12,241 matches
-
Traduceri: D. R. Popescu, Łowy królewskie [Vânătoarea regală], Varșovia, 1979; Mircea Eliade, Tajemnica doktora Honigbergera [Secretul doctorului Honigberger], Varșovia, 1983; Marian Barycz [Virgil Ierunca], Pitești, Varșovia, 1985; Emil Cioran, Na szezytach rozpaczy [Pe culmile disperării], Cracovia, 1992; Antologia poezji rumunskiej [Antologia poeziei românești], Varșovia, 1989 (în colaborare). St.V. KÁNTOR Erzsébet (10.II.1938, Cluj), traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965. Este profesoară de
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Poeme, București, 1996; Rosarium, Timișoara, 1996; Pentru Marin Preda, București, 1996; Timpul asasinilor (în colaborare cu Stela Covaci), București, 1997; Opera poetică, I-II, Chișinău, 2000; Efebul de la Marathon, București, 2000; Doina (Tatăl meu, Rusia), Iași, 2000; Poeme, Iași, 2001. Antologii: Cântecul amintirii, pref. edit., București, 1978. Ediții: Ronald Gasparic, Plâns la zâmbetul meu: poeme, 1980-1991, pref. edit., București, 1992 (în colaborare cu Vasile Andru); Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire, Iași, 1994 (în colaborare cu Lucian Vasiliu). Traduceri: Mircea Eliade
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
paginile din cartea Tagebuchblätter (1981), care cuprinde notații lirice vechi și noi. Dintre creațiile contemporanilor, s-a apropiat mai ales de poemele lui Marcel Breslașu; astfel, transpune în germană Cântec de leagăn al Doncăi (1955) și participă la traducerea unei antologii din versurile acestuia (1958). Calea de acces a traducătoarei spre opera poetică a Ninei Cassian a fost literatura destinată copiilor, din care tălmăcește mai întâi Nică fără frică (1958). Împreună cu Lotte Berg realizează traducerea unei culegeri cuprinzătoare din poezia Ninei
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
Sanda, 1956) sau mai veche, fie pe cea de inspirație folclorică (Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe, 1962, Anton Pann, Povestea vorbii, 1973). Multe versiuni la poezii românești și maghiare i-au apărut în publicații periodice ca „Rumänische Rundschau” și în antologii. Traduceri: Marcel Breslașu, Doncas Wiegenlied, București, 1955, Gedichte, București, 1958 (în colaborare); Gellu Naum, So ist Sanda, București, 1956; Nina Cassian, Der tapfere Niki, București, 1958, Die täglichen Feste, București, 1963 (în colaborare cu Lotte Berg); Petre Ispirescu, Jugend ohne
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
lui I.L. Caragiale, Ion Creangă, Al. Vlahuță, din poezia lui Mihai Eminescu, G. Coșbuc, G. Bacovia, Ion Bănuță, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu. Autorii lui preferați sunt G. Bacovia și Ion Creangă. Transpunerile, împrăștiate în publicații periodice, și le adună în antologia Kaleidoszkóp (1967), în care sunt prezenți clasici (V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, O. Goga, Lucian Blaga) și contemporani (Demostene Botez, Ion Brad, Nina Cassian, Emil Isac, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Ion Bănuță, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Tiberiu Utan ș.a.
