17,588 matches
-
prilejuiești ocazii în care elevii să și-o manifeste și apoi să știi să te retragi, să-i urmărești de la distanță, gata oricând să intervii atunci când e nevoie. Ce pot face educatorii în această situație? Să satisfacă setea crescută a adolescenților de responsabilități și de autonomie, pe de o parte, să-i ajute să exercite aceste responsabilități și autonomia, pe de altă parte și sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună și stres” efortul tinerilor de a se desprinde de părinți, deși părinții încearcă încă din timpul copilăriei
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună și stres” efortul tinerilor de a se desprinde de părinți, deși părinții încearcă încă din timpul copilăriei să le ofere independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de viață și de muncă, dorința de a participa la viața socială, se face cunoștință cu cele mai interesante personalități ale lumii, de manifestare a autonomiei. Cu toate acestea puțini sunt adolescenții care par a fi conștienți de puterea pe care o au și care valorifică această putere în scopuri pozitive. Formarea autonomiei la adolescenți III.1. Delimitări conceptuale Profesorul, prin educație formează adolescentul să se integreze în societate și să-și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cunoștință cu cele mai interesante personalități ale lumii, de manifestare a autonomiei. Cu toate acestea puțini sunt adolescenții care par a fi conștienți de puterea pe care o au și care valorifică această putere în scopuri pozitive. Formarea autonomiei la adolescenți III.1. Delimitări conceptuale Profesorul, prin educație formează adolescentul să se integreze în societate și să-și adapteze comportamentul după cerințele mediului. Integrarea socială înseamnă familiarizarea cu mediul, conformarea la condițiile și cerințele mediului și respectarea regulilor sociale. Un prim
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
manifestare a autonomiei. Cu toate acestea puțini sunt adolescenții care par a fi conștienți de puterea pe care o au și care valorifică această putere în scopuri pozitive. Formarea autonomiei la adolescenți III.1. Delimitări conceptuale Profesorul, prin educație formează adolescentul să se integreze în societate și să-și adapteze comportamentul după cerințele mediului. Integrarea socială înseamnă familiarizarea cu mediul, conformarea la condițiile și cerințele mediului și respectarea regulilor sociale. Un prim pas spre integrare îl constituie dezvoltarea autonomiei personale. Nici un
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mai ușor situațiilor concrete care apar în cadrul procesul de învățământ. III.2. Termeni corelativi conceptului de „autonomie" La vârsta pubertății are loc desprinderea psihologică a copilului, devenit aproape adult, de părinții săi. Nevoia de independență, de autonomie îl împinge pe adolescent să își caute forme de exprimare aflate în opoziție cu normele parentale. Freud, întrebat de o mamă cum să fie o mamă bună, a spus „oricum ați face, nu e bine”. Ceea ce a vrut Freud să spună a fost că
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el și persoanele care-i influențează viața. Întrebarea principalii care desconspiră căutarea identității este „Cine sunt eu?". Cu cât răspunsul la această întrebare este mai clar conturat, cu atât
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III. 5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie", relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult, autonomia nu este identificată printre caracteristicile elevului adolescent. Pentru verificarea acestei ipoteze s-a procedat la analiza de conținut a răspunsurilor la cele două întrebări deschise privind caracteristicile elevului adolescent și ale celui autonom. Ceea ce surprinde la prima vedere este frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc. Din 147 de răspunsuri posibile, „libertate” a apărut doar de 42 de ori. Un alt element „surprinzător” este diferența mare între frecvențele
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
