10,371 matches
-
poligonale și cu un pridvor pe latura de sud a naosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una la intrarea în pridvor și alta la trecerea din pridvor în naos) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, una în proscomidiar, două în absidele laterale și una în peretele nordic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
trecerea din pridvor în naos) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, una în proscomidiar, două în absidele laterale și una în peretele nordic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o formă pătrată (cu latura de 3.20 metri), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept și a fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30 metri). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află o ușă confecționată din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania. Pronaosul are formă
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, fiecare
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, fiecare cu câte o ferestruică cu dimensiunile de 0.25x0.35 metri.
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
și Ioan Irimescu, precum și pe preoții parohi Iulian Florea, Lazăr Croitor, Florin Dura și Mihăiță Brahariu. Parohia cuprinde 92 de familii ortodoxe. În apropiere de biserică, a fost construit și un turn clopotniță de zid. are plan dreptunghiular, cu absida altarului pentagonală decroșată, pronaos poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial din draniță, iar în prezent din tablă. Biserica este de dimensiuni mici, având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
Putna, de la Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită din bârne de stejar orizontale, rostuite. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este din tablă. Biserica este de tip navă, cu absida altarului poligonală. Pe latura de sud-vest, în dreptul intrării, a fost adăugat un pridvor cu etaj care este folosit și ca turn-clopotniță.
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
tratate împotriva incendiilor și cariilor, dându-se jos tencuiala. De asemenea, s-a înlocuit acoperișul din tablă cu unul nou. Biserica Sfântul Dumitru din Rudești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside laterale dreptunghiulare și absida altarului poligonală, iar pereții nordic și sudic alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud și adăugat în ultimii ani. Tavanul este drept, fiind străpuns în naos și altar de câte o cupolă de plan poligonal. Între naos și pronaos se află doi
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud și adăugat în ultimii ani. Tavanul este drept, fiind străpuns în naos și altar de câte o cupolă de plan poligonal. Între naos și pronaos se află doi stâlpi de 0,25x0,95 metri și 2 metri înălțime, cu un capitel de 0,55 metri, cu fețele rotunjite, care susțin o grinză transversală, în
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
luat drumul spre România, urmând să fie înmormântat la conacul familiei Stârcea din satul Stârcea (Bucovina de Nord). Corpul eroului a fost înhumat în interiorul unui vechi schit, despre care se spune că ar fi fost al lui Daniil Sihastru, lângă altar. În noiembrie 1942, după începerea ofensivei Armatei Roșii și începerea retragerii trupelor germane și române, părinții lui Alexandru Stârcea au deshumat sicriul fiului lor și l-au adus în România, unde l-au înmormântat definitiv în incinta Bisericii "Sf. Visarion
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
în satul Frătăuții Vechi, unele lucrări menționând anul 1794 ca an al construcției, deși nu există atestări documentare precise care să confirme această dată. Biserica avea inițial dimensiuni mult mai mici, fiind formată dintr-un pronaos („tinda muierilor”), naos și altar. Delimitarea dintre pronaos și naos se făcea doar printr-un perete fals, acoperit cu icoane. Conform tradiției locale, biserica a fost donată în anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică nouă în 1881) și strămutată
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
În curtea bisericii se intră printr-o poartă de zid care are la etaj o clopotniță și tot aici se află un turn clopotniță de lemn de culoare galbenă precum și un praznicar. În curtea bisericii, pe partea estică, în apropierea altarului, se găsesc două morminte. Primul este al căpitanului Teodor Pauliuc (1900 - 1939), erou al Armatei Române, iar al doilea mormânt este al Ioanei Divisevici (1995 - 2003), fiica preotului paroh Orlando Divisevici. Biserica de lemn din Călinești-Enache este construită din bârne
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
pe care s-a construit biserica este ușor denivelat. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Acoperișul este în pante repezi și cu o ușoară frângere spre bază. Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absida altarului pentagonală nedecroșată și cu pridvor adăugat recent pe latura de sud. Între elementele decorative ale bisericii este o bârnă cioplită în formă de frânghie susținută pe toată lungimea sa de un registru de denticuli, care înconjoară construcția în exterior. Se
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
care înconjoară construcția în exterior. Se observă o lipsă de continuitate a frânghiei (în special pe latura de nord) în peretele nou ce închide zona mărită a pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
au fost lărgite la dimensiunile de 0.85x1.15 metri și o fereastră de aceleași dimensiuni formată prin blocarea fostului acces de pe latura sudică. El are o boltă semicilindrică până la absidele laterale, care sunt acoperite cu un tavan ușor înclinat. Altarul are o absidă de formă pentagonală, nedecroșată și trei ferestre dreptunghiulare (0.85x1.15 metri) situate, simetric, în laturile poligonului. Catapeteasma este avansată, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică alcătuită din arce construite prin asamblarea
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
până la absidele laterale, care sunt acoperite cu un tavan ușor înclinat. Altarul are o absidă de formă pentagonală, nedecroșată și trei ferestre dreptunghiulare (0.85x1.15 metri) situate, simetric, în laturile poligonului. Catapeteasma este avansată, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică alcătuită din arce construite prin asamblarea mai multor segmente curbe, fixate în cuie de lemn.
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită pe amplasamentul actual, la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]