10,052 matches
-
aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946. În casa preotului român, care era căsătorit și avea trei copii, erau cantonați mai mulți soldați unguri. Fiind deranjat de agresivitatea militarilor, părintele a plecat la Cluj pentru a solicita intervenția comandamentului militar, dar s-a întors la 20 septembrie, seara, neobținând nimic la Cluj. Locotenentul Csordás a trimis în casa preotului Bujor o patrulă de 12 soldați înarmați cu ordinul precis de a-l extermina împreună cu toată familia, precum și cu cei
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
să scrie în articolele sale „m.s. regele”, și nu „M.S. Regele”, cum o cereau uzanțele. Din 1914, gazeta a participat activ la campania pentru intrarea României în război alături de Franța și Anglia. Drept urmare, în octombrie 1916, a fost suspendat de comandamentul german de ocupație, iar clădirile redacției și tipografia i-au fost rechiziționate. După Primul Război Mondial, „Adevărul” a reapărut la 3 ianuarie 1919. La 30 decembrie 1937, la doar o zi de la instalare, Guvernul Goga-Cuza a decis suprimarea ziarelor „Adevărul
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
anului 1943. În 1944 i s-a dat întrebuințarea vremelnică de cantină pentru elevii și profesorii refugiați din Moldova, care au locuit în Alma câteva luni. Clădirea școlii a fost folosită timp de 24 de ore, în septembrie 1944, de comandamentul armatei rusești, aflată în trecere prin localitate. În urma scurtei vizite rusești au dispărut exponate din muzeul școlar, banii Cooperativei școlare și alte obiecte care nu au mai putut fi recuperate. Îngrijirea curții școlii a fost o preocupare constantă a învățătorilor
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
doi soți, în 1943. Acesta a fost și unul din motivele care l-au determinat pe Prezan să aleagă numirea la comanda Regimentului 7 „Racova”, nr. 25, dislocat în orașul Vaslui, iar apoi la comanda Brigăzii 13 Infanterie, al cărui comandament se afla la Bârlad. La 27 august 1943, la vârsta de 82 de ani, mareșalul Constantin Prezan a încetat din viață, fiind înhumat în curtea reședinței sale de la Schinetea. A fost înmormântat cu funeralii naționale, fiind condus pe ultimul drum
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
general"”. Acest lucru nu avea să întârzie mult, în anul următor, la 15 aprilie 1904, Constantin Prezan era numit pentru prima dată în carieră, pe o funcție prevăzută cu gradul de general, aceea de comandant al Brigăzii 13 Infanterie, cu comandamentul la Bârlad, unitate pe care a comandat-o timp de 6 ani, până la 1 noiembrie 1910. La comanda acestei mari unități avea să fie avansat, ca urmare a propunerii ministrului de război de la acea vreme, generalul Alexandru Averescu, la gradul
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Prezan mai urcă o treaptă în carieră, fiind numit la 1 noiembrie 1910 comandant al Diviziei 10 Infanterie, pentru ca după numai câteva luni, la 30 martie 1911, să fie mutat la comanda altei mari unități similare, Divizia 7 Infanterie, având comandamentul în orașul Roman. În noaptea de 16/17 iunie 1913 Bulgaria, susținută și încurajată atât de Rusia, cât și de Austro-Ungaria, i-a atacat prin surprindere pe foștii săi aliați din Primul Război Balcanic, Grecia și Serbia. La solicitarea acestor
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
mobilizarea generală a armatei, urmată de declarația de război transmisă Bulgariei la 27 iunie 1913. Mobilizarea a început în noaptea de 22 iunie/5 iulie spre 23 iunie/6 iulie 1913 și s-a desfășurat mult mai rapid decât prevăzuse comandamentul bulgar (14 zile). România a chemat sub arme 509.820 de oameni, adică 6% din populația țării. Primele unități traversau Dunărea pe 2/15 iulie 1913, cu 4 zile mai devreme decât așteptările bulgarilor, fapt care s-a dovedit hotărâtor
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
mobilizării se înființau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 și Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armată existente. Un element care a impietat puternic punerea în execuție a acestui plan a fost faptul că formarea celor patru comandamente de armată s‑a făcut după declanșarea mobilizării și nu înaintea ei, așa cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create nu au putut să gestioneze această operație dificilă, preluând comanda asupra forțelor subordonate și controlul operațiilor aflate în
