88,132 matches
-
filosofie (1980) cu teza Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică. Colaborează la „Viața românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărții”, „Literatorul”, „Manuscriptum” ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
selecție și aprecieri, viziunea romantică asupra literaturii populare ca depozitar al tradițiilor naționale. Traduceri: Piesni narodu rumunskiego [Cântecele poporului român], Varșovia, 1875. Repere bibliografice: Maria Ilnicka, Seweryna Duchinska, „Bluszcz”, 1884, 27-28; Ion Petrică, Seweryna Duchinska - admiratoare a folclorului românesc, în Confluențe culturale româno-polone, București, 1976, 214-218. St.V.
DUCHINSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286888_a_288217]
-
publicate de G.-B. - Armonii crepusculare (1923), Muguri cenușii (1926), Pe culmi de gând (1934), Lumină (1965), Cu tine, noaptea (1969), Efluvii (1977), Șoaptele iubirii (1979) - exprimă o personalitate lirică definită de un simbolism delicat, eteric și temperat, aflat la confluența poeziei meditative cu cea de tip intimist. Consecventă formulei lirice alese, autoarea, pentru care interioritatea ritmează întregul curs al timpului obiectiv, se străduiește să depășească monotonia, creând variații la nivelul temelor: primele poezii privilegiază proiecțiile simboliste în peisaj, Pe culmi
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
a hippie-ului puțin rezistent la asaltul consumismului În plin avînt. Sex Pistols, curentul și filozofia de viață punk reprezintă imaginea unei revolte resemnate, lipsită de ideal, un mod de a trăi a cărui miză unică rămîne hedonismul violent aflat la confluența durerii și plăcerii - un fel de sadism modern care exaltă trauma ca singură experiență individuală - mai rar colectivă - marcantă. Interesant este că maniera aceasta atît de americană de a face literatură, dacă ne gîndim doar la generația beat din care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai aproape de viața de zi cu zi decât legendele biblice, la fel cum portretele pictate sunt diferite de icoane și de scenele mitologice. Ele s-au prezentat ca o țesătură de biografii a unor ființe, a unor eroi posibili. La confluența dintre epopee, legendă, povestire fantastică, istorie, biografie, autobiografie, memorii, jurnal și relatare, genul literar al romanului etalează istorii de viață ale unor persoanje prezentate în complexitatea caracterului lor. Universul eroilor de ficțiune - de „ființelor intermediare” - a jucat un rol important
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de cercetare. Allport (Feist, 1985; Allport, 1970Ă s-a afirmat în SUA la mijlocul secolul XX, într-o perioadă în care „psihologia persoanei” era la început. Cele două lucrări de bază ale sale apar între 1937 și 1961, plasându-se la confluența mai multor curente. Allport a fost reprezentativ pentru atitudinea „holistă” ca alternativă față de cea orientată pe trăsături și psihologia diferențială a persoanei. E semnificativ faptul că Allport e singurul dintre marii psihologi americani care au studiat în Germania (la școala
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
literară scrise de D., însă aici caracteristicile definitorii sunt documentarea temeinică, supunerea la obiect, claritatea expunerii. Cu sugestii metodologice din determinismul lui C. Dobrogeanu-Gherea (însă nuanțat) și G. Ibrăileanu, care induc raportarea la epocă sau la momentul literar și vizează „confluențe, înrâuriri, analogii”, istoricul literar se ocupă cu precădere de scriitori „de al doilea raft”: N. Gane, I. I. Mironescu, Mihai Codreanu, Octav Botez, Al. Cazaban, D. D. Pătrășcanu, tratându-i monografic. Studiul cel mai extins e consacrat lui I. I.
