87,105 matches
-
concentrăm gândurile asupra unei boli o vreme, corpul va fi condiționat de acea boală și, în scurt timp, va ajunge să accepte ceea ce-i dictează mintea și se va îmbolnăvi cu adevărat. Acesta este un fapt demonstrat științific. Știm că gândurile ne influențează viitorul, în bine sau în rău, în funcție de direcția efortului nostru conștient. Puteți să vă construiți un viitor fericit și sănătos. După cum am arătat în cartea mea, The Power of Thought, „Astăzi trăiești ceea ce ai gândit ieri, iar mâine
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sau în rău, în funcție de direcția efortului nostru conștient. Puteți să vă construiți un viitor fericit și sănătos. După cum am arătat în cartea mea, The Power of Thought, „Astăzi trăiești ceea ce ai gândit ieri, iar mâine vei trăi ceea ce gândești azi”. Gândurile ne influențează mai mult decât ne putem imagina și, atunci când le folosim spre binele sănătății noastre, împreună cu puterea vindecătoare a reflexologiei, putem trăi tot restul vieții bucurându-ne de o sănătate perfectă. Animalele demonstrează eficiența reflexologieitc "Animalele demonstreaz\ eficien]a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
suferea de o durere atroce în vârful capului, care dura de mai bine de trei săptămâni. Consultase câțiva medici care îi dăduseră calmante și injecții subcutanate, dar efectul fusese doar temporar. Doctorul White nu i-a spus ce avea de gând să facă. Pur și simplu, i-a luat mâinile și a început să-i maseze degetul mare, arătătorul și degetul mijlociu, pentru că durerea se localizase în lobul frontal. Între timp, discuta cu ea despre starea ei de sănătate. După trei
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vă crește presiunea arterială? Acest lucru se întâmplă deoarece stresul contractă vasele de sânge, cauzând creșterea presiunii sângelui. Mânia, frustrarea și gândirea pesimistă pot la rândul lor provoca o creștere a tensiunii. Dacă vă simțiți tensionat, concentrați-vă asupra unor gânduri optimiste și folosiți masajul reflexogen în centrul palmei stângi, în timp ce respirați adânc de câteva ori. Astfel, vă veți diminua starea de neliniște și veți scăpa de posibilitatea unor îmbolnăviri. Tensiunea arterială crescută ascunde alte pericole. Pot apărea situații periculoase, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
manie ridicolă", echivalarea românilor cu romanii exprimă, pentru Kogălniceanu, simptomatica falimentului politic actual: "numai națiile bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cărui legislație statua ca finalitate a procesului educațional necesitatea ca toți copiii, indiferent de fundalul lor etnic, la bilanțul primilor patru ani de școală, "să fie în stare a-și exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare, Legea Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea în funcție a jurământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la suprafață. Tema unității naționale și statale este dezvoltată în cuplaj cu laitmotivul vitregiei istoriei și al complotului străin: în pofida strădaniilor dușmanilor de a-i ține separați, românii au biruit efemer (în 1600), apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel afectiv, al simțământului unității politico-statale românești: "Poporul român [...] a dat dovadă [...] de un adînc sentiment al unității, deși multă vreme a fost scindat din punct de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rotație a cadrelor dezvoltată de Ceaușescu cu scopul de a preveni consolidarea unor poluri alternative de putere în cadrul aparatului de stat comunist. Noua formațiune politică ridicată la cârma revoluției, cu titulatură salvaționistă, nutrea mai curând planuri reformiste înăuntrul sistemului decât gânduri revoluționare la adresa sistemului. Declarațiile la televiziune din primele zile de la preluarea puterii relevă intențiile de domolire a radicalismului iconoclast la adresa sistemului comunist, drept pentru care cuvântul "revoluție" a fost ocolit cu maximă precauție în cadrul primelor transmisii televizate din 22 decembrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
