36,992 matches
-
amânate, privește implementarea strategiilor, alegerea tehnologiilor (de bună seamă cele deschise și nu cele proprietare), realizarea unor studii de caz privind implementarea schimbării. Implementarea concretă abordează problema aptitudinilor necesare pentru integrarea noilor tehnologii În procesul de predare; privește de asemenea actualizarea acestora pe măsura evoluției lor, găsirea soluțiilor de compromis În cazul instituțiilor universitare subdotate material, raportarea obiectivelor la standardele europene, stabilirea criteriilor de performanță și accesul la sistemele informatice moderne, Îndeosebi internetul. Problema instrumentelor educaționale a apărut odată cu instituirea formelor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
studiilor universitare. In fine, o altă direcție de restructurare a concepțiilor care stau la baza conținutului Învățământului universitar și care, sub un anumit aspect, le sintetizează pe celelalte este transformarea acestuia Într-o premisă a reîmprospătării permanente a cunoștințelor, a actualizării continue a formației anterior dobândite. Învățământul universitar Înregistrează această cerință absolut necesară funcționării sincronizate a ansamblului cercetăriiuniversitate-producție, În primul rând prin aspectul includerii În politica de elaborare a conținutului, a gândirii prospective sistematice, a conceperii formației absolventului, nu numai În funcție de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Heisenberg permite Înserarea conștiinței În descrierea naturii făcute de un fizician. Reprezentarea ontologică depășește viziunea epistemologică dualistă ce separă obiectul de subiect, făcând posibilă o reprezentare coerentă a lumii, corelativă conexiunii minte-creier. Astfel, procesul creierului la un nivel superior este actualizarea unei secvențe de simboluri și el este strâns relaționat cu evenimentul psihologic ca atare. Electromagnetismul este un subiect Încă puțin cunoscut științei. Se cunosc efectele și modul de manipulare, dar o Înțelegere fundamentală a motivului pentru care există este Încă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de Statistică; − Divizia de Statistică a Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa; − Oficiul de Statistică al Comunității Europene (Eurostat) − etc. 1.3. Nomenclatoare și clasificări utilizate în statistica oficială În cadrul acțiunilor de armonizare și aliniere la standardele internaționale, de actualizare permanentă a strategiei de dezvoltare a sistemelor informaționale în conformitate cu prioritățile naționale și cu tendințele mondiale, un loc important îl ocupă stabilirea nomenclatoarelor și clasificărilor de interes general, utilizate în prelucrarea, publicarea și diseminarea datelor economico-sociale. Interpretarea unitară a datelor economico-sociale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de interes general<footnote www.insse.ro, Nomenclatoare statistice. footnote>. Organizarea administrativă a teritoriului României este cea stabilită prin Decretul lege nr. 38/1990 al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Registrul unităților administrativ-teritoriale SIRUTA reprezintă un sistem de înregistrare, evidență și actualizare a unităților administrativ-teritoriale, realizat cu mijloace de prelucrare automată a datelor. În registrul SIRUTA, sunt cuprinse atât unitățile administrativ-teritoriale de tip județ, municipiu, oraș și comună, cât și categoriile de așezări umane de tip sat, localitate componentă și sector (se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de identificare (codul FISCAL), datele de identificare, activitatea principală desfășurată, precum și activitățile secundare. Acest registru se actualizează în permanență cu modificările care au loc în rândul agenților economico-sociali (schimbare de activitate, scindări, comasări, desființare de societate, modificare de adresă etc.). Actualizarea registrului se face pe baza următoarelor surse: - Registrul Fiscal; - Registrul Comerțului; - Bilanțul contabil al operatorilor economici; - Bilanțul contabil al organizațiilor neguvernamentale; - Date și informații furnizate de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și de Banca Națională a României; - Cercetări statistice organizate de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
corpus textual suficient de larg și evident perfectibil prin noi aplicații. O relație dialectică între modelele globale de descriere și lecturile concrete (modelul semiotic al narațiunii/vs/fapt divers, zvon în interacțiunea cotidiană și mass-media; modelul peircian al semnului și actualizarea sa în afiș, reclamă sau caricatură etc.) oferă pe de o parte căile intrării în textul concret, iar pe de altă parte modalitatea ameliorării instrumentelor analitice (evident provizorii și amendabile). Parafrazînd motto-ul parabolă al celebrului eseu asupra antiumanismului contemporan
