87,348 matches
-
descoperi mai ușor spectacolul unic al drumului spre „a doua mea ființă”, aceea a creatorului de geniu. (A se vedea 16 în acest sens volumul Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, de Mihai Drăgan, Iași, Ed. Institutul European, 1999). [Confluențe - revista școlii „Mihai Drăgan” Bacău, nr. 4 (6), noiembrie 2000] 17 „A fost fericit Eminescu?” Întrebarea pe care ne-a adresat-o anul trecut o simpatică elevă a Colegiului „Ștefan cel Mare” din Tîrgu Neamț are legătură, presupun, cu unele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dar În mod deosebit a fost un călduros devotat prieten și frate mai mare În Îndrumarea pașilor tânărului său discipol. Criticul literar Mihai Cimpoi În monumentala sa ”istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” situează opera lui Eugen Coșeriu ”la confluența prozei lui Dino Buzzati, marcată de spațiile anxietății și morții și prozei lui Mircea Eliade”... poeziile sale relevă un poet remarcabil al acelorași metafore existențiale, proiectate chiar pe spațiul basarabean al Înstrăinării și morții”. Cu puțin timp Înainte de sfârșitul său
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
răni nobila susceptibilitate a oricărui argentinian, indiferent de orientarea caracteristică sau culoarea sa, mă văd obligat să depun mărturie că orașul nostru, nesătul magnet al turiștilor, poate - În 1964! - să se mândrească doar cu un tenebrarium, situat și el la confluența străzilor Laprida și Mansilla. E vorba, de altfel, de o Încercare demnă de laudă, de o genuină breșă deschisă În zidul chinezesc al neglijenței noastre. Nenumărate spirite observatoare și călătoare ne-au insinuat ad nauseam că acel tenebrarium de odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în cazul spinoasei relații cu greco-catolicii). Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au condus ulterior către un nou proiect de emisiune, și anume "Confluențe" care, conform lui Radu George Serafim, avea ca obiectiv principal îngemănarea problemelor de spiritualitate cu elemente etice, estetice, filosofice și chiar poetice, în vederea unei deschideri mult mai ample, pe linia promovată de Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii 27, ai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
a televiziunii publice, direcție ce se păstrează și astăzi, încercând o îmbinare cu elemente comerciale, cerute de societatea de consum contemporană. Primele emisiuni realizate de cele două generații, una a profesioniștilor din interiorul televiziunii, cealaltă venită din afară, au fost "Confluențe" care îngemăna filosofia estetică și religia "Interferențe" care prezenta apropierile dintre știință și religie și magazinul săptămânal Lumină din Lumină difuzat duminica în timpul Sfintei Liturghii. Prima transmisie în direct dintr-un spațiu sacru a fost cea a slujbei de Paști
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și Fran se ivi în persoană, urcând în fugă scările și intrând în baie. — Mătușica Fran! chițăi micuța Lottie, sărind brusc în picioare și stropindu-și mama. Mă duci la Old McDonald’s? La șase ani, Lottie încă nu asimilase confluența culturală dintre hamburgeri și poezii pentru copii. Sigur! exclamă Fran. Dar ce-ar fi să mergem în altă zi, când ai și niște haine pe tine? — E timpul să ieși din baie, Lots, insistă Henrietta, înfășurând-o în prosopul uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
votcă și ceai fierbinte îmblânziseră spiritele de o parte și de cealaltă. Chemaseră un pisar de la cancelarie și generalul îi dictase, în franceză, primele articole ale tratatului de pace. PASAJ RETRAS 1. Râul Prut, de la intrarea sa în Moldova până la confluența cu Dunărea, și malul stâng al Dunării, de la această confluență până la gura Chilia și la mare, vor alcătui limita celor două imperii. Această gură va fi comună atât unuia, cât și celuilalt. Micile insule nelocuite înainte de război care încep de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de cealaltă. Chemaseră un pisar de la cancelarie și generalul îi dictase, în franceză, primele articole ale tratatului de pace. PASAJ RETRAS 1. Râul Prut, de la intrarea sa în Moldova până la confluența cu Dunărea, și malul stâng al Dunării, de la această confluență până la gura Chilia și la mare, vor alcătui limita celor două imperii. Această gură va fi comună atât unuia, cât și celuilalt. Micile insule nelocuite înainte de război care încep de la Ismail până la sus-zisa gură a Chiliei, fiind mai apropiate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Solomon, și icoana rusă, și colțul rechinului, și talismanul din rădăcină de mandragoră, iar Între coapsele-i delicate se scursese rîul fierbinte al spermei și se vărsase În vaginul ei cald ca Într-un port-matcă al tuturor marinarilor, ca la confluența tuturor rîurilor... “ Bandura Își auzea glasul Îndepărtat și rece, și atunci Îi apărură imagini din viața Marietei, de data asta nu În șir cronologic, ci aidoma foilor unui album Întoarse de vînt la voia Întîmplării, iar el, Bandura, le avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
