9,485 matches
-
așa cum sunt cele cunoscute sub denumirile de liberalism, conservatorism și socialism. Înainte de a lua, însă, în discuție, aceste expresii ale modernității, trebuie să punem sub lupă ideea potrivit căreia există o relație indisolubilă între manifestările ideologice și cele epistemologice, între climatul socio-politic și formele de cunoaștere dintr-o anumită epocă. La nivelul teoriei politice, chestiunea este evidențiată atunci când se constată că, fie și fără a urmări o anumită sistematizare a demersurilor lor, cei mai mulți dintre gânditorii epocii moderne au exhibat, în scrierile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
notabile. Faptul că la ședințele de lucru ale asociației se pune un accent deosebit pe originalitatea abordării temelor, discuția În colectiv a lucrărilor realizate, taberele de creație și nu În ultimul rînd căldura relațiilor prietenești, au condus la instaurarea unui climat favorabil activității de creație care a facilitat conturarea unui stil propriu, fiecare cîntînd pe vocea lui, dar reușind să se armonizeze În corul grupului de naivi ieșeni. Imaginile care urmează și prezentarea fiecărui artist naiv În parte, vor fi credem
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
optimizarea transferului sau a posibilității de regăsire a informațiilor”. (Bruner, p. 51) Emil Păun apreciază că: „școala este un loc simbolic, și de aceea putem formula ipoteza că ea influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin modalități de lucru utilizate, dar și prin spațiul arhitectural. Spațiul școlar se constituie ca un mediator important al relațiilor sociale ale elevilor”. (Păun, 1982, p. 116-117) Însușindu-ne conceptele enunțate mai sus, am stabilit
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
și prin spațiul arhitectural. Spațiul școlar se constituie ca un mediator important al relațiilor sociale ale elevilor”. (Păun, 1982, p. 116-117) Însușindu-ne conceptele enunțate mai sus, am stabilit pârghiile de cooperare între elevi, cadre didactice, comunitate, privind crearea unui climat pozitiv/ receptiv între actorii educaționali, pentru succesul proiectului „Medierea conflictului”: Un scop comun - schimbare în comportamentul conduitei elevilor. Pentru a realiza această schimbare, este nevoie de ajutorul personalului didactic, de participarea lor. Implicarea personalului, includerea în activități și cooperarea pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
din imagini a unor situații/ stări conflictuale. 3. Dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 3.1. să identifice locul și rolul persoanelor familiare; 3.2.să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup; 3.3. să descrie și să compare tipuri de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție, toleranță, * dramatizări; * lucru individual și în grupuri mici („Familia mea”); * învățarea prin cooperare: • mimă • pantomimă • dramatizări * povestirea/ descrierea/ 66 intoleranță), pornind
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
problemelor de exersare și consecvență În utilizare. Concomitent cu concentrarea pe dezvoltarea limbajului pe cale auditivă, adepții metodei comunicării totale consideră că se poate vorbi și de indicii suplimentare de tip contextual și nonverbal, care Întăresc și completează semnificația mesajului. Un climat oral trebuie realizat prin Îmbinarea cu comunicarea non-verbală. În comunicarea cu elevul cu dificultăți de Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
care justifica astfel relevanța organizației În noua configurație internațională: Tratatul de la Washington din 1949 nu menționează nicăieri Uniunea Sovietică, dar subliniază necesitatea unei permanente comunități a democrațiilor occidentale pentru a deveni, prin cooperare, mai puternice și pentru a dezvolta un climat internațional mai pașnic. Alianța a jucat un rol major În reconcilierea adversarilor formali, În contracararea neoizolaționismului celei mai mari puteri a lumii și În promovarea noilor standarde de consultare și cooperare Între membrii săi. Toate aceste elemente sunt fundamentale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prioritate În relațiile internaționale (Dwan, 2002). Prin rapotul O agendă pentru pace (1992), ONU a redefinit diplomația preventivă În acest nou context și a identificat cinci instrumente pentru a o pune În practică. Acestea sunt: 1) măsuri pentru crearea unui climat de Încredere; 2) crearea și dezvoltarea de rețele de informare și prognoză; 3) Înființarea de misiuni pentru stabilire a faptelor; 4) desfășurări preventive de trupe; și 5) crearea de zone demilitarizate. Înainte de a decide ce acțiuni specifice trebuie Întreprinse, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Lederach (1997), demonstrează convingător că astfel de tendințe pot fi evitate. Securitatea umană Conceptul de securitate umană, așa cum a fost dezvoltat de Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite (PNUD, 1994), se referă la un proces complex de construire a unui climat de siguranță și stabilitate În cadrul unei comunități. Acest proces are loc pe mai multe planuri (sectoare): economic, securitate alimentară, securitate În domeniile sănătății și al mediului, securitate a persoanei, securitate comunitară și securitate a expresiei politice (vezi și tabelul 12
