei și în pas alergător m-am îndepărtat, nu spre scăldătoarea morii ce era mai aproape de casă, ci înspre confluența Moldovei cu Moldovița, la „Curu’ Buzăului”, unde am stat tot timpul ca pe ace, cu mâncărimi în fund, ce prevesteau o confruntare impardonabilă cu autoritatea părintească. Presimțirile sumbre mi-au fost adeverite de apariția furioasă a mamei, cu o vargă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rând în apariția reliefului. Văile care intersecteză regiunea au rămas uneori fidele subasmentului, alteori s-au abătut. Dintre cele adaptate la structură amintim căile subsecvente. Numeroase rupturi de pantă care înscriu valori mari pentru o arteră hidrografică în zona dealurilor (confluența Prahovei cu Câmpinița) de 8m/km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar roca puțin rezistentă nu a conservat totdeauna tiparele tipice structurale. Asfel, linia marilor înălțimi este extrem de variată, în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Bănești reprezintă pe alocuri însăși albia majoră a râului Prahova. Precipitațiile atmosferice căzute în antervalul iunie-august 1997 au dus la producerea inundațiilor și au stimulat procesele de alunecare și eroziune. Cele mai semnificative efecte ale precipitațiilor au avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
parametru. 3. 4. HIDROGRAFIA ȘI REGIMUL HIDROLOGIC 3. 4. 1. Apele de suprafață Râul principal Prahova străbate localitatea între Km 35 și Km 46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul localității Breaza panta râului este de 9, 9 m/Km
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul localității Breaza panta râului este de 9, 9 m/Km. Debitul mediu al Prahovei îl apreciem la 7,0m3/s ținând cont că postul hidrometric Câmpina, situat în amonte de confluența cu Doftana, înregistrează 7,41m3/s. În lunile maiiunie debitele pot depăși însă și 80m3/s (ex.19 iunie 1985 =84,9m3/s sau 15 mai 1984 = 134m3/să. Debitele minime apar de obicei la îngheț. în luna ianuarie, când
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare ar fi putut fi o soluție pentru alimentarea cu apă a orașului Breaza. Alimentarea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]