13,186 matches
-
în ea... era printre cei dragi, mama și bunicul ei... era aproape de ei, lângă ei...ca și când i-ar fi ținut de mână. În genunchi, între cele două morminte alăturate, ale mamei și bunicului ei, își simți inima liniștită. -... Iar matale bunicule, își continuă ea rugăciunea, erai bun și blând, bunicule... erai drept și cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ei... era aproape de ei, lângă ei...ca și când i-ar fi ținut de mână. În genunchi, între cele două morminte alăturate, ale mamei și bunicului ei, își simți inima liniștită. -... Iar matale bunicule, își continuă ea rugăciunea, erai bun și blând, bunicule... erai drept și cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
între cele două morminte alăturate, ale mamei și bunicului ei, își simți inima liniștită. -... Iar matale bunicule, își continuă ea rugăciunea, erai bun și blând, bunicule... erai drept și cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când îl găsi în casă agonizând, dându
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bunicului ei, își simți inima liniștită. -... Iar matale bunicule, își continuă ea rugăciunea, erai bun și blând, bunicule... erai drept și cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când îl găsi în casă agonizând, dându-și sufletul, horcăind, cu ochii dați peste cap
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când îl găsi în casă agonizând, dându-și sufletul, horcăind, cu ochii dați peste cap, albi și însângerați, luptând cu moartea. Cât de mult a regretat că n-a fost lângă el în ultimele clipe de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de mult a regretat că n-a fost lângă el în ultimele clipe de viață! Își ascunse obrazul în palme... îi era frică să-l vadă agonizând. După aceea, zilele și nopțile ploioase de toamnă mohorâtă, se scurgeau neîndurat. Moartea bunicului o urmărea necontenit. Nu știa ce e moartea, dar când se gândea la ea îi era frică. Amintirea agoniei lui îi mai stăruia încă în minte. - Odihniți-vă în pace, mamăică și matale bunicule... Dumnezeu să vă aive în paza
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
toamnă mohorâtă, se scurgeau neîndurat. Moartea bunicului o urmărea necontenit. Nu știa ce e moartea, dar când se gândea la ea îi era frică. Amintirea agoniei lui îi mai stăruia încă în minte. - Odihniți-vă în pace, mamăică și matale bunicule... Dumnezeu să vă aive în paza Sa !.. Salcâmii se clătinau încet-încet, fără vreo adiere de vânt... așa se clatină ei mereu... fără vânt. Anuca se întristă când se gândi la toate lucrurile astea; la mama ei, la bunicul ei, la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și matale bunicule... Dumnezeu să vă aive în paza Sa !.. Salcâmii se clătinau încet-încet, fără vreo adiere de vânt... așa se clatină ei mereu... fără vânt. Anuca se întristă când se gândi la toate lucrurile astea; la mama ei, la bunicul ei, la mirosul acela de crizanteme, care devenise atât de familiar atmosferei cimitirului, miros de lucruri trecute, de amintiri vagi și prăfuite. Acolo, sub pământul acela, se odihnea mama ei, pe care o știa doar din spusele altora. Acum nu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în pieptul ei rămâneau în urechi ca bătăi de clopot. Clopotele continuau să bată rar, vălurind văzduhul, ca și cum ai arunca o piatră în oglinda apei liniștite. Plecă... plecă luând cu ea scânteia de viață care țâșnea din amintirea mamei și bunicului ei. Din poarta cimitirului, mai aruncă o privire tristă către mormintele înghițite de desișuri... După ce trecu de cei doi salcâmi, afară din cimitir, atunci simți cum aerul se schimbă brusc și cum i se topea greutatea pe care o avusese
