9,885 matches
-
of Romanian literature. In order to establish clear patterns that these marks form, if we extrapolate the famous distinction between transtextual relations as G. Genette suggested in Palimpsestes. La litérature au second degré, we can refer to the Caragialian posterity as to a second degree kind of literature. This would include a constellation of "hypertexts" connected on the basis of certain Caragialian "hypotexts", an impressive amount of "metatexts" and, first of all, a real intertextual plasma that flows through Romanian literature
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
the comic mode and the fact that the other writers do relate almost exclusively to his model. To complete both the comic paradigm and that of Caragialism, in the next chapter, One Century of ... Caragialism, we blended these two notions, as the central components of the latter (typology, themes and artistic expression) particularise, in a decisive manner, the more general classes of the comic of character, of mores and of language. In this way, we could prove that most of the
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
the Absurd to the Comic, In the Absence of the Comic), which certify that he is a forerunner in relation to Urmuz, to Eugen Ionescu and to other writers who were tempted by the literary expression of the absurd, such as Tudor Arghezi, Teodor Mazilu and Marin Sorescu. As already stated in this section, the complete image of Caragiale's inheritance must take into account not only the regressive affiliations but also the instances in which the intertextual reading is directed
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
directed from Caragiale towards his followers. In other words, we should mention that this author's presence in our 20th century literature is revealed from both temporal directions: either from the texts of his successors backwards, when Caragiale is admitted as the supreme model, or from his work onwards, when he is considered the forerunner of important literary trends. The latter case, discussed in the last chapter, refers to the relations among Caragiale, Urmuz and Eugen Ionescu on the one hand
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
focus is on intermediary stages of evolution, represented by the Urmuzian "Bizarre Pages" and by Mircea Horia Simionescu's and Costache Olăreanu's prose, phases on which no previous study has insisted before. The complexity of connections can be condensed as follows: Caragiale anticipated both elements of the absurd (the hideous and puppet-like types, the grotesque, the parody, the burlesque etc.) that were resumed by Urmuz or by Eugen Ionescu directly, and certain textual techniques that were to be valued first
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
notable Caragialian tradition in our last century literature results clearly. Far from being a mere speculation, the fact that I. L. Caragiale is the Romanian writer with the largest posterity, becomes a certainty at the end of our critical endeavour. Recognized as the founder of a dynasty with many literary descendants, more or less loyal, more or less original, Caragiale's influence has not been limited to generating waves of epigones, but consisted in a deliberate transformation, revaluation and recycling of specific
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
72 Paul Grice, 1967, p. 19, apud. P. Brown, & S. Levinson, Politeness, Cambridge Universiry Press, 1996, p. 262: "I cannot say something ironically unless what I say is intended to reflect a hostile or derogatory judgement or a feeling such as indignation and contempt", ("Nu se poate să mă exprim la modul ironic, decât dacă ceea ce spun intenționează să reflecte o judecată ostilă sau un sentiment de tip indignare sau dispreț" [t.n.]. 73 Șerban Cioculescu, op. cit., p. 540. 74 Henri
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altfel, nu cu o metodă consecventă, precum reprezentanții New Criticismului american (Tate, Ransom, Leavis, Wimsatt). Aceste rezerve nu intenționează o reașezare a direcțiilor formulate de Wellek, ci doresc să pregătească încadrarea propriilor lui principii critice într-o direcție pe care as numi-o structuralismul organic, care să înglobeze unii dintre teoreticienii risipiți în direcțiile "formalist organica" și "de orientare lingvistică". Această orientare, structuralistă, are ca fundament - comun - ideea de structură a operei literare, dar se diferențiază, la rândul ei, prin accepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
certain philosophical and scientific quests of the time and can be integrated into a movement of similar ideas converging towards a new thinking paradigm. Therefore, at first sight, referring only to the idea of transfigured antinomies, it can be viewed as: a) a way to associate divergent or contradictory ideas; b) a special knowledge method meant to face limit situations for reason; c) a formula to integrate paradoxes and antinomies that appear in the field of knowledge. With these perspectives and