spațiul carpato-danubiano pontic. Autorul ne convinge că nașterea poporului român, ca și evenimentele marcante ale istoriei sale nu țin nicicum de domeniul miracolului, chiar dacă menținerea ființei naționale și statale românești În Evul Mediu, ca și În timpurile moderne, aici, la confluența intereselor de expansiune a trei mari imperii, pare totuși de domeniul miracolului. Tradiția istorică despre Întemeierea statelor românești este o lucrare ce adună, Într-o viziune originală, datele cercetării din domeniul istoriei, folcloristicii, literaturii, reprezentând un element de sinteză și
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
meu natal, așezate sub un titlu inspirat: . Nu cred că este vorba doar de vărsarea Sitnei (brîul care încinge o bucată a locului dinspre Todireni) în Jijia (în punctul căruia i se zice ”La două ape”), ci poate și de ”confluența” din propria viață: căci, venind de tînăr în comună (dînsul e prin naștere, din Rădăuți și format în munții Dornei), s-a căsătorit cu „Doamna Nețica” (toată lumea îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un film, se proiectau priveliști frumoase cu locuri și elevii mei dragi, cu oameni deosebiți cu care am petrecut ceva timp împreună, dând naștere la amintiri de la confluența de la Hlipiceni. Nu am intenția de a face istorie sau geografie și nici de a plictisi pe cei ce vor citi aceste amintiri reieșite din trăirea cu locuitorii comunei Hlipiceni, dar care nu pot fi cuprinse în totalitatea lor. Ceea ce
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un izvor cu apă sulfurată, care se varsă în Sitna. Primăria ar trebui să se folosească de această apă, pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia Jijiei ete situată cam pe la jumătatea comunei, cu o lățime variabilă între doi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
meu natal, așezate sub un titlu inspirat: . Nu cred că este vorba doar de vărsarea Sitnei (brîul care încinge o bucată a locului dinspre Todireni) în Jijia (în punctul căruia i se zice ”La două ape”), ci poate și de ”confluența” din propria viață: căci, venind de tînăr în comună (dînsul e prin naștere, din Rădăuți și format în munții Dornei), s-a căsătorit cu „Doamna Nețica” (toată lumea îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un film, se proiectau priveliști frumoase cu locuri și elevii mei dragi, cu oameni deosebiți cu care am petrecut ceva timp împreună, dând naștere la amintiri de la confluența de la Hlipiceni. Nu am intenția de a face istorie sau geografie și nici de a plictisi pe cei ce vor citi aceste amintiri reieșite din trăirea cu locuitorii comunei Hlipiceni, dar care nu pot fi cuprinse în totalitatea lor. Ceea ce
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un izvor cu apă sulfurată, care se varsă în Sitna. Primăria ar trebui să se folosească de această apă, pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia Jijiei ete situată cam pe la jumătatea comunei, cu o lățime variabilă între doi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Pe atunci poetul și criticul din mine nu erau câtuși de puțin ipostaze disjuncte, împărtășindu-și impresiile, cu voce scăzută, zi de zi, în așteptarea unui miracol istoric. Nu bănuiam că vor deveni rivali... Suntem la un moment de mare confluență a literaturii române, când mai multe ape trebuie să se armonizeze, pentru a da coerență unui (ipotetic) fluviu. E vorba de reevaluarea literaturii române din comunism, de redescoperirea literaturii române pusă la index în aceeași perioadă, de recuperarea literaturii române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Altfel nu vor fi debutați. Dacă revoltele, pe față sau pe ascuns, vor continua, voi considera că poporul nu mă merită. Și în consecință voi abdica, mă voi retrage în munți, la Piatra Neamț, un mic orășel moldav, situat undeva la confluența civilizațiilor. Aici nu mă va ajunge mânia populară. Păi, ai ajuns de unde ai plecat. A meritat să faci așa parcurs plin de peripeții? A meritat, cu siguranță. Poporul e mai bucuros, că a scăpat de un dictator, freamătă în așteptarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aceste nevoi și deschide poarta pentru angajamentul organizațional al salariaților. Brandul de angajator concept interdisciplinar Conceptul de employer branding este extrem de complex. Analiza de până acum ne-a arătat că pentru a ajunge la el trebuie să ne plasăm la confluența mai multor domenii disciplinare. Nu poți defini brandul de angajator fără a te plasa în orizontul brandingului, al comunicării, al relațiilor publice, al marketingului și al managementului de resurse umane. În aceste condiții, o abordare cât mai onestă a domeniului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]