88,132 matches
-
noi"). În chip necesar, procesul de rememorare creează relația cu alte câmpuri semantice, cele ale cuvintelor: narratio (povestire); fabula (poveste); historiae (operă istorică), făurită gradual, conform ritmului ordonat și ordonator, la rândul său, al timpului. Într-un larg bazin al confluențelor semantice, derivat din observațiile precedente, între historiae și tempus se poate realiza o grefă, dat fiind că în cazul acestuia din urmă, și varianta lingvistică greacă (κρόνος), și cea latină cuprind, pentru majoritatea sensurilor, ideea de periodicizare, de marcaje temporale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
judecă două lucruri în același timp, laolaltă, deci indivizibile (427 a, 14). În corelația pe care o fac aici pentru imaginar, putem aborda limita din două direcții diferite, pentru zone de substanță diferită. Mențin astfel albia de contact sau de confluență între real și imaginar, dar și faptul că niciodată substanțele nu sunt confundate una cu cealaltă. Aș spune mai curând că această zonă de întâlnire a realului și a imaginarului colectiv este ordonată de chiar "simțul comun", care se manifestă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Alain Besançon și Maurizzio Ferraris; deși toți trei tratează imaginarul și imaginea în perspectivă istorică, metodele coincid doar parțial. Totuși, există un punct comun de plecare − interesant aici și pentru a duce mai departe analiza din capitolul precedent −, plasat la confluența dintre viziunea grecilor antici și cea creștină asupra reprezentării divinului. Dacă în prima analiză a genealogiei imaginarului am urmărit ceremonialul roman al glorificării, pe care l-am corelat cu diverse aspecte ale ritualului similar din cetatea greacă, dar și cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
târziu, concentrat asupra căutării formelor adecvate, non-realiste, pentru a (con)figura divinul: "elongația membrelor, frontalizarea volumelor, descărnarea figurilor, hieratismul posturilor etc". (33). Ca și Besançon, Gilbert Durand identifică în contradicțiile din Vechiul Testament cauza situației paradoxale a imaginarului biblic, create de confluența tendințelor iconoclaste și a celor non-iconoclaste: pe de o parte, interdicția imaginilor din a doua Lege a lui Moise (Exodul 22. 4-6), din Levitic (26. I) și Deuteronom (4. 15-20), iar pe de alta, epifaniile divine, puse la baza iconografiei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
propriei imagini și al propriului plan de administrare a lumii creștine, o politică de reprimare a imaginilor lui Iisus și a celor marianice. În schimb, teologii iconofili au recurs în discursurile lor antibasileice la mijloacele unei retorici sofisticate, situate la confluența dintre genul deliberativ și cel juridic, dat fiind că era necesară condamnarea în spațiul public a gândirii iconoclaste și, totodată, absolvirea iconofilului de acuzația de idolatrie. Vocația oikonomică a creștinismului poate fi explicată și ea tot printr-un dispozitiv ternar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu întemnițare și condamnare la moarte), s-au decantat următoarele aspecte în plan teologic și teocratic: 1. Victoria iconodulilor și a teologiei icoanei, în secolul VIII, a impus doctrina iconologică, în baza tradițiilor apostolice și patristice, ele însele situate la confluența dintre filosofia antică a imaginii, interpretarea sa iudeo-creștină și iconografia religioasă, bazată pe epifaniile divine; 2. Prin textele vehemente ale patriarhului Nichifor, s-a ajuns la reinterpretarea conceptului de oikonomie creștină, în toată complexitatea sa - și ca plan de organizare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lunca inundată a acestui râu molatic, unde apa parcă a uitat să meargă, în anul 1976 au început lucrările la cea mai mare amenajare piscicolă din Moldova, Complexul Piscicol Movileni, punct de lucru al SC PISCICOLA Iași, în aval de confluența pârâului Miletin cu râul Jijia, între gara Larga Jijia și gara Vlădeni, a apărut o imensitate de apă unde știuca, bibanul, crapul și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în N comunei Țibănești 153m altitudine, iar în S, aproximativ 136 m. Lungimea șesului de pe teritoriul comunei Țibănești este de aprox. 6 Km, de la barajul de la Tungujei, până la ieșirea din comuna, iar lățimea variază între 700m și 1800 m., la confluența cu Durăceasa și Calina. Bazinul Șacovățului are o suprafață totală de 322 km², din care 71,6 km² pe teritoriul comunei Țibana, 212 Km² pe teritoriul comunei Țibănești iar restul, pe teritoriile comunelor Lungani, Mădârjac și Todirești. Relieful, structura geologică