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un truism faptul că sistemul limbii, exterior individului subîntinde comportamentul lingvistic actualizat în vorbire, în activitatea discursivă. În gramatica generativ-transformațională a lui Noam Chomsky cuplul limbă / vorbire se suprapune întrucîtva celui competență / performanță (capacitatea generală de a folosi limbajul/vs/actualizarea acestei potențialități într-un discurs complet). Separînd limba de vorbire, se separă totodată ceea ce e social de ceea ce e individual, ceea ce esențial de ceea ce e accesoriu și mai mult sau mai puțin accidental. Limba nu este o funcție a subiectului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbilor naturale) "Limba este un produs social al facultății limbajului și un ansamblu de convenții necesare adoptate de organismul social pentru a permite exercitarea acestei facultăți la indivizi. Luat în ansamblu, limbajul este multiform și eteroclit". (CLG: 25, CLG: 36) actualizarea sistemului limbii în comportamentul comunicativ al individului ca "act individual de voință și inteligență" (C.L.G:40) Faptul că este vorba de realități distincte e confirmat de anumite afazii în care bolnavul înțelege mesajele (codul), dar este incapabil să le
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
L. Hjelmslev L. Hjelmslev a reluat distincția saussuriană formă/substanță pentru a o dezvolta în cadrul glosematicii (Prolégomènes à une théorie du langage, Minuit, 1968) ca teorie, servind la descrierea și predicția oricărui text compus în orice limbă (fiecare text, fiecare actualizare este un proces ce corespunde unui sistem pe baza căruia poate fi analizat). Fiecare proces poate fi descompus într-un număr limitat de elemente care sînt utilizate constant în diverse combinații. Stiința lingvisticii ar trebui să prevadă toate combinațiile posibile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de tonul vocii, culoarea sau textura unei haine); * sinsemnul (token) sau "lucrul sau evenimentul dotat cu existență reală"; el reprezintă replica sau ocurența concretă a legii, semnului (type) abstract, de pildă cu-vintele și frazele imprimate pe această pagină ce repre-zintă actualizarea genului discursiv: text științific semiotic. Sinsemnul ca fenomen secund implică cel puțin un qualisemn; * legisemnul (type) sau modelul abstract al sinsemnului, "o lege care este semn". Tipul nu poate fi cunoscut decît prin intermediul ocurențelor (token), dar fiecare replică poate fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică în momentul concretizării sale existența unui incendiu, dar în același timp șoferilor un anumit comportament). Simbolul rematic este, în principiu, substantivul decontextualizat. Simbolul dicent, ca și simbolul rematic, este corelat obiectului său printr-o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evidențiem co-funcționarea iconic-indicial-simbolică, condiție sine qua non a funcționării semnice ("Ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil să cităm un caz de indice absolut pur sau să găsim un semn lipsit de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
compară destinele paralele a doi eroi sau două etape ale vieții aceluiași erou. Aceste opoziții fac parte integrantă din structura mesajului. Suprimîndu-le se pierde informația" (C. Bremond, 1981: 40). Față de modelul proppian, C. Bremond introduce o logică ternară: virtualitate (éventualité), actualizare (passage à l'acte) și finalizare (achèvement). Această deschidere spre "posibilele narative" derivă din conceperea narațiunii ca producere, ca sistem de opțiuni, ca mecanism generativ. "Va trebui să construim succesiunile funcțiilor plecînd de la terminus ab quo care deschide în limba
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
terminus ab quo care deschide în limba generală a povestirilor rețeaua posibilelor și nu de la terminus ad quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52). Situația inițială prevăzînd o posibilitate poate evolua spre actualizarea acestei posibilități sau spre non actualizare, după cum actualizarea poate constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o posibilitate Posibilitate neactualizată Pedeapsă Intervenție justițiară Impunitate Prejudiciere Fără intervenție justițiară Succes Conduită de seducere Eșec Dorință de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limba generală a povestirilor rețeaua posibilelor și nu de la terminus ad quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52). Situația inițială prevăzînd o posibilitate poate evolua spre actualizarea acestei posibilități sau spre non actualizare, după cum actualizarea poate constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o posibilitate Posibilitate neactualizată Pedeapsă