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
99% dintre speciile care au trăit pe Pământ sunt deja dispărute. Biodiversitatea poate fi considerată și în componenta sa spațială, în sensul că biodiversitatea nu este distribuită în mod regulat pe Pământ. Flora și fauna diferă după numeroase criterii precum climatul, altitudinea, solul sau alte criterii pe care omul le modifică din ce în ce mai mult și mai repede. Pe Pământ, biodiversitatea este rezultatul unei evoluții complexe a speciilor de circa patru miliarde de ani. Originea vieții nu a fost stabilită definitiv, dar se
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
distribuită în mod uniform pe Pământ. Există unele zone mai bogate decât altele în anumite specii așa cum sunt regiunile ecuatoriale, cele tropicale sau cele polare. Spre exemplu, zonele polare au cele mai puține specii. Diversitatea florei și faunei depinde de climat, altitudine, sol, ape și de prezența altor specii. În cursul anului 2006, un mare număr de specii terestre au fost clasificate oficial ca fiind rare sau în curs de dispariție. Numeroși cercetători au estimat că există milioane de alte specii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de zone de pescuit din lume, arată că, fără măsuri suplimentare de prezervare, speciile pescuite în prezent (pești și crustacee) ar putea să dispară aproape toate până prin anul 2048. Diminuarea excesivă a biodiversității marine fragilizează ecosistemele marine și, prin urmare, climatul întregii planete deoarece mările și oceanele sunt esențiale ciclurilor biogeochimice, așa cum este cel al oxigenului! Unii specialiști estimează că o conversie sau o substituire a ecosistemelor vechi în ecosisteme standardizate (o despădurire urmată de monocultură intensivă etc.) are efecte negative
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Conferință de la Montreal (28 noiembrie-9, decembrie 2005, când s-a realizat intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, prin ratificarea lui și de către Rusia), care a devenit Prima Conferință a părților Protocolului de la Kyoto. Toate țările membre ale convenției asupra climatului au drept obiectiv stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare „antropică” (anthropique) [în geografie sau ecologie, antropizarea (anthropisation) este transformarea spațiilor, a peisajelor sau a mediilor naturale ca urmare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
se pune accentul asupra rolului diferiților actori în punerea în practică a dezvoltării durabile: femei, tineri și copii, populații autohtone, ONG-uri, colectivități locale, sindicate, întreprinderi, cercetători și agricultori. Conferința de la Rio a mai realizat, de asemenea, adoptarea Convenției asupra climatului, care afirmă necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și care a condus în final la semnarea Protocolului de la Kyoto din anul 1997. Declarația asupra pădurilor și Convenția asupra biodiversității, care supun utilizarea patrimoniului genetic mondial unei serii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
atitudinea, cât și pe aptitudinea lor de a deveni mediatori între reprezentările și interesele divergente, aceste măsuri vizează integrarea tuturor echipelor la toate nivelurile întreprinderii sau, altfel spus, toate funcțiile și rețelele sociale. Astfel ar trebui să fie încurajat un climat organizațional care să stimuleze comunicarea și cooperarea între oameni având origini sociobiografice diferite sau care reprezintă alte formațiuni sau baze profesionale, cu scopul de a împiedica orice prejudiciu împotriva minorităților. Un climat organizațional orientat spre diversitate contribuie nu numai la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sociale. Astfel ar trebui să fie încurajat un climat organizațional care să stimuleze comunicarea și cooperarea între oameni având origini sociobiografice diferite sau care reprezintă alte formațiuni sau baze profesionale, cu scopul de a împiedica orice prejudiciu împotriva minorităților. Un climat organizațional orientat spre diversitate contribuie nu numai la satisfacția muncii și ameliorarea șanselor profesionale, ci și pentru identificarea colaboratorilor cu întreprinderea. Diversitatea reduce costurile ocazionate de fluctuații și conflicte sau printr-o demisie a persoanelor care nu se simt integrate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
