88,132 matches
-
familiei Teleky). (Arhiva Academiei RPR - fil. Cluj. Fond Fam. Teleky p. 55 - 56). După cunoștințele localnicilor mai vârstnici aflăm că Moara de Hârtie era amplasată pe malul stâng al râului Bâlea, cam 200 metri mai în jos de punctul de confluență al acesteia cu pârâul Laita, fapt pentru care locul e denumit, și azi chiar, «La Moara de Hârtie». Intreprinderea avea circa 60 de muncitori calificați, nemți și unguri, precum și câțiva operatori necalificați români din cele două Cârțișoare, care transformau în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
afirmat întâi e adevărat... Totuși, dacă mă-nșel? Dacă sunt, și de data aceasta, ca de atâtea alte ori, victima unei iluzii? Sau dacă ambele supoziții sunt exacte, dar ideea și planul întreprinderii mele nu s-au precizat decât la confluența celor două impulziuni misterioase? Din fericire, îndoiala aceasta e un simplu proces al meu, numai al meu, al spiritului meu. Ea n-a putut (și nu va putea) suscita vreo curiozitate străină. Chestiunea aceasta nu prezintă dar nici o importanță. Important
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Constituțiile ordinului, întrucât „scria zilnic ceea ce se petrecea în sufletul său. Astfel, mi-a arătat o legătură mare de însemnări din care îmi citi o bună parte”2. Așadar, existența acestor însemnări de jurnal poate fi reperată și situată la confluența a două texte ignațiene fundamentale, Istorisirea Pelerinului și Constituțiile ordinului iezuit, radical diferite între ele, dar care pot fi puse în legătură tocmai prin complementaritatea lor: un text (auto)biografic și unul legislativ. Numai că aceste însemnări ignațiene ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care duce spre celălalt, o alteritate care îmbrățișează aproapele în Dumnezeu. Mistica ignațiană nu sfârșește așadar într-o contemplare extatică în fața Sfintei Treimi, ci în convertirea voinței proprii în slujire. Reflecția, rugăciunea și spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Prin această confluență de două ori surprinzătoare (fervoarea rugăciunii care nu exclude raționalitatea la rece, extazul mistic care în loc să-l rupă de lume îl retrimite transformat în mijlocul ei), Jurnalul mișcărilor lăuntrice corectează clișeul pe care mai mulți hagiografi i l-au confecționat lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
treia comunitate evreiască din Europa și a patra din lume, după URSS, Polonia și SUA). O cercetare comparativă este motivată și de faptul că, de-a lungul secolelor, comunitatea evreiască din România a fost localizată Într-o zonă multiculturală, la confluența unor importante și bine constituite spații socio-politice, etno-lingvis- tice și cultural- confesionale : la Întâlnirea dintre creștinismul catolic, cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de-a lungul secolelor, comunitatea evreiască din România a fost localizată Într-o zonă multiculturală, la confluența unor importante și bine constituite spații socio-politice, etno-lingvis- tice și cultural- confesionale : la Întâlnirea dintre creștinismul catolic, cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și cel otoman. O istorioară din folclorul urban - publicată În 1844 În revista
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vieții lui și să o asculte pe a mea. Rămân singură, este ora unu noaptea și oboseala mi-a dispărut ca prin magie. Deschid ușa și ferestrele să aerisesc și ies pe balcon să admir priveliștea. Iquitos este situat la confluența a trei râuri mari: Nanay, Amazon și Itaya. Are aproape 400.000 de locuitori, este capitala regiunii amazoniene peruane și este considerat orașul cel mai mare din lume unde nu se poate ajunge pe drum (nu există șosea directă între
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de un "Decret prezidențial"! De la Temuco ne-am continuat călătoria cu avioneta până la Valdivia. Localitatea, întemeiată la 1552 și purtând numele lui Pedro de Valdivia, cuceritorul Chile, are faima de a fi cel mai frumos oraș al țării. Situată la confluența râurilor Calle-Calle, Cau-Cau și Cuces (denumiri mapuces), localitatea avea să fie serios afectată de marele cutremur din 22 mai 1960, de 8,7 grade pe scara Richter, cel mai puternic seism înregistrat în lume, care avea sa genereze și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de un "Decret prezidențial"! De la Temuco ne-am continuat călătoria cu avioneta până la Valdivia. Localitatea, întemeiată la 1552 și purtând numele lui Pedro de Valdivia, cuceritorul Chile, are faima de a fi cel mai frumos oraș al țării. Situată la confluența râurilor Calle-Calle, Cau-Cau și Cuces (denumiri mapuces), localitatea avea să fie serios afectată de marele cutremur din 22 mai 1960, de 8,7 grade pe scara Richter, cel mai puternic seism înregistrat în lume , care avea să genereze și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