probeze calitățile expresive ale limbii române, autorii manualului de Istoria românilor pentru clasa a IV-a aduc un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religie, tradiție, limbă, origini. S.U.A. au venit cu o doctrină nouă în politica lor externă, pe care au impus-o în relațiile internaționale: aceea a războiului preventiv, cauzat nu de ceea ce au comis alte state, ci de ceea ce au de gând să facă. Este cazul războiului din Irak. 7. Prăbușirea comunismului și impactul asupra relațiilor internaționale a) Urmările prăbușirii regimului comunist în Europa Reformele promovate de liderul comunist Mihail Gorbaciov începând din 1986 (Perestroika și Glasnost) au încurajat popoarele din Europa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ceea ce duce la inversarea funcțiilor, dar nu la schimbarea sensului”: Vasile, prietenul meu.... Prietenul meu, Vasile.... Termenul explicat poate fi orice parte de vorbire autonomă, precum și o întreagă propoziție: Eu, șutul, nu mă pot prinde cu cornutul. La gura sobei, gândul, tovarăș călător te îmbie la visare. S-a ivit pe culme toamna,/Zâna melopeelor, / Spaima florilor și doamna/ Cucurbitaceelor.( G. Topârceanu, Toamna, p.12); Muncea, adică studia temeinic. Cel ce vorbea, un tânăr muncitor, se opri., sau propoziție în cadrul enunțului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
meargă la București pe-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat. Eu, spusei fericit, nu pot nimic despre partea minții, i-a răspuns ursitoarea. Și să știi - a adăugat Nino, după ce a stat puțintel pe gânduri - că în toată vremea de zece ani pe pământ, ai să fii supus la toate necazurile, slăbiciunile și ticăloșiile pământenilor. I. 5 Relația predicativă sau de interdependență Relația predicativă sau de interdependență se stabilește între doi termeni; fiecare depinde de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
va avea; propoziții: Cine se atinge de mărăcine nevătămat nu scapă. A luat drept realitate ceea ce era fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat de nebun.) și numeral (Amândoi umblau duși pe gânduri pe aleile parcului.). Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit (Prost se naște el, cineva, prost crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi regenți, de tip
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și pe care nu o putem depăși fără intervenția directă a forurilor în drept. În speranța că au reținut semnalul dumneavostră cei în măsură să ia o decizie, v-am ruga, în încheierea dialogului nostru, să ne împărtășiți câteva din gândurile dumneavoastră de viitor. Cu alte cuvinte, ce proiecte vă frământă? În primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de ani. Vă sperie vârsta aceasta? Vă mobilizează? Nu mă sperie neapărat, dar îmi dau seama că nu mai pot face proiecte pe termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să le duc mai departe, cicluri care așteaptă să fie încheiate. Mergând în atelier, reiau în permanență unele lucrări, le duc spre oarecare perfecțiune, spre care tot tinzi, dar la care ajungi greu sau
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu ma mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
s-a vrut, la Centenarul trecerii sale în eternitate. Un Chip al Poetului. 61 C.TH. CIOBANU: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții Distinse domnule profesor, pe 19 februarie ați intrat într-o nouă etapă a vieții. Cu ce gânduri ați întâmpinat acest eveniment? Dragă Cornel, recunosc, pentru mine este o vârstă nesperată. Deși fuga cifrelor mă tot avertiza, nu am prea luat-o în serios, încât inevitabilul m-a surprins oarecum nepregătit. Abia în fața faptului împlinit răsar întrebările. Nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă ntorc, dacă nu întotdeauna cu pasul, cum aș dori, cel puțin cu gândul, să mă verific, să mi dau seama dacă am ajuns undeva, și unde anume sau dacă nu cumva m-am rătăcit, m-am împotmolit și, eventual, cum aș lua-o de la capăt. Cu toată nostalgia, o fac, mai întâi, din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a schimba o vorbă cu cineva de pe aceeași lungime de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea Dumnezeu sănătate și zile îndestulătoare, pentru a vă duce la capăt proiectele! Și eu îți mulțumesc, prietene, cu gândurile și urările cele mai de-aproape! EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]