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misiunea de a discuta și apoi a vota proiectul unei Constituții. După dezbateri aprinse Între conservatori și liberali, noua lege fundamentală a fost promulgată la 1 iulie 1866. Schimbările intervenite În vara lui 1866 exprimau Încă o dată hotărârea României de ași urma propriul drum, de a respinge politica marilor puteri de imixțiune În treburile sale. Acțiunea românească conformă cu tactica faptului Împlinit, se solda cu Înlăturarea situației de provizorat și cu stabilizarea statului național creat la 24 ianuarie 1859. În octombrie
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
imaginea pozitivă a persoanelor cu nevoi speciale, se rezolvă deficitul de relaționare al copilului cu cei din jur, în scopul realizării integrării sociale. Dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal am obținut rezultate pozitive: copilul este activ, se simte liber în ași folosi imaginația creatoare, lucrările practice sunt foarte reușite, originale și apreciate. Creația copilului este strâns legată de însușirile personalității (caracter, capacitate, interese), este un nivel de cunoaștere ce nu se poate produce fără achiziție prealabilă de cunoștințe. Urmărind evoluția acestui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Zub, A. (1989). Istorie și istorici în România interbelică. Iași: Junimea. Zub, A. (2000). Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură. Iași: Institutul European. Zub, A. și Antohi, S. (2002). Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Iași: Polirom. Abstract As its title explicitly suggests Romanian National Memory. The Discursive Making and Remakings of the National Past -, the book examines the two-century long process of making and remaking the Romanian national historical memory. The analysis carried out in the pages of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1996), „Adult education: concepts and principles”, în A.C. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, OECD, Pergamon, Paris. Tuijnman (coord.) (1996), International Encyclopedia of Adult Education and Training, OECD, Pergamon, Paris. Usher, R.; Bryant, I. (1989), Adult education as theory, practice and research - the captive triangle, Routledge, Londra. Usher, R.; Bryant, I.; Johnston, R. (1997/2001), Adult education and the postmodern challenge - Learning beyond the limits, Routledge, Londra. *** (1996), Lifelong learning for all, OECD, Paris. *** (2000), Memorandum on Lifelong
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informal learning”, „Basic skills, entrepreneurship and foreign languages”, „Open learning environment, active citizenship and social inclusion” etc., Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2003), Recommitting to Adult Education and Learning, raport de sinteză la CONFINTEAV Midterm Review Meeting, Bangkok. *** (2004), Skills for Life as the Key to Lifelong Learning; towards achieving the Lisbon Strategy, The European Civil Society Platform on Lifelong learning, Bruxelles. *** (2005), Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale, strategia de acțiune pentru perioada 2007-2013, Guvernul României. *** (2006
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
von Conrad, J. Sydow, München. Stone, R.J. (2005), Human resource management, John Wiley and Sons, Australia Ltd. Steeples, C.; Jones, C. (2002), Networked Learning: Perspectives and Issues, Springer, Londra. Szasz, D. (2005), „Good Practice Guide”, NetCo - Successful Networks and Cooperation as a Strategy for Lifelong Learning in Europe - nr. 05-G2-142-TM-DE-R. Thorpe, M. (1993), Evaluating Open & Distance Learning, Longman, Essex. Traynor, V.; Dennis, S. (1997), „Needs assessment”, UNSW Research Capacity Building Program (inc. PHReNet). Tsekouras, G.; Papaioannou, T. (2001), Public Support to
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2000), „ESNAL: Quality Ensurance and Developement”, European Continuing Education, Deutsches Institut fûr Erwachsenenbildung, Frankfurt am Main. Warheit, G.J.; Bell, R.A.; Schwab, J.J. (1977), Needs assessment approaches: concept and methods, National Institute of Mental Health, Maryland. Weber, S. (2004), „Network evaluation as a complex learning process”, Journal of Multidisciplinary Evaluation, nr. 2. Whetten, D.; Woods, M.; Cameron, K. (1999), Developing Management Skills for Europe, Financial Times Prentice Hall, Londra. Resurse electronice Balasubramanian, V. (1995), „Organizational learning and information systems”, ISWorldNet. Koper, Giesbers
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1996), „Adult education: concepts and principles”, în A.C. Tuijnman (coord.), International Encyclopedia of Adult Education and Training, OECD, Pergamon, Paris. Tuijnman (coord.) (1996), International Encyclopedia of Adult Education and Training, OECD, Pergamon, Paris. Usher, R.; Bryant, I. (1989), Adult education as theory, practice and research - the captive triangle, Routledge, Londra. Usher, R.; Bryant, I.; Johnston, R. (1997/2001), Adult education and the postmodern challenge - Learning beyond the limits, Routledge, Londra. *** (1996), Lifelong learning for all, OECD, Paris. *** (2000), Memorandum on Lifelong