meu natal, așezate sub un titlu inspirat: . Nu cred că este vorba doar de vărsarea Sitnei (brîul care încinge o bucată a locului dinspre Todireni) în Jijia (în punctul căruia i se zice ”La două ape”), ci poate și de ”confluența” din propria viață: căci, venind de tînăr în comună (dînsul e prin naștere, din Rădăuți și format în munții Dornei), s-a căsătorit cu „Doamna Nețica” (toată lumea îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un film, se proiectau priveliști frumoase cu locuri și elevii mei dragi, cu oameni deosebiți cu care am petrecut ceva timp împreună, dând naștere la amintiri de la confluența de la Hlipiceni. Nu am intenția de a face istorie sau geografie și nici de a plictisi pe cei ce vor citi aceste amintiri reieșite din trăirea cu locuitorii comunei Hlipiceni, dar care nu pot fi cuprinse în totalitatea lor. Ceea ce
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un izvor cu apă sulfurată, care se varsă în Sitna. Primăria ar trebui să se folosească de această apă, pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia Jijiei ete situată cam pe la jumătatea comunei, cu o lățime variabilă între doi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
meu natal, așezate sub un titlu inspirat: . Nu cred că este vorba doar de vărsarea Sitnei (brîul care încinge o bucată a locului dinspre Todireni) în Jijia (în punctul căruia i se zice ”La două ape”), ci poate și de ”confluența” din propria viață: căci, venind de tînăr în comună (dînsul e prin naștere, din Rădăuți și format în munții Dornei), s-a căsătorit cu „Doamna Nețica” (toată lumea îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un film, se proiectau priveliști frumoase cu locuri și elevii mei dragi, cu oameni deosebiți cu care am petrecut ceva timp împreună, dând naștere la amintiri de la confluența de la Hlipiceni. Nu am intenția de a face istorie sau geografie și nici de a plictisi pe cei ce vor citi aceste amintiri reieșite din trăirea cu locuitorii comunei Hlipiceni, dar care nu pot fi cuprinse în totalitatea lor. Ceea ce
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un izvor cu apă sulfurată, care se varsă în Sitna. Primăria ar trebui să se folosească de această apă, pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și beau apă, alții se urcă și cei ce au ajuns la destinație se îndreaptă spre centrul satului Hlipiceni. Îmi iau bagajul și mă îndrept spre sat. Confluența din comuna Hlipiceni Comuna Hlipiceni este o localitate din Depresiunea Jijia, la confluența dintre râurile Sitna cu Jijia, teren ocupat din timpuri îndepărtate. Această comună se întinde pe suprafața de 6.935 ha, având peste 5.000 de locuitori. Câmpia Jijiei ete situată cam pe la jumătatea comunei, cu o lățime variabilă între doi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu-Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și instituțională), ci e guvernată, aș spune, de legile "reprezentării necesare", a propriei existențe, a sinelui și a alterității (cum precizam și mai devreme). Gesturile și actele ritualice sunt memorate în imaginarul colectiv prin intermediul unor scheme care organizează spațiul de confluență dintre potențialitatea simbolică a obiectului, psiho-senzorialitate, intelect intuitiv (precum în definiția aristotelică, el sprijină cunoașterea directă a principiilor generatoare) și simbolul constituit și integrat conceptual. Caracterul antropologic al imaginarului este revelat și de contextul ritualic în care acest cuvânt a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
locul celui pe care îl reprezintă, a-i da un punct de ancorare, a-i semnala "starea" și a-i evoca memoria prin forme care îi subliniază absența (Vernant, Figure 37). În cazul eroului, ne apropiem de o zonă de confluență cu simbolismul funerar roman: evocarea publică are ca scop sublinierea gloriei (kléos), a virtuților (aretē), dar și manifestarea sentimentului comunității de nostalgie, de absență (póthos), de doliu colectiv (precum în Homer, Iliada). În ceea ce privește ceremonialul funerar, o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de memorare colectivă pare capabil să o organizeze într-o rețea dinamică, într-un "système du vivant" (Thomas, "Introduction" 18), caracterizat de mișcare și ritm. Faptul că este posibil să sondăm atât de adânc pentru a-i afla rădăcinile, până la confluența a două bazine semantice (grec și latin) generoase și complementare, demonstrează forța acestei lumi interioare a mentalului colectiv, de a cuprinde și de a ordona câmpuri discursive și structuri imaginative corespunzătoare lor, complexe și productive. Studiul genealogic relevă capacitatea imaginarului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]