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se umflă părul pe gat și pe spate... Sultan sforăi pe nări, nervos, de nestăpânit, simțind în apropiere fiara. Anuca, cu stăpânire de sine, îl struni și-i liniști, pe amândoi cu glas blând și calm. Știa de la tatăl și bunicul ei ce să facă, față în față cu animalele sălbatice. Lupul, mare, cenușiu, stătea pe coadă asemeni câinelui, neclintit, pe mijlocul potecii, cu urechile drepte și gura căscată larg... Părea că o aștepta... S-au oprit la zece, poate cincisprezece
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o familie. Știa că lui îi plăceau copiii. Așa că, poate, doi copii. Nu chiar imediat, pentru că mai întâi trebuia să își trăiască amândoi viața, dar vor avea copii împreună. Câte unul din fiecare. Un băiat pe nume... Wolfgang, poate, după bunicul ei elvețian. L-ar prescurta în Wolfie, totuși. Nu poți să alinți un copil irlandez spunându-i Wolfgang, dar Wolfie suna mai băiețos și mai dur. Și o fetiță. Își dorea și o fiică. Trebuiau să îi găsească numele potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o gagică mișto, goală, pe pat, și te așteaptă cu fofoloanca-n sus. Ei, ce zici, Gămălie? Ți-ar place, nu? Da' partea nasoală e că în camera de la mijloc doarme mă-sa, iar în asta din față mai doarme și bunică-sa, și amândouă o păzesc ca pe ochii din cap. Ei, cum ajungi tu să-i faci chestia aia rușinoasă?" Toți se holbau la desenul strâmb, iar Gămălie se concentra ca și când ar fi fost scos la lecție. "Nu știi? Te
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
noi din biserică, și eu cu exaltare, Pentru că n-ai văzut încă pictura lui Theo! Nu sunt aceleași picturi?! Cu Răstignirea Domnului, Cina cea de taină, Pogorârea Sfântului Duh, Maica Domnului cu pruncul, de când eram mică mi le-a explicat bunicul pe toate, era cantor și citea Biblia, zâmbesc în sinea mea uimit de ceea ce cu atâta neștiută simplitate rochia asta cu buline roz mă face să rostesc, E-adevărat, temele sunt toate aceleași, pentru că sunt preluate din Biblie, doar execuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
roz mă face să rostesc, E-adevărat, temele sunt toate aceleași, pentru că sunt preluate din Biblie, doar execuția diferă, Eu nu mă pricep la execuție, cum spui tu, dar sunt bucuroasă când pot descoperi pe pereți ceea ce m-a învățat bunicul meu că ar trebui să fie, Am să te duc într-o zi la mănăstire, oare de ce se, întreabă gândul meu n-am spus cum ar fi trebuit să spun, să vii într-o zi la mănăstire, de ce tocmai eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Rareș a murit când el avea doar șapte ani, l-a crescut o vreme numai tatăl lui, apoi după revoluție acesta a rămas fără slujbă, a fugit din țară, lăsându-l pe Rareș bunicilor, și eu ascult povestea lui Rareș, bunicii lui stau undeva la sat, voiau să-l ducă la ei, dar copilul acesta are ceva special pentru muzică, îl pregătesc din clasa întâi, are deja un palmares, am stăruit pe lângă bunicii lui să-l lase mai departe la școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Rareș bunicilor, și eu ascult povestea lui Rareș, bunicii lui stau undeva la sat, voiau să-l ducă la ei, dar copilul acesta are ceva special pentru muzică, îl pregătesc din clasa întâi, are deja un palmares, am stăruit pe lângă bunicii lui să-l lase mai departe la școala de muzică, i-am găsit un loc la internat, nu e îndrăgostit de mine cum spui tu, ca un băiat rău ce ești, ci pur și simplu îi lipsește o mamă, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aprinde el, țigările cu filtru stau frumos rânduite în tabachera argintie cu blazonul unei vechi familii maghiare din Transilvania, Janos a găsit-o pe când era mic într-un sertar cu multe lucruri nefolositoare din casa devenită atelier de pantofărie a bunicului său, povestea tabacherei mi-a spus-o Janos altă dată, și-o închide cu un ticăit sec și o strecoară în buzunarul pantalonilor, întors pe jumătate către mine, trage cu nesaț primele fumuri din țigară apoi sloboade cu încetineală fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu înțeleg ce se întâmplă, i-am spus și despre ce căutai la Paris, o grosolană dovadă de impolitețe din partea mea marginalizând gazdele cu bună știință, apoi Ana, care știa engleza, a mutat discuția în franceză, ca să-i permită și bunicii ei să, dar eu nu mai știam ce se întâmplă cu mine, de la primele cuvinte rostite din nou în franceză, un văl de neputință s-a lăsat peste simțurile mele amorțite de efectul anihilant al limbii acesteia necunoscute și ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