răspunsurilor profesorilor la întrebarea privind caracteristicile elevului autonom a rezultat. Se observă că „libertatea” apare pe primul loc drept trăsătură a elevului autonom în opinia profesorilor. Dacă ea a fost situată pe locul al doilea ca importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XII- a și cei din clasele a X-a și a XI-a. Dacă autonomia ar fi început să se construiască exclusiv în această perioadă, atunci adolescenții ajunși la sfârșitul ei (în clasa a XII- a) ar trebui să dovedească un grad mai mare de autonomie decât colegii lor mai mici. Cu alte cuvinte, cadrele didactice de la orice nivel de învățământ contribuie la contribuie la construirea autonomiei
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Gazdasági Egyesület - EMGE), îl situează pe prezumtivul ocrotitor al românilor într-o poziție chiar înaltă. "Învățătorii s-au plâns că, din februarie anul acesta (1941), data când prim-ministrul Teleki Pál a luat sub ocrotirea sa folosirea limbii minoritare, pe lângă adolescenți, nici școlarii mai mici nu vor să vorbească ungurește, îngreunând astfel situația învățătorilor, nepunând la socoteală părinții, care, într-o măsură mai mare sau mai mică, știu toți ungurește". Adaugă autorul raportului: "Sora de la crucea verde repartizată în comună este
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
b. secundar; c.episodic; 2. a. simplu (schematizat); b. complex; 3. a. realist; b. alegoric: poate fi ilustrarea unui principiu; deci nu are decât valoare simbolică, alegorică; 4. a. pozitiv; b. negativ; 5. a. feminin; b. masculin; 6. a. copil (adolescent etc.); b. adult (matur, vârstnic etc.); 7. a. individual; b. colectiv; c.exponențial (generic, reprezentativ); 8. a. implicat; b. observator (martor, în expectativă, apectator al evenimentelor); 9. a. real; b. imaginar; c. real, dar mitizat; imaginar, dar cu șansa de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Cel care l-a "îmbolnăvit" de flacăra versurilor a fost Simion Bayer, cînd se afla la aceeași gazdă din București, elev în clasa a VIII-a. Singurul cititor pentru care scria la acea vreme, provocat de acesta, era Tudor Vianu, adolescent și mai aparent genial, elev în clasa a șaptea - căruia inițial a vrut să-i dea revanșa la ironia lui, cum recunoaște: Dacă am perseverat, este c-am prins gust de acest joc. Într-un dialog cu I. Valerian, publicat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că el se trezea adesea „de cealaltă parte”. Mă miram, mărturisește, că uneori colegii deveneau prudenți, ”mă priveau într-un fel anume, ținându-se la distanță”. Pe măsură ce creșteam, spune, „căpătam conștiința frontierei”, conștiința limitelor sociale. Să ni-l imaginăm: un adolescent și apoi un tânăr cultivat, aspirând spre prietenie, dar nevoit să trăiască într-o „lume restrânsă, încastrată într-o lume mai vastă, din toate punctele de vedere diferită de a noastră, și ostila”. O propoziție-diagnostic: „Trebuie să fii evreu ca să
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
și în anii următori cînd eu aveam tendința mai mult de a- i întreba pe ceilalți, de a asculta ce mi se spune și nu de a ieși în față cu aroganța specifică vîrstei. Am fost un copil cuminte, un adolescent ascultător, dar începeau să se adune tot mai multe contradicții între felul în care gîndeau și se comportau ceilalți și propriile mele experiențe de viață. începeam să intru în contradicție cu lumea din jur. Aveam dezvoltat un simt al disciplinei
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
care pe lîngă urechi și trompă aveau și niște mitraliere cu care trăgeau în ,,inamic”. Efectiv niște aiureli care n-au nici o legătură cu viața reală, doar tîmpenii produse de niște minți bolnave. ,,Războiul stelelor” : o mizerie din care un adolescent nu are nimic de învățat ! în 1986 a apărut cu mare publicitate favorabilă filmul ,,Agentul 007 și Golden Eyes ?” , eram atunci la mare și văzînd promovarea, m-am dus și eu să-l văd la grădina de vară din Mamaia
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