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
candidate cu scopul de a reduce disparitățile de dezvoltare înregistrate la nivelul unor regiuni, prin suportul regiunilor slab ori sub- dezvoltate pentru a le ajuta să atingă niveluri de dezvoltare similare cu regiunile dezvoltate. Prioritățile Uniunii Europene se află la confluența dintre interesul general comunitar și interesul individual al statelor membre și vizează orizonturi largi de timp și spațiu din perspectiva globalizării. Agenda Lisabona (2000) încearcă să răspundă provocărilor globalizării printr-o strategie care să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
să-ți cânt din Schumann. Cât de mult îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai în grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute de tine”. Iubitorii de confluențe între arte vor putea să verifice dacă în „Sonetul cerdacului” se resimte muzica lui Schumann. Care să fie, însă, casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, domiciliul soților Micle? Drept este că în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în progresul societății. Cu atât mai mult, în acest început învolburat de mileniu, cele două domenii ale creației constituie nu numai instrumente majore în competiția dintre națiuni, dar și garanția pentru supraviețuirea economică. Creativitatea tehnică și științifică au puncte de confluență mult mai numeroase decât cele care le separă. Înainte de a decela deosebirile între cele două, se cuvine a face o comparație între creativitatea tehnică și științifică, pe de o parte, și celelalte domenii ale creației, în speță cu creativitatea artistică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
267-276; Botez, Memorii, I, 282-292; Scrisori - Ibrăileanu, II, 369-381, IV, 113-254; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 378-390, 614-615; Ornea, Poporanismul, passim; Cioculescu, Itinerar, I, 194-196, II, 253-257; Nicolae Manolescu, Romanul lui C. Stere, RL, 1976, 1; Negoițescu, Analize, 149-156; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 73-78, 108-116; Virginia Mușat, C. Stere, scriitorul, București, 1978; Constantin Ciopraga, Frânturi de biografie: C. Stere, CRC, 1979, 30; Kalustian, Simple note, I, 103-106, II, 24-64, III, 128-129, 161-172; Z. Ornea, Comentarii, București, 1981, 82-131; Piru, Ist. lit.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
și generalizare a observației comice în opera lui I. L. Caragiale, Niccolò Machiavelli dinspre I. L. Caragiale și I. L. Caragiale și Emil Cioran. În Addenda se reia, parțial, materialul explicativ al unui excepțional album iconografic, Caragiale și Prahova (2000). Volumul Conexiuni și confluențe (2002) valorifică o parte din studiile comparatiste ale lui T. Alături de texte din cărți anterioare - considerațiile asupra sonetelor lui V. Voiculescu în relație cu sonetele lui Shakespeare, asupra „scrierii estetice umanistice” la A.I. Odobescu sau asupra întâlnirii spirituale Caragiale-Cioran -, sunt
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
aplicate la opera lui I. L. Caragiale este complinită cu studiul Traduceri caragialiene din opera lui Edgar Allan Poe. Câteva eseuri îi vizează pe Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Paul Zarifopol, Lucian Blaga, Mihail Sebastian, Nichita Stănescu, din perspectiva unor „conexiuni și confluențe” susceptibile a produce nuanțări în evaluarea estetică a operei acestora. Alte contribuții critice și istorico-literare sunt culegerea de studii Semne (2003) sau editarea, în colaborare, a unei secțiuni din corespondența primită de I. L. Caragiale - volumele Telegrame primite de I. L
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
și stilistică. Metode, concepte, Ploiești, 1976; Din lirica modernă, Ploiești, 1982; Comentarii stilistice și literare, București, 1983, 3; Itinerar caragialian, București, 1997; Concepte operaționale în studiul literaturii, Târgoviște, 2000; Caragiale și Prahova, Ploiești, 2000; Mențiuni caragialiene, Ploiești, 2000; Conexiuni și confluențe, Ploiești, 2002; Semne, Ploiești, 2003. Ediții: Din universul poeziei moderne, București, 1996; Telegrame primite de I. L. Caragiale, introd. edit., Ploiești, 2002 (în colaborare); Scrisori pentru Caragiale, introd. edit., Ploiești, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Negreanu, „Comentarii stilistice și literare
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
se remarcă volumul de versuri Râsul ocrotit de lege (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor), și a câtorva volume de eseuri: Melopoetica (1984), Proba Orientului (1991), Europa națiunilor, Europa rațiunilor (2001). În Melopoetica T. propune modelul inedit al unei lecturi care urmărește confluențele dintre poezie și muzică în literatura românească din anii ’70-’80 ai secolului trecut. Proba Orientului tratează comparatist limbile și literaturile arabe și cele occidentale. Se urmăresc corespondențe la nivelul simbolisticii literelor și circulația unor teme și motive arabe în
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
1984), publicând totodată o serie de traduceri din literatura și critica franceză. După 1990 s-a implicat în promovarea în mediul universitar a unor noi discipline, precum istoria mentalităților și istoria culturală. Debutează în 1971, cu articolul Un aspect al confluenței Camus - Dostoievski, în „Analele Universității București”, lucrarea de doctorat, publicată în 1982, reprezentând și debutul ei editorial. Cyrano de Bergerac - un model al barocului se înscrie în seria de lucrări pe care istoria literară românească a anilor ’70-’80 din
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
medie, am fost repartizat la Marele Cartier General, și, În calitatea asta de maistru, a trebuit să merg la Cartierul General pe front. Și când a fost evenimentul de la 23 august ’44 eram În zona Bacău, Într-o comună la confluența Bistriței cu Siretul, și după câteva zile am făcut evacuarea prin Bacău, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Odobești, Focșani, Buzău, Ploiești, Târgoviște, București. Ca maistru concentrat, după ce m-am Întors de la Cartierul General, lucram la atelierul de reparații auto al Marelui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
redacția a devenit doar un „loc de muncă”, la care, adesea, se vine în silă. 4. Instigarea profesorului Eugen Budău (un ins cu figură de asiatic) să dea „drept la replică” vizavi de critica pe care am făcut-o revistei „Confluențe”. Reiese că sînt împotriva „liricii patriotice” și a altor teme contemporane. În condițiile de azi, procedeul e nu numai parșiv, ci și periculos. De aci pînă la concluzia că nu sînt „orientat politic”, distanța e foarte mică! 5. De vreme ce sîntem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
valea Dunării era inundată, cât vedeai cu ochii, până în malul celălalt. N-aveam ce face. Trebuia să ne continuăm drumul. Am mers de-a lungul digului pe partea apei, ca să scăpăm de vederea oamenilor de pe câmp. Panciova se găsește la confluența râului Timiș cu Dunărea. Înainte de intrarea în oraș, șoseaua trece peste apele Timișului pe un pod impunător... Să fie oare păzit podul?” Dumitriu a plecat înainte să vadă dacă se poate trece fără pericol. Sa întors, fiindcă observase doi indivizi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Urcan în proza ardeleană, GL, 1957, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Teme și eroi la Pavel Dan, CNT, 1957, 12; Radu Brateș, Amintiri despre Pavel Dan, TR, 1965, 35; Nicolae Manolescu, Pavel Dan, „Scrieri”, CNT, 1965, 45; Negoițescu, Scriitori, 302-316; Regman, Confluențe, 25-65; Monica Lazăr, Pavel Dan, București, 1967; Nicolae Balotă, Fabulă și discurs în prozele lui Pavel Dan, LCF, 1972, 52; Rotaru, O ist., II, 690-692; Const. Ciopraga, Timpul lui Urcan bătrânul, IL, 1973, 18; Nae Antonescu, Jurnalul lui Pavel Dan
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei comparatistului român, risipită în periodice sau rămasă în manuscris. A tradus în limba maghiară din proza lui Delavrancea, Șt. Bănulescu, Al. Șahighian, I. Slavici, Romulus Cioflec și câteva volume de
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
maghiară, din studiile și „criticele” lui Titu Maiorescu (Bírálatok, vitacikkek, tanulmányok, 1985), însoțindu-le cu un aplicat studiu introductiv. SCRIERI: Találkozások. Tanulmányok a román-magyar irodalmi kapcsolatok múltjából [Întâlniri. Studii privind istoria relațiilor literare româno-maghiare], București, 1976. Ediții: Avram P. Todor, Confluențe literare româno-maghiare, pref. edit., București, 1983. Traduceri: B. Delavrancea, Novellák és elbeszélések [Nuvele și povestiri], București, 1956; Ștefan Bănulescu, Férfipróbák telén [Iarna bărbaților], București, 1968; Alexandru Șahighian, Az aranysisak [Coiful de aur], București, 1968; Jókai, Cluj, 1971; Petőfi Erdélyben [Petőfi
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]