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
-se pentru ultimii ani de viață la Freiburg im Breisgau. După debutul publicistic din 1930, K. va oferi cititorilor numeroase contribuții de istorie literară transilvăneană, va scrie critică literară și va contribui la propagarea literaturii române și germane prin traduceri, antologii și ediții. Publică, de asemenea, cronici dramatice și studii de istorie a teatrului, comentarii de artă plastică contemporană și lucrări de istoria artelor. Între anii 1936 și 1939 este redactorul responsabil al revistei „Klingsor” din Brașov, o publicație găzduind numeroase
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
rolul decisiv în deschiderea căilor de acces spre verbul liric românesc -, pe V. Voiculescu ș.a. Contacte va avea mai târziu și cu Lucian Blaga. Transpunerile în limba germană i-au apărut mai ales în „Klingsor”. Efortul lui a culminat în antologia Herzschlag der Erde (1942), care înmănunchează traduceri din versurile lui V. Voiculescu, grupate după criterii tematice. Corespondența purtată de K. cu editurile bucureștene la care i-au apărut tălmăcirile ilustrează migala cu care lucra. Punctele sale de vedere sunt bine
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
aus der mündlichen Tradition. Fragmentarische Skizzen und exemplarische Texte, îngr. Dieter Messner și Johann Pögl, Salzburg, 1990; Geheimnisse des Wassers. Märchen und Geschichte, 1991; Menschen in Märchen. Studien zur Volkserzählung, Viena, 1994; Der Graal im Spiegel romanischer Volkserzählungen, Viena, 1996. Antologii: Rumänische Märchen ausserhalb Rumäniens (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), Kassel, 1982; Grundzüge einer Geschicte des Märchens im deutschen Sprachrum, Darmstadt, 1983. Repere bibliografice: Europäische Volksliteratur, îngr. Dieter Messner și Angela Birner, Viena, 1980. C.V.
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
a adus notorietatea cartea Enigmele miturilor astrale (1970). Aici este analizată erudit ipoteza paleoastronautică conform căreia Pământul a fost vizitat în trecutul îndepărtat de mai multe ori de extratereștri, urmele acestor vizite păstrându-se în memoria colectivă a unor popoare. Antologia comentată Miturile esențiale (1978) îl arată preocupat de cercetări de mitologie comparată și de istoria religiilor, iar Dicționar de mitologie generală (1983), amplificat în 1989 și revizuit în 1995, reprezintă o prețioasă sursă de documentare prin bogăția și calitatea informației
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
1971; Dicționar de mitologie generală, postfață Gheorghe Vlăduțescu, București, 1983; ed. București, 1989; ed. București, 1995; Biserica în involuție, București, 1984; Vacanțele secrete, București, 1987; Universul mitic al românilor, București, 1994; Mit, mitogeneză, mitosferă, București, 1995; Penumbra dedicațiilor, București, 1997. Antologii: Miturile esențiale, București, 1978; ed. București, 1996. Traduceri: Vladimir Maiakovski, 15 poeme, pref. Horia Deleanu, București, 1947; Pavel Bajov, Floarea de piatră și alte basme din Urali, București, 1948; Aspecte din literatura rusă, București, 1948; Maiakovski despre America, București, 1950
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea, pref. Dan Zamfirescu, București, 1999; Unitatea și specificul limbii române în concepția lui R.A. Budagov, București, 2000; Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen, București, 2001. Antologii: Literatura română veche (1402-1647), I-II, introd. edit., București, 1971 (în colaborare cu Dan Zamfirescu). Ediții: B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I-III, introd. edit., București, 1983-1984; Mihail Moxa, Cronica universală, introd. edit., București, 1989. Traduceri: Învățăturile lui Neagoe Basarab
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
Pretutindeni eu, Pancevo, 1982; Pe când creșteam, Pancevo, 1985; Medalioane, Pancevo, 1986; 1985; Vitralii, Pancevo, 1987; Încercarea de a zbura, Novi Sad, 1988; Calea scorpionilor, Novi Sad, 1989; Hai, hui, pe cărărui, Novi Sad, 1990; Vânt de răsărit, Novi Sad, 1995. Antologii: Carnavalul cuvintelor, Novi Sad, 1995. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina”, 1996, 1, 61-62; Popa, Lit. rom. Voivodina, 269-281. C.D.
MILOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
Dragoste și poezie, ale lui pentru mine și ale mele pentru dânsul, București,[1923]; I.L. Caragiale, Teatru, I-II, București, 1924, Teatru inedit, București, 1926; Mihai Eminescu, Probleme și analize filosofice, București, 1924; G. Coșbuc, Poeme și povești, București, 1932. Antologii: Iașii în lumina vremurilor de altădată, Iași, [1911]; Idei și gândiri, București, f.a. Traduceri: F.M. Dostoievski, Romanul unui necunoscut, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 186; Cioculescu, Aspecte, 624-626; Sorin Alexandrescu, Probleme de autenticitate în corespondența
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
Enigmatic, Pământul se adresează tuturor vârstelor și gusturilor. Activitatea de prozator a lui M. este totuși una secundară în raport cu aceea de animator al mișcării SF românești din anii ‘80-’90. În afara a numeroase emisiuni de televiziune, a realizat mai multe antologii, a tradus și a scris articole de popularizare a fenomenului. SCRIERI: Enigmatic, Pământul, Craiova, 1977; Proiecte planetare (în colaborare), București, 1986; Întâmplări din mileniul III, București, 1989; Laboratoarele lumii, București, 1992. Antologii: O planetă numită anticipație, București, 1985; Nici un zeu
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
numeroase emisiuni de televiziune, a realizat mai multe antologii, a tradus și a scris articole de popularizare a fenomenului. SCRIERI: Enigmatic, Pământul, Craiova, 1977; Proiecte planetare (în colaborare), București, 1986; Întâmplări din mileniul III, București, 1989; Laboratoarele lumii, București, 1992. Antologii: O planetă numită anticipație, București, 1985; Nici un zeu în cosmos, București, 1985 (în colaborare); Povestiri ciberrobotice, București, 1986 (în colaborare); Povestiri despre invențiile mileniului III, București, 1986 (în colaborare); Cosmos XXI. Întâmplări dintr-un univers al păcii, București, 1987 (în
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
aspectele contemporane” ale criticii literare, de „originile criticii contemporane”, de „direcțiile și concepțiile reprezentative” și sfârșește prin a se opri la aspectele pur teoretice în secțiunea intitulată Pentru o teorie a criticii literare. Demersurile teoretice sunt dublate de alcătuirea câtorva antologii cu extrase semnificative din critica literară românească: Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare (1975), Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice (1976), Aesthesis carpato-dunărean (1981), De la proletcultism la postmodernism, (2002). Un experiment aparte îl reprezintă lucrarea Introducere în opera lui Mihai
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
cu G.G. Ursu), București, 1975; Introducere în opera Hortensiei Papadat Bengescu, București, 1975; Conceptul de critică literară în România, I-II, București, 1976-1979; Introducere în opera lui Mihai Ralea, București, 1997; Extemporale critice, București, 1998; Critice și metacritice, București, 1999. Antologii: E. Lovinescu interpretat de..., pref. edit., București, 1973; Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare, introd. edit., București, 1975; Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice, introd. edit., București, 1976; N. Iorga interpretat de..., pref. edit., București, 1979; Aesthesis carpato-dunărean, postfața edit
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
la Spitalul de Copii din Tecuci (1951-1956), asistent și apoi șef de lucrări la Clinica de Pediatrie „Emilia Irza” din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din București. Debutează ca traducător în 1958, semnând cu numele Alexandru Pop două traduceri din Euripide, apărute în antologia Tragicii greci. Primele poezii îi sunt publicate în 1968, în revista „Ramuri”, iar cea dintâi plachetă, Adevărata întoarcere, în 1969. Experiența de traducător din elină a lui M. - a transpus în limba română integrala pieselor lui Eschil și Euripide, precum și
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