toată lumea care pare astăzi mai hotărâtă ca oricând (dacă imaginea acțiunilor anunțate nu este cumva înșelătoare) să salveze și să păstreze pentru urmași inestimabilul patrimoniu natural și cultural universal! Analizând însă lucrările celei de a 15-a Conferințe ONU asupra climatului din decembrie 2009 de la Copenhaga, s-ar putea spune că nu toată lumea se gândește la viitorul omenirii, ci mai degrabă la avantajele și câștigurile prezentului, oricare ar fi natura și semnificațiile acestora, pe baza principiului că, dacă viața este scurtă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ani ai copilăriei; anii petrecuți în familie sunt caracterizați printr-o receptivitate deosebit de accentuată, când se pun bazele a numeroase trăsături de personalitate; familia dispune de câteva condiții optime pe care niciun alt factor educativ nu le are întrunite laolaltă: climatul spiritual, de căldură, de dragoste, de grijă și ajutor, de securitate, atmosfera psihologică și preocuparea pentru a-i oferi copilului condiții maxime de creștere și dezvoltare. Familia trebuie să înțeleagă faptul că școala marchează în viața copilului o nouă etapă
Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
misterioasa carne se face duh în noi”. În interpretarea teologică propusă de Valeriu Anania, sonetele ar exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Valeriu Anania, sonetele ar exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un mărunt funcționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Ciorbă de bolovan). Domolirea unor animale răsculate prin scânteia țâșnită din două pietre lovite una de alta învederează puterea de nebiruit a minții omenești (Revolta dobitoacelor). Supraviețuiri ale arhaicului se întâlnesc îndeosebi în povestirile al căror epos se făurește în climatul primitivității, în păduri, în munți, în medii pastorale, mănăstirești, în ambianțe tribale. Trei narațiuni cu călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
toți membrii comunității respective, sau în mod direct de către ei. Comunismul a creat în România o astfel de destructurare a contextului normativ și cultural. Regăsim, de asemenea și alte caracteristici ale traumei culturale, în anii comunismului și cei imediat următori: climatul de anxietate, insecuritate și nesiguranță; sindromul de neîncredere în oameni și în instituții, dezorienatrea privind identitatea colectivă (din acei ani datează grava deteriorare a identității colective țărănești); generalizarea sentimentelor de pesimism, apatie, pasivitate și neajutorare și ancorarea în imagini nostalgice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat pe Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Iosif Iser. Judecățile somptuosului libertin s-au bazat pe bun gust și pe o intuiție aproape impecabilă. Opera lui înseamnă mai ales climatul de elevație pe care a știut să-l creeze. Împreună cu alții, a pus la cale prima expoziție a artiștilor independenți (1896) și, peste doi ani, expoziția internațională a Societății de artă „Ileana”, pe care o fondează în asociere cu I. C
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
să se inspire numai din poezia populară românească, Vasile Nicolescu publică, în numărul următor din Luceafărul, aproape o pagină întreagă de traduceri poetice zis cosmopolite, arătând existența și a unei alte surse necesare și fecunde de inspirație poetică. Acesta este climatul intelectual oficial de la București. Cu dublă față: una pentru șefi, alta pentru salvarea obrazului în țară și, mai ales, în străinătate. Mult mai onestă a fost și este atitudinea, să spunem, a unui Geo Bogza, care a avut curajul să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Liniștea de spirit strict necesară unei astfel de analize, în general, lipsește. Distanțarea istorică încă nu s-a produs. Iar noi avem nevoie, în primul rând, de un examen rece, lucid, obiectiv. De o adevărată analiză și reconstituire istorică a climatului moral și cultural al unei întregi epoci. Avem în schimb, din plin, doar șantaje și polemici, procese de intenții, recriminări brutale și demascări violente. Este însă mult mai ușor să acuzi decât să înțelegi. în adâncime, onest și în cunoștință
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]