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
existente. Un element care a impietat puternic punerea în execuție a acestui plan a fost faptul că formarea celor patru comandamente de armată s‑a făcut după declanșarea mobilizării și nu înaintea ei, așa cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create nu au putut să gestioneze această operație dificilă, preluând comanda asupra forțelor subordonate și controlul operațiilor aflate în curs de desfășurare simultan cu propria lor constituire. Generalul Prezan, comandant al Corpului 4 Armată, fiind numit comandant al Armatei
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
realitate, atunci când aprecia că „"Armata și‑a găsit un șef adevărat în calma siguranță a generalului Prezan"”. Conform memoriilor lui I. Gh. Duca, Constantin Prezan „"prin firea sa blajină, prin temperamentul său conciliant, prin lealitatea sa, a reușit să impună comandamentului rusesc respectul cuvenit și să evite ciocniri inutile și violente. Mai târziu, cu generalul Scerbacev, raporturile au devenit chiar cordiale"”. Primele obiective și realizări ale noului șef al Marelui Cartier General au fost redislocarea comandamentelor, unităților și marilor unități în
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
sa, a reușit să impună comandamentului rusesc respectul cuvenit și să evite ciocniri inutile și violente. Mai târziu, cu generalul Scerbacev, raporturile au devenit chiar cordiale"”. Primele obiective și realizări ale noului șef al Marelui Cartier General au fost redislocarea comandamentelor, unităților și marilor unități în teritoriul dintre Siret și Prut, reglementarea relațiilor cu conducerea militară rusă referitoare la transporturile feroviare, relațiile de comandament, zonele de responsabilitate, precum și crearea cadrului de colaborare cu Misiunea Militară Franceză. În primele luni ale anului
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
devenit chiar cordiale"”. Primele obiective și realizări ale noului șef al Marelui Cartier General au fost redislocarea comandamentelor, unităților și marilor unități în teritoriul dintre Siret și Prut, reglementarea relațiilor cu conducerea militară rusă referitoare la transporturile feroviare, relațiile de comandament, zonele de responsabilitate, precum și crearea cadrului de colaborare cu Misiunea Militară Franceză. În primele luni ale anului 1917, Marele Cartier General a funcționat la Bârlad, în localul fostei Brigăzi 13 Infanterie, unitate la conducerea căreia Prezan obținuse primul grad de
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
trupelor, pregătirea diferitelor genuri de armă, pregătirea personalului etc. Elaborarea planului de campanie pe frontul românesc, pentru vara anului 1917 a fost un proces laborios și anevoios, care s-a întins până în luna iunie, din cauza punctelor de vedere divergente ale comandamentelor român și rus, divergențe referitoare la concepția generală și detaliile operațiunilor preconizate. Întâlnirile organizate pentru discutarea planului de campanie i-au permis lui Prezan să poată demonstra și convinge factorii de decizie politico-militară despre corectitudinea concepției părții române, și concordanța
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
a reacționat cu fermitate și hotărâre (trecerea Corpului 8 Armată rus în subordinea Armatei 1 române sau preluarea efectivă a conducerii la nivel strategic a frontului românesc, în august 1917). Generalul Prezan a fost un adept al apărării energice, determinând comandamentele și trupele să adopte o atitudine agresivă față de inamic, să riposteze la fiecare atac general sau atacuri de front și flanc, să dispute terenul cu înverșunare, epuizând forța de șoc a germano-austro-ungarilor. Evoluțiile complexe de pe frontul românesc din toamna anului