în care va înțelege să facă literatură. Cu același nucleu narativ, M.-V. scrie romanul Une Âme s’ouvre à la vie (Blandine) direct în limba franceză; încredințat Emiliei Șt. Milicescu, va apărea postum, în traducerea acesteia. În 1935 apare antologia Evoluția scrisului feminin în România, alcătuită în colaborare cu Ecaterina Săndulescu, și volumul de nuvele Umbre pe ecran, primit favorabil de E. Lovinescu, cu rezerve la adresa idealismului exagerat al autoarei, care cultivă îndeosebi personaje exemplare, întrupând într-un grad absolut
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
1935; Anna Roth-Cobilovici. 40 de ani de activitate artistică, București, f.a.; Cealaltă lumină, București, 1944; Prințesa în crinolină, București, 1946; La Dynastie roumaine, București, f.a.; Velnițe vechi, București, f.a; Blandina, tr., îngr. și pref. Emilia Șt. Milicescu, Cluj-Napoca, 1980. Antologii: Evoluția scrisului feminin în România, pref. Ion Pillat, București, 1935 (în colaborare cu Ecaterina Săndulescu). Traduceri: Al. Vlahuță, La Roumanie pittoresque, București, 1903; Mihai Eminescu, Quelques poésies, București, 1910; Shakespeare, Regele Lear, București, 1911; Robert Browning, Mildred (O pată pe
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
scrisului feminin în România”, ADV, 1935, 15 808; Erastia Peretz, Literatura feminină, CL, 1935, 6-8; Perpessicius, Opere, VII, 150; Ion Anestin, „Prințul cu două chipuri”, VRA, 1937, 471; Lucia Demetrius, Mărgărita Miller-Verghy, TIL, 1937, 9; Predescu, Encicl., 551; Gr. Tăușan, Antologie de amintiri literare, București, f.a., 467-476; Mihail Chirnoagă, „Cealaltă lumină”, UVR, 1944, 16; Agatha Grigorescu-Bacovia, Efigii literare feminine, „Almanahul femeii”, 1968, 110; Lucia Demetrius, Oameni pe care i-am cunoscut, „Almanahul literar”, 1971, 90; Nicolae Scurtu, Când a apărut romanul
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Blaga sau a lui Nichita Stănescu, programul unei ambițioase poetici inovatoare nu sunt decantate în corpuri poetice unitare. Deși majoritatea scurte, poemele sunt cel mai adesea eteroclite și inconsistente la nivelul semnificației, ca și la nivel stilistic; de altfel, în antologia Poezii (1996) autorul nu va reține din versurile de acum decât poemul Cu vremea și ochii tăi. Volumul Tobele fragede (1978) continuă aceeași linie, M. perseverând la nivelul inovației stilistice: discurs fragmentar, un amalgam de imagini, metafore, registre, tonalități diferite
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
epoci (Gr. Alexandrescu, I. Slavici, Alice Călugăru, Al. Macedonski, Mihai Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihail Sorbul, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Damian Stănoiu, Gala Galaction, Mircea Eliade, Cella Delavrancea, Al. Robot, Ana Blandiana, Sorin Titel ș.a.), a întocmit el însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a. În critica și istoria literară românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
excelând prin meticulozitate, M. ambiționează exhaustivitatea. Se specializează în literatura română a secolului al XX-lea, analizând-o în context european cu fină pătrundere analitică și cu metode ce variază în funcție de obiect. Își câștigă aprecierea criticii de specialitate îndeosebi prin antologia Simbolismul european (I-II, 1983), însoțită de un amplu studiu, lucrare de excepție prin cuprindere și orizont. Mai înainte se remarcase prin competența dovedită în alcătuirea ediției critice Scrieri de Ștefan Petică (I-II, 1970-1974) și prin abordarea pluridisciplinară din
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
Adrian Maniu, Ion Barbu, Lucian Blaga ș.a. precum și micromonografii dedicate unor poeți germani aparținând curentului expresionist - Gottfried Benn, August Stramm, Ernst Stadler. SCRIERI: Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980. Ediții: Ștefan Petică, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1970-1974. Antologii: Simbolismul european, I-II, introd. edit., București, 1983. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Ștefan Petică și vremea sa”, LCF, 1981, 8; Valeriu Cristea, O conștiință nouă, RL, 1981, 33; Șerban Cioculescu, „Simbolismul european”, RL, 1983, 11, 12; Șerban Foarță, Retușuri, O
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]