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informal learning”, „Basic skills, entrepreneurship and foreign languages”, „Open learning environment, active citizenship and social inclusion” etc., Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2003), Recommitting to Adult Education and Learning, raport de sinteză la CONFINTEAV Midterm Review Meeting, Bangkok. *** (2004), Skills for Life as the Key to Lifelong Learning; towards achieving the Lisbon Strategy, The European Civil Society Platform on Lifelong learning, Bruxelles. *** (2005), Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale, strategia de acțiune pentru perioada 2007-2013, Guvernul României. *** (2006
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
von Conrad, J. Sydow, München. Stone, R.J. (2005), Human resource management, John Wiley and Sons, Australia Ltd. Steeples, C.; Jones, C. (2002), Networked Learning: Perspectives and Issues, Springer, Londra. Szasz, D. (2005), „Good Practice Guide”, NetCo - Successful Networks and Cooperation as a Strategy for Lifelong Learning in Europe - nr. 05-G2-142-TM-DE-R. Thorpe, M. (1993), Evaluating Open & Distance Learning, Longman, Essex. Traynor, V.; Dennis, S. (1997), „Needs assessment”, UNSW Research Capacity Building Program (inc. PHReNet). Tsekouras, G.; Papaioannou, T. (2001), Public Support to
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2000), „ESNAL: Quality Ensurance and Developement”, European Continuing Education, Deutsches Institut fûr Erwachsenenbildung, Frankfurt am Main. Warheit, G.J.; Bell, R.A.; Schwab, J.J. (1977), Needs assessment approaches: concept and methods, National Institute of Mental Health, Maryland. Weber, S. (2004), „Network evaluation as a complex learning process”, Journal of Multidisciplinary Evaluation, nr. 2. Whetten, D.; Woods, M.; Cameron, K. (1999), Developing Management Skills for Europe, Financial Times Prentice Hall, Londra. Resurse electronice Balasubramanian, V. (1995), „Organizational learning and information systems”, ISWorldNet. Koper, Giesbers
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Centrally Steered?”, Public Administration, nr. 83(1), pp. 201-220. Smith, A. (1776/1937), The Wealth of Nations, Random House, New York. Sterelny, K. (2003), Thought in a hostile world: The evolution of human cognition, Blackwell Publishing, Oxford. Stoker, G. (1998), „Governance as Theory”, International Social Science Journal, nr. 155, pp. 17-28. Politicile publice și antreprenoriatul politic: de ce aspirina nu va fi de ajunstc "Politicile publice Și antreprenoriatul politic\: de ce aspirina nu va fi de ajuns" Horia Terpetc "Horia Terpe" Rezumat Studiul pe
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
James M.; Tullock, Gordon (1965/1966), The Calculus of Consent. Logical Foundations of Constitutional Democracy, Ann Arbor Paperbacks ș1965ț, University of Michigan Press. Coase, R.H. (1937), „The Nature of the Firm”, Economica, vol. IV, pp. 386-405. Coleman, James (1987), Norms as Social Capital, Free Press, New York. Commons, John R., (1931) „Institutional Economics”, American Economic Review, vol. XXI, pp. 648-657. Downs, Anthony (1957), An Economic Theory of Democracy, Harper, New York. Edwards, Michael (2004), Civil Society, Polity Press, Cambridge. Eisenhardt, K. (1989) „Agency
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
European Market”, Politics and Society, nr. 19 (2), pp. 133-164. Tomkins, Adam (1999), „Reports. Responsibility and Resignation in the European Commission”, The Modern Law Review, vol. LXII, nr. 5, pp. 744-765. Tsebelis, George (1994), „The Power of the European Parliament as a Conditional Agenda Setter”, The American Political Science Review, vol. LXXXVIII, nr. 1, pp. 128-142. Verdier, Daneil; Breen, Richard (2001), „Europeanization and Globalization. Politics Against Markets in the European Union”, Comparative Political Studies, vol. XXXIV (III), pp. 227-262. Wright, Vincent
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
of Europeanization, Oxford University Press, Oxford, pp. 57-80. Bulmer, S. (1996), „The Governance of the European Union: A New Institutionalist Approach”, Journal of Public Policy, vol. XVI, nr. 4, pp. 351-380. Cobb, R.; Ross, J.K.; Ross, M.H. (1976), „Agenda Building as a Comparative Political Process”, The American Political Science Review, nr. 70, pp. 126-138. Code, Lorraine (ed.) (2000), Encyclopedia of Feminist Theories, Routledge, Londra. Collins, P. (1991), Black Feminist Thought - knowledge, consciousness and the politics of empowerment, Routledge, New York. Crompton, R.
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Review, vol. LXIV, nr. 6. Neculau, A. (1996), Psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. (2001), Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iași. North, D. (2003), Instituții, schimbare instituțională și performanță economică, Editura știința, Chișinău. Pfeffer, J. (1973), „Merger as a Response to Organizational Interdependence”, Administrative Science Quarterly, nr. 17. Pfeffer, J. (1997), New Directions for Organization Theory. Problems and Prospects, Oxford University Press, Oxford. Pfeffer, J.; Salancik, G. (1974), „The Bases and the Uses of Power in Organizational Decision
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]