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Constantin Christescu. La 27 octombrie/9 noiembrie 1918, România a declarat din nou război Puterilor Centrale, decretând cea de-a doua mobilizare. Generalul Constantin Prezan a fost numit, din nou, șef al Marelui Cartier General, având ca prim obiectiv mobilizarea comandamentelor, forțelor și mijloacelor și de constituirea dispozitivului strategic. În perioada următorilor doi ani, Marele Cartier General a condus trei operații importante: În paralel, conducerea superioară a oștirii a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
gazele otrăvitoare și tancurile. Deși au fost cucerite relativ puține teritorii de-a lungul cele mai mari părți a conflictului, luptele pe acest front s-au dovedit decisive în soarta războiului. Înaintarea implacabilă a forțelor aliate în 1918 a forțat comandamentul german să accepte că înfrângerea era de neevitat, guvernul imperial fiind nevoit să ceară pacea. În momentul declanșării războiului, armata germană a executat o versiune modificată a planului Schlieffen, atacând rapid Franța prin Belgia pe 4 august 1914. Luxemburgul a
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
retragere a anulat practic strategia franceză de atac pe flancuri a pungii de la Noyon, pungă care a încetat să mai existe. Dar această retragere nu a pus capăt atacurilor aliate conform planurilor pregătite conform acestei strategii care devenise depășită. Înaltul Comandament Britanic a interpretat greșit această retragere ca pe un rezultat al unei presupuse victorii aliate în bătălia de pe Somme. Între timp, pe 6 aprilie, SUA au declarat război Germaniei. Cu ceva timp în urmă, în 1915, ca urmare a scufundării
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
invazie ale căror detalii au cazut "în mod accidental" în mâinile contrainformațiilor sovietice. Germanii aveau probleme a pune la punct o strategie care să asigure o invazie încununată cu succes în URSS. Hitler, OKW-ul ("Oberkommando der Wehrmacht") și diferitele comandamente nu cădeau de acord asupra unui plan cuprinzător în ceea ce privește atacul împotriva Uniunii Sovietice și obiectivele principale ale acestui atac. OKW dorea un atac direct spre Moscova. Hitler dorea să cucerească mai întâi Ucraina bogată în resurse agricole și minerale și
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
să cucerească Țările Baltice și în cele din urmă Leningradul, a avansat în august 1941 până în suburbiile orașului simbol al revoluției bolșevice. Aici, rezistența aprigă a sovieticilor a oprit înaintarea germanilor. De vreme ce atacul direct asupra orașului a părut prea costisitoare, comandamentul nazist a hotărât să înfometeze orașul prin blocada terestră și navală, declanșând asediul de 900 de zile al Leningradului. Orașul a rezistat, în ciuda mai multor încercări germane de a-i străpunge liniile de apărare, în ciuda atacurilor neîntrerupte ale artileriei și
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
Nistrene în aceeași lună. Aproximativ 50 000 de voluntari moldoveni înarmați au trecut în Transnistria, unde violența a fost restrânsă de intervenția Armatei a 14-a Rusă. Acest corp de armată își avea cartierul general la Chișinău sub comanda Înaltului Comandament pentru Operațiuni Militare de Sud-Vest încă din 1956. Negocierile de la Moscova între găgăuzi, slavii transnistreni, și guvernul RSS Moldova au eșuat, iar guvernul a refuzat să mai participe la negocieri. În mai 1991, oficialitățile au redenumit statul în Republica Moldova. De
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
au eșuat, iar guvernul a refuzat să mai participe la negocieri. În mai 1991, oficialitățile au redenumit statul în Republica Moldova. De asemenea, Sovietul Suprem a fost transformat în Parlamentul Moldovenesc. În timpul loviturii de stat de la Moscova din august 1991, comandanții Comandamentului de sud-vest au încercat să impună starea de urgență în Moldova, dar au fost învinși de guvernul moldovenesc, care și-a declarat sprijinul față de președintele rus Boris Elțîn. Pe 27 august 1991, după eșuarea loviturii de stat, Moldova și-a
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
chiar, mulți dintre soldații sovietici erau recrutați de puțină vreme și erau lipsiți de experiență de luptă. Apărătorilor le lipseau anumite tipuri de echipamente militare, ca de exