87,105 matches
-
o veste proastă il aștepta: copilul era bolnav, deochiat cum zicea mama lui. După puțin timp, copilul moare și toată averea ar fi trebuit să se Întoarcă la Vasile Baciu. Alături de gândul spre pământ, lui Ion i se alătură și gândul la Florica. In capitolul al XII lea, Ion Începe să dea târcoale Floricăi, fiind convins că mai pot fi Împreună. Savista Îi spune totul lui George care se Înfurie. În legătură cu moștenirea, Vasile Baciu a fost pe la mulți avocați și toți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu dreptate, ca la carte. Părerile zboară În toate părțile. Acțiunile sunt săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu o rară cruzime și este condusă la Amara de Însuși fostul avocat Baloleanu, demagog versat, pretins apărător al țăranilor până nu de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
semantice - idealul luminii și pământului pentru care s-a jertfit. Un loc important Îl ocupă În roman personajul colectiv. Masa de țărani este prezentată de prozator mai Întâi prin ceea ce gândește (În partea Întâi, „Se mișcă țara”). Sunt concentrate aici gândurile, vorbele care tălmăcesc gândurile exprimate În grupuri la cârciumă, la horă, la minister etc. Un cuvânt greu de spus Îl au bătrânii și Învățătorul. În partea a doua, („Focurile”) mulțimea apare, când unită În acțiuni de protest, când dezbinată de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pământului pentru care s-a jertfit. Un loc important Îl ocupă În roman personajul colectiv. Masa de țărani este prezentată de prozator mai Întâi prin ceea ce gândește (În partea Întâi, „Se mișcă țara”). Sunt concentrate aici gândurile, vorbele care tălmăcesc gândurile exprimate În grupuri la cârciumă, la horă, la minister etc. Un cuvânt greu de spus Îl au bătrânii și Învățătorul. În partea a doua, („Focurile”) mulțimea apare, când unită În acțiuni de protest, când dezbinată de interesele individuale. Tăria mulțimii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stricată” pentru Aglae, „o fată deșteaptă”, cu spirit practic pentru Stănică și o rivală În căsătorie pentru Aurica. Alte procedee folosite În realizarea personajelor sunt: comportamentul (prin care se transmit exclusiv datele concrete, obiective ale acestuia, fără a se cunoaște gîndurile personajelor, cu excepția celor dezvăluite de ele Însele) și interesul pentru procesele psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion) În ceea ce privește tehnica narativă, discursul aparține unui narator omniscient, omniprezent, care relatează la persoana a treia, controlând traiectoriile existenței personajelor sale. Deși naratorul pare a nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În literatură. O tehnică ce ține de modernitatea romanului constă În introducerea În narațiune a unor secvențe tipice genului dramatic, cum este aceea a jocului de cărți de la căpătâiul lui moș Costache, În timpul agoniei sale. Prin intermediul monologului interior, sunt evidențiate gândurile personajelor prezente, fiecare este preocupat de o altă problemă, nici unul sensibil la drama muribundului. De asemenea, umorul este un alt element al originalității lui G. Călinescu. Romanul e considerat comic prin folosirea unor procedee: tipologia redusă la esență, personajele - caricaturi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a spune și altceva decât ce era la modă. Cu alte cuvinte, prozatorul a făcut abstracție de „indicațiile și recomandările” vremii (chiar dacă ele aveau să se nască mai târziu, dar se subînțelegeau și atunci), și a dat glas propriilor sale gânduri, dacă avem În vedere faptul că personajul principal reprezintă glasul celui care i-a dat naștere. Și apoi, nu peste multă vreme, Marin Preda a devenit un scriitor cu o puternică personalitate, cu care nu se mai putea face orice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de meditație pe seama celui care se pripește ca un prost, ori Moromete are mereu ceva de spus pentru proști: „Nu-l mai căuta... că a plecat la București.” Achim plecase Într-adevăr diminieață tare cu oile la București, cu un gând ascuns, știut numai de el și de frații mai mari, Paraschiv și Nilă. Nicolae era bucuros că-n felul acesta, scăpa de Bisisica, o oaie neagră care Îi făcea zile fripte. Ilie Moromete reprezintă o tipologie țărănească cu o tradiție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alții ca el reprezentau pentru eroul cărții un fel de amenințare ascunsă la adresa proprietății lui, stare după care a râvnit atât de mult, ca să depășească umila condiție când muncea pe moșia Maricăi. Nu este bine ca altcineva să-ți cunoască gândurile, ori să i te destăinui fără motiv, pentru ca adversarul să se folosească de ele la momentul potrivit. Moromete are trăirile lui ascunse; cu ele Îi irită deseori pe cei din jur. Vorba lui Întoarsă exprimă cu totul altceva decât gândește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe situații. Setea de Îmbogățire este o adevărată maladie În spațiul românesc. Obiectul ironiei, dar și refuzul dialogului este fie Tudor Bălosu, pe care Îl Înjură În gând, „pe mă-ta și pe tine chiorule!”, fie Victor Bălosu Înscris În partidul legionarilor. Își bate joc de „facultățile” acestuia, povestind, În poiana lui Iocan, o Întâmplare legată de o Întâlnire cu el, des de dimineață, când refuzase să servească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Tudor Bălosu. Nu-l mai lasă pe Nicolae să continue școala, pentru că nu-i aduce nici un „beneficiu”. Cuvântul nu intra În vocabularul lui În vara anului 1937. Aflat În situație limită, Moromete nu putea să mai stea cufundat În gânduri ceasuri Întregi pe prispa casei, nu mai iese În poiana lui Iocan, nici pe ulițele satului, cu chef de vorbă. În schimb, drumurile la munte se Îndesesc și nu se mai oprește din drum până nu găsește prețul cel mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
face pe prostul, trăgând pe sfoară, bătându-și joc cumplit de interlocutorul tratat cu aparentă considerație.” (spune Dumitru Micu) Nimeni nu poate bănui sau ghici intențiile sale, deoarece, verbal, el exprimă opusul reacțiilor interioare, făcându-și un deliciu din comunicarea gândurilor ocolite. Folosind jocul dublu, eroul aplică În discuție o adevărată strategie, Întinzând curse adversarului, pentru a-i descoperi slăbiciunea cu ajutorul căreia să-l doboare. Un exemplu grăitor Îl constituie discuția din primele pagini dintre el și Tudor Bălosu. Setosul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui au nevoi spirituale. Uneori, plutind parcă În nori, Îi desconsideră pe cei din jurul lui. Întrebat odată „de ce vorbește singur?” a răspuns că asta e din pricină că nu are cu cine discuta, În sensul că nimeni nu merită să-i asculte gândurile. În mare, afirmația aceasta nu trebuie să fie socotită a fi gratuită. Se pot spune multe despre acest personaj, dar el nu poate fi cunoscut decât pornind de la o lectură foarte atentă a romanului. Dotat cu mari Însușiri, Ilie Moromete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În conturarea trăsăturilor, măiestria care-l individualizează pe Caragiale În Întreaga literatura română. Comedia „O scrisoare pierdută” aparține genului dramatic și are, așadar, ca moduri de expunere dialogul și monologul. Caracterizarea personajelor se realizează prin autocaracterizare, prin vorbele, faptele și gândurile personajelor, ori de către celelalte personaje. O modalitate aparte o constituie referirile lui Caragiale, cuprinse În didascalii (parantezele autorului) ori indicații scenice (sugestii regizorale), prin care dramaturgul Își „mișcă” personajele, le dă viață și credibilitate, făcându-le atât de reale, Încât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din fața casei". Vorbeste mult, logosul este expresia supraviețuirii, „și-am lăsat vorbă În amintirea mea” ca „universul Întreg să fie dat lumii de pomană”. Monologul interior are puternice accente filozofice, exprimă multe și variate idei existențiale; ele pun stăpânire pe gândurile eroului: „de ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?"- ori cugetări cu nuanțe sentențioase „de ce oamenii Își pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”. Iona dorește să fie liber, „fac ce vreau, vorbesc. Să vedem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Închipuie că este o unghie mare și puternică, „ca de la piciorul lui Dumnezeu”; cu ea Începe să spintece burțile peștilor despărțind „interiorul peștelui doi de interiorul peștelui trei”, ca să iasă la lumină. Iona rămâne singur cu propria conștiință, gândind („stateam gânduri Întregi”) și acționând solitar În lumea Înconjurătoare. Apar În acest tablou motive noi, cu o simbolistică bogată: gemenii, prezența ochilor care privesc si dialoghează interiorizat. Iona adresează o scrisoare mamei sale, pentru că „În viata lumii” există „o clipă când toți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liber. Înțelege că vinovat este „drumul, el a greșit-o” și gândește o cale inversă pentru a „ieși la lumină”. Își strigă numele și, În loc de a tăia burți de pește, În speranța unei libertăți iluzorii, iși spintecă propriul abdomen, cu gândul de a fi găsit, nu În afară, ci În sine deplina libertate: „Razbim noi cumva la lumina”. Gestul sinuciderii și simbolul luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capcane: „Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peștii, Înotăm printre ele atât de repede, Încât părem gălăgioși. Visul nostru de aur e să Înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem În gând o fericire, o speranță, În sfârșit, ceva frumos, dar peste câteva clipe, observăm mirați că ni s-a terminat apa”. Iona descoperă până la urmă că existența se consumă În limitele unui univers piscicol, unde peștii se Înghit unii pe alții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
intervenția sa se constituie Într-un adevărat rechizitoriu. Chiar autoritățile „Întemeiate prin legi” investite cu privegherea și cenzurarea mersului Teatrului Național au căzut În aceeași capcană a corupției. Autorul articolelor raporatate la adevăratul mers al teatrului și-a pus În gând să analizeze obiectiv și mai cu seamă competent problemele teatrului În speranța că lucrurile se vot Îndrepta și o vor lua pe o cale corespunzătoare. Teatrul văzut de I. L. Caragiale trebuia să fie unul cu adevărat profesionist. În paginile prezente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este atenuată de gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare, de participare activă la transformarea naturii și a omului Însuși, a societății ca În „Rugă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cazuri excepționale, unde ea s-ar putea dezvolta de la sine fără prejudicii pentru viața economică) - aceasta este formula progresului nostru economic și social ce ne-o impun condițiile înseși ale vieții noastre naționale. Pentru vremurile pe cari le poate străbate gândul nostru, în împrejurările concrete ale dezvoltării noastre istorice nu avem înaintea noastră altă cale” (1907-1908/1996, p. 225). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
va căuta să cerceteze sau să aresteze cei suspecți se va face prin aceasta jocul inamicului întârziindu-ne în operațiuni și dându-i astfel posibilitatea să se retragă sau să se refacă și apoi să atace. Fiecare ostaș să aibă gândul numai înainte pentru distrugerea inamicului din față pentru că inamicul dinapoi va fi distrus de echipele speciale care cercetează satele și orașele prin care se va trece, arestând și sancționând pe loc pe toți acei care au fost în slujba inamicului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Estonia, Franța, Italia, Germania. Cărților sale li s-a recunoscut valoarea și prin numeroasele premii literare dobândite: Premiul Uniunii Scriitorilor (Semne și repere, 1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (La sfârșitul lecturii, III, 1980), Premiul Uniunii Scriitorilor (Simple întâmplări în gând și spații, 1982, Caragiale, 1996), Premiul Fundației „Cuvântul”, Premiul revistei „Convorbiri literare”, Marele Premiu Soros pentru roman (toate pentru Oameni și umbre, glasuri și tăceri, 1996), Premiul Național „Tudor Arghezi” - Târgu Jiu, Cărbunești, 1998 ș.a. Ca prozator, G. poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
sensul la urmă, București, 1970; Marele Alpha, București, 1970; Clepsidra cu venin, București, 1971; Semne și repere, București, 1971; La sfârșitul lecturii, I-IV, București, 1973-1993; În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; Mateiu I. Caragiale, București, 1981; Simple întâmplări în gând și spații, București, 1982; Caiet pentru..., București, 1984; Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1986; Dimineața devreme, București, 1987; Seara târziu, București, 1988; ed. București, 1998; Într-o dimineață de toamnă. Cinci sau chiar șase personaje în jurul unui autor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
venin, București, 1971; Semne și repere, București, 1971; La sfârșitul lecturii, I-IV, București, 1973-1993; În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; Mateiu I. Caragiale, București, 1981; Simple întâmplări în gând și spații, București, 1982; Caiet pentru..., București, 1984; Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1986; Dimineața devreme, București, 1987; Seara târziu, București, 1988; ed. București, 1998; Într-o dimineață de toamnă. Cinci sau chiar șase personaje în jurul unui autor, București, 1989; Capricii și treceri cu gândul prin spații, București, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]