Intervenție justițiară Impunitate Prejudiciere Fără intervenție justițiară Succes Conduită de seducere Eșec Dorință de a plăcea Abținere sau împiedicare Poruncă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a povestirilor rețeaua posibilelor și nu de la terminus ad quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52). Situația inițială prevăzînd o posibilitate poate evolua spre actualizarea acestei posibilități sau spre non actualizare, după cum actualizarea poate constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o posibilitate Posibilitate neactualizată Pedeapsă Intervenție justițiară Impunitate Prejudiciere Fără intervenție justițiară Succes Conduită de seducere Eșec Dorință de a plăcea Abținere sau împiedicare Poruncă îndeplinită Conduită
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52). Situația inițială prevăzînd o posibilitate poate evolua spre actualizarea acestei posibilități sau spre non actualizare, după cum actualizarea poate constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o posibilitate Posibilitate neactualizată Pedeapsă Intervenție justițiară Impunitate Prejudiciere Fără intervenție justițiară Succes Conduită de seducere Eșec Dorință de a plăcea Abținere sau împiedicare Poruncă îndeplinită Conduită de ascultare Poruncă primită Poruncă neîndeplinită Neascultare Această serie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem/formant. Astfel actantul "moarte" poate avea actualizarea sinucidere, accident de mașină, crimă prin otrăvire, împușcare etc. Un actant A1 poate fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în Harap-Alb de actori precum Păsărilă, Setilă, Gerilă etc. A1 a1 a2 a3 Un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce va permite realizarea programului sau "proba de calificare" PERFORMANȚĂ Realizarea programului sau "proba decisivă" SANCȚIUNE Compararea programului realizat cu contractul "proba de glorificare" (în ceea ce îl privește pe subiect) și "recunoașterea" (din partea Destinatorului) (J.M. Floch, 1995: 61) Performanța ca actualizare a programului, ca faire presupune competența (modalizată de verbele a trebui, a vrea, a ști, a putea să faci). Detectivul din romanele polițiste trebuie să știe să mînuiască și armele și inferențele logice, să poată, adică să fie apt (fizic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
du-te vino între ipoteză și datele concrete care o validează sau infirmă. Punctul de vedere va fi pragmatic; vom încerca să răspundem la întrebarea " Cum înțelegem glumele ?" și să oferim repere pentru un model de receptare a glumei ca actualizare a principiului interpréter c'est dériver (C. Kerbrat-Orrechioni, 1982); aceste repere vor fi de natură sociolingvistică și praxiologică, pentru că abilitatea noastră de a infera intențiile locutorului (din forma în care se spune: intonație și mimică specifică în cazul glumei orale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
experiența umană în sensul pozitiv sau negativ al cuvîntului. Structurile narative ale celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tipul de discurs: audio-scripto-vizual, global, sacadat, într-un tempo trepidant ce interzice analiza structurală a fenomenelor, corelarea între cauzele și efectele evenimentelor), iar presa scrisă cotidiană se "săptămînalizează" (spațiu enorm acordat bîrfelor din viața politică și lumea spectacolului ,altfel spus actualizarea scripturală a talk-show-ului) cf. și U. Eco, 1998: 43-44; mai mult decît atît, acolo unde nu există știri, ele trebuie inventate într-o accentuată ficționalizare a realității (o lansare de carte sau prezentarea unei personalități nu devine eveniment cultural decît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spus, "provocarea" politică va consta în găsirea echilibrului între diversitatea culturală și coeziunea socială, în sinteza dintre unitate și diversitate. Ca și societățile în tranziție sau spațiile disciplinare in progress, subiectul postmodern nu mai este doar conștiința de sine sau actualizarea unui principiu universal (fie el rațiune, datorie sau divinitate); el este mai degrabă un travaliu, un proiect, o "unitate narativă a unei vieți" (Paul Ricoeur, Alasdair MacIntyre), definită de libertate și nu de rolurile atribuite. Ideea modernă de subiect combină
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este reprezentată de posibilitatea vorbitorilor unei limbi de a înțelege și construi un număr infinit de fraze, în timp ce performanța vizează actualizarea acestei competențe (actele lingvistice concrete ale subiectului vorbitor). Competența este deci o aptitudine lingvistică a subiectului vorbitor, aptitudine care îi permite să emită o judecată de gramaticalitate asupra unei fraze, să deceleze și să rezolve ambiguitățile. N. Ruwet pune în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]