mărșaluiau să lupte cu alți gîndaci pentru ,,un scop nobil”. O altă ,, idee ,,remarcabilă” ! Apoi tînărul Potter posedă tot felul de puteri paranormale, și ca urmare face tot felul de giumbușlîcuri. O altă ,,productă” prin care se induce în mintea adolescenților că se poate trăi ușor fără să depui efort (eventual prin asociere de idei- se poate trăi din hoție și din fraudă) să fii mai șmecher ca alții și să ai tot felul de avantaje. Și din nou tîmpenii peste
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
săși câștige stima, dragostea și aprecierea elevilor în orice școală a predat, datorită clarității în expunere, modul obiectiv în aprecierea rezultatelor, apropierea părintească de învățăceii săi. În orice problemă, ei găseau în profesorul Moisea o rezolvare a frământărilor lor de adolescenți încă visători. Și aceasta datorită blândeții lui, deschiderii față de orice preocupare a tinerei generații, într-o perioadă când libertatea era relativă. Autoritatea sa profesională a fost remarcată și apreciată nu numai în unitățile școlare unde și-a desfășurat zi de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sentimentul că este prețuit și că face parte dintr-un grup care îl valorizează. Așa află copilul ce înseamnă cooperarea, responsabilitatea, asertivitatea și autocontrolul. O zi pornită bine în copilărie, sperăm sa fie începutul bun al unei zile pentru școlarul, adolescentul, adultul de mâine. Și toate comportamentele indezirabile ca și noul fenomen denumit bullying, apărut printre tineri, în școală și în familie, să se amelioreze până la stopare. Întâlnirea de dimineață ne ajută să creăm un climat de încredere, de încurajare, de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
control stabilite. d) Criterii psihologice de selecție S elecția psihologică este o parte din selecția generală pentru efort cu caracter interdisciplinar. M, Epuran (1989) consideră că "selecția psihologică este demersul științific prin care se realizează cunoașterea particularităților psihologice ale copiilor, adolescenților sau tinerilor și corespondența acestora cu cerințele precis delimitate ale unei anumite activități". Încă de la începuturile aplicării criteriilor de selecție psihologică s-a constatat că subiecții prezintă un suficient grad de constanță în ce privește manifestarea aptitudinilor și trăsăturilor de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
nivelul sistemului de învățământ: schimbarea opticii de abordare a copilului cu cerințe speciale, accentul fiind pus pe individualizarea, flexibilizarea și diversificarea activităților desfășurate în clasă cu elevii; diversificarea serviciilor educaționale, astfel încât să fie permis accesul în școală al copiilor și adolescenților cu dizabilități, fără a-i separa de familiile lor; transformarea școlilor obișnuite în școli incluzive (deschise tuturor categoriilor de copii) concomitent cu extinderea serviciilor acordate de școlile speciale școlilor obișnuite și, în paralel, transformarea lor în centre de resurse pentru
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
intră în structura personalității lor imaginea și stima de sine capătă o importanță deosebită și influențează în mare măsură raporturile cu cei din jur și, nu în ultimul rând, acceptarea de sine. Dacă analizăm imaginea de sine a copiilor și adolescenților cu dizabilități cei cu dizabilități fizice, intelectuale, de văz sau de auz -, vom constata că pentru mulți dintre ei această componentă a personalității determină un set complex de probleme de adaptare și integrare în mediul școlar și social, sentimente de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
între cerințele speciale ale copilului și profilul asistentului personal (persoana care interacționează în mod direct și constant cu copilul); stabilirea cerințelor educative speciale ale copilului cu dizabilități; susținerea pregătirii profesionale și identificarea unui loc de muncă în comunitatea locală pentru adolescenții cu dizabilități, ale căror incapacități nu au nici o relevanță în raport cu exigențele locului de muncă respectiv; identificarea progreselor efectuate în recuperare, educație, integrare socială; evaluarea eficienței serviciilor și strategiilor de intervenție, precum și ameliorarea lor. * Pe ce bază evaluăm? Această întrebare corespunde
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]