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
lucrări probe, întocmite cu rigoare filologică - rigoare ce caracterizează și activitatea de editor a lui D. Acestora li se adaugă editarea, în 1974 și 1976, a lucrărilor lui Sextil Pușcariu Cercetări și studii și Limba română. SCRIERI: Contribuții, București, 1978; Confluențe, București, 1980; Cumpăna gândului, București, 1981; I. I. Mironescu, Iași, 1982; Semnul zăpezii, București, 1984; Furtuna unui anotimp, Iași, 1989; Anton Pann, București, 1989; Orga inimii, București, 2000; Pașii memoriei, București, 2001; Altfel de martori, Iași, 2002; Draperia de ceață
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
copil, trăind mereu în alertă, în așteptarea și sub amenințarea „imprevizibilului previzibil” care-i va solicita abilitățile de supraviețuire (fuga, lupta sau încremenirea) va rămâne deconectat de ceilalți, nu se va atașa de ceilalți și nu se va dezvolta în confluență cu ceilalți. Numai în cadrul unor conexiuni sănătoase cu celelalte creiere, în împărtășirea unor emoții pozitive, o persoană, un copil, poate funcționa sănătos, învățând în relație cu ceilalți, atașat de ceilalți. Emoțiile sunt „între creiere”și impregnarea cu emoțiile negative transmise
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dincolo de acesta. Progresele repurtate în descifrarea aspectelor neuroendocrinologice ale PTSD-ului, precum și cele prezumate în viitor, vor contribui incontestabil la optimizarea acțiunilor de prevenție și, mai ales, de terapie a acestei tulburări. 2.2.3. Sindromul de stres posttraumatic la confluența dintre protecție și risc Așa cum am menționat anterior, nu orice persoană, agresată de o experiență devastatoare va dezvolta un sindrom de stres posttraumatic. Observația aceasta ne sugerează că există o serie de factori protectori sau, dimpotrivă, factori de risc a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abilităților persoanei. Cu referire la eficiența reacției din prezentul individului, reziliența poate fi definită ca o capacitate a persoanei de a face față adversităților și a-și continua dezvoltarea personală. Privită la nivelul vieții, reziliența este un produs dinamic al confluenței unor fundamente pozitive timpurii cu factorii de suport din viața curentă a individului (Stroufe, Coffino, Carlson, 2010). în ceea ce privește comunitatea, preluând descrierea făcută de Kimhi și Shamai (2004), Șerban Ionescu (2008, p. 5) identifică trei direcții de definire a conceptului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intervenții terapeutice Termenul adversitate se aplică „condițiilor de mediu care interferează sau amenință realizarea sarcinilor de dezvoltare corespunzătoare vârstei”(Ionescu, 2010, p. 276). Adversitățile se recunosc prin stresul pe care îl induc victimelor. Adversitățile sunt factori și condiții externe la confluență cu vulnerabilitatea individului. Conceptul de stres a fost introdus în fiziologie de H.H.B. Selye (1907-1982) și definește reacțiile organismului uman față de agenți cauzali externi (fizici, chimici, biologici, psihici, sociali, culturali). Reacțiile sunt atât la nivel conștient, cât și inconștient constând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
drept și stâng. Hepaticul drept, constituit din canalul lateral și cel paramedian, drenează segmentele 6,7, respectiv 5 și 8, iar hepaticul stâng, care are un trunchi comun, nedivizat, mai lung decât cel drept, drenează segmentele 2, 3 și 4. Confluența celor două canale hepatice se face deja extrahepatic, la nivelul hilului, constituind confluentul biliar superior. Modul de confluență al canalelor de drenaj al ficatului drept și stâng prezintă variante anatomice, care sunt importante pentru chirurgia biliară. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE Anatomic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
și 8, iar hepaticul stâng, care are un trunchi comun, nedivizat, mai lung decât cel drept, drenează segmentele 2, 3 și 4. Confluența celor două canale hepatice se face deja extrahepatic, la nivelul hilului, constituind confluentul biliar superior. Modul de confluență al canalelor de drenaj al ficatului drept și stâng prezintă variante anatomice, care sunt importante pentru chirurgia biliară. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE Anatomic descriptiv cuprind calea biliară accesorie (colecistul) și calea biliară principală (hepato-coledocul) (fig. 119). Colecistul (calea biliară accesorie) Este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
cele mai multe ori provocate de intervențiile asupra căilor biliare (sfincterotomie endoscopică, colangiografie endoscopică retrogradă, stentare biliară endoscopică sau percutană) [13]. La examenul obiectiv se poate constata: icterul,hepatomegalia și semnul Courvoisier - hidropsul vezicular biliar nedureros (doar în colangiocarcinoamele situate distal de confluența ductului cistic cu calea biliară principală) [19, 20]. TABLOUL CLINIC AL COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC Vârful de incidență este între vârsta de 55 și 75 de ani, cu ceva mai coborât decât în colangiocarcinomul extrahepatic. Există o distribuție relativ egală între sexe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