prins ploaia și ei i s-a lipit rochia de trup și mie, Ai fost la Paris în vara asta, Da! Știi că bunica mea are o soră în Franța, plecată demult, imediat după război, după ce l-au arestat pe bunicul meu și nu mai era nici o șansă, ea m-a chemat, stă în apropierea Parisului, mi-ar fi plăcut să fii cu mine cu darul tău cu tot de a însufleți toate lucrurile, Și Alain? întrebarea a fost pusă, L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să fii cu mine cu darul tău cu tot de a însufleți toate lucrurile, Și Alain? întrebarea a fost pusă, L-am întâlnit și pe el de câteva ori, am fost cu el în Bretagne, moștenise acolo o căsuță de la bunicul său, pescar pe vremuri, ne-am simțit bine, Alain e o companie foarte plăcută, Cred că ar trebui să fiu puțin ofensat în sinea mea, să-mi manifest dreptul de a fi gelos și să mă comport ca un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
găsit bărbat, umblând pe drumuri, l-a întâlnit, căuta loc să se stabilească și i-a ieșit în cale ursitul sub înfățișarea unui ciubărar, el umbla din sat în sat cu ciubere, descântece știa din satul ei, din Bucovina, de la bunică-sa, moartă și ea săraca pe vremea secetei, atunci i-a dat bătrâna cămașa înfodrată și a trimis-o în lume, îi arăt desenul făcut de mine în creion, se uită la el lung ca și cum ar vrea să vadă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în creier? Dumnezeule, în curând se face dimineață, dimineața condamnării mele și nu mi-am găsit nicio vină, dosarele securității, asta trebuie să fie, am avut dosar, am fost informator politic, în liceu am iubit o fată al cărei tată, bunic, unchi, sau ce-o fi fost, a făcut temniță la Aiud, am intrat în casa lor, ei ascultau europa liberă, m-am speriat de moarte, aveam șaptesprezece ani și a doua zi am ocolit-o pe fată, avea cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
multă răbdare și câteodată nu am încredere în mine. Cum sunt conștientă de aceste lucruri, încerc mereu să mă corectez. Mie îmi place să citesc cărți cu multă aventură, să mă plimb pe jos, să cânt și să dansez. Cum bunicul meu este profesor de desen, am moștenit de la el talentul de a picta destul de bine. Când am să mă fac mare aș vrea să devin o buna doctoriță, pentru că doctorii îi ajută pe oameni să devină sănătoși. Acestea sunt câteva
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
spre seară. Se înțelege că la școala visurilor mele nu trebuie să se dea elevilor teme. Mi-aș dori să fie cu adevarat o școală de vis în care să facem lucruri amuzante și distractive, unde să ne simțim bine. Bunicii Sonia Sitea Nu îmi pot închipui viața fără bunici, cele patru perosane care mi-au umplut copilaria cu dragoste, lumină și culoare. Bunica Lenuța, o femeie scundă, cu părul tuns scurt, băiețește, cu ochii mari, ageri și albaștri ca floarea
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
albaștri ca floarea de miozot. Este o femeie dinamică, curajoasă, iubitoare și cu simțul umorului. mă face mereu să mă simt bine, iar atunci când sunt tristă, mă înveselește imediat. De asemenea este o bună gospodină, fapt care îl bucură pe bunicul Ion, un om înalt, bine legat, cu fruntea lată, ochii duioși și albaștri ca marea. Este un om plin de viață și de energie, un partener bun de discuție. Fiind un sportiv înnăscut, el urmărește cu o pasiune nebună toate
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]