mai caracteristică colangiocarcinomului intrahepatic [13, 21]. La examenul obiectiv se poate constata icterul în 10-15% din cazuri. Cauzele de apariție ale acestuia sunt: protruzia materialului tumoral în lumenul ductelor biliare, compresia căii biliare principale de către adenopatiile metastatice hilare hepatice, compresia confluenței ductelor biliare de către tumorile localizate în segmentele 4 sau 1 sau infiltrarea carcinomatoasă a ductelor biliare segmentare. Intensitatea icterului este mai pronunțată în colangiocarcinoamele extrahepatice, dar semnificația prognostică a icterului în colangiocarcinoamele intrahepatice este mai rezervată [22]. Uneori, o palpare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
că acuratețea ecografiei este superioară celei a TC (80 % față de 67,5%) în caracterizarea CCI [14]. COLANGIOCARCINOMUL HILAR (CCH) Colangiocarcinomul este o tumoră care se poate localiza oriunde pe tractul biliar, dar cel mai frecvent, are o localizare hilară, la confluența dintre canalul hepatic drept și cel stâng (în acest caz purtând numele de tumoră Klatskin). Din cauza localizării hilare aceste tumori determină apariția icterului la dimensiuni mici. Dacă se localizează însă, numai la nivelul unui canal hepatic, icterul apare în stadiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază necesitatea privirii colangiocarcinomului perihilar ca entitate distinctă față de colangiocarcinomul intrahepatic și de cel extrahepatic. O primă clasificare a colangiocarcinomului perihilar a fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
venos superficial sunt dispuse la o distanță se aproximativ 4 cm. Valvele sunt formate dint-un bogat țesut conjunctiv cu proprietăți elastice care permit venelor să se dilate de 1,5 - 2 ori fără a deveni incompetente. Întotdeauna la zona de confluență dintre un trunchi venos și o altă venă există o valvă denumită valvă ostială ce permite trecerea sângelui doar din periferie spre centru și dinspre suprafață în profunzime (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
saphena magna VSM) trebuie să înlocuiască denumiri ca vena safenă lungă, vena safenă internă, vena safenă mai mare. Prin similitudine, vena safenă mică se utilizează în loc de vena safenă scurtă, externă, vena safenă mai mică (Cavezzi et al., 2006). Termenul de confluența venelor inghinale superficiale (confluențe venoase subinghinale) corespunde venelor joncțiunii safeno-femurale. Acesta corespunde termenului de crosă utilizat de clinicieni sau de steaua venoasă a anatomiștilor germani. Termenul de venă safenă mare accesorie anterioară indică orice segment venos ascendent paralel cu VSM
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
să înlocuiască denumiri ca vena safenă lungă, vena safenă internă, vena safenă mai mare. Prin similitudine, vena safenă mică se utilizează în loc de vena safenă scurtă, externă, vena safenă mai mică (Cavezzi et al., 2006). Termenul de confluența venelor inghinale superficiale (confluențe venoase subinghinale) corespunde venelor joncțiunii safeno-femurale. Acesta corespunde termenului de crosă utilizat de clinicieni sau de steaua venoasă a anatomiștilor germani. Termenul de venă safenă mare accesorie anterioară indică orice segment venos ascendent paralel cu VSM, localizat anterior la nivelul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
safeniene. • Venele profunde Numele unor vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este o venă profundă. Vena femurală profundă își are originea la confluența venelor mușchilor posteriori și laterali ai coapsei, venele comunicante profunde. Termenul de venă profundă a coapsei trebuie abandonat deoarece este nespecific și conduce la confuzii. Venele comunicante femurale profunde (formal vene perforante) sunt vene care acompaniază arterele perforante cu origine
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
iliace externe; vena femurală comună; vena femurală superficială (în porțiunea mijlocie); vena poplitee; venele tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos superficial urmărește principalii colectori (vena safenă intenă și extenă) precum și afluenții acestora (Jeanneret et al., 1999). Un loc important îl reprezintă examinarea venelor perforante (Kulkarni et al., 2007). Examinarea venelor se realizează atât în mod static cât
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
purtând cu ea triumful idealurilor democratice [...]. în sfârșit, izbândesc dorințele oamenilor de a se cârmui singuri în bună cuviință și pace [...]. Pe plan istoric, [ân Europa de Est] a existat mai mult în aspirație decât în practică. Instaurarea sa în Europa de Est - la confluență de culturi, religii, naționalități și armate - ar fi posibilă, dar necesită multă pricepere, eforturi enorme și un noroc extraordinar”100. 4) Impactul negativ al comunismului va fi de lungă durată, mai ales în ceea ce privește efectele sale asupra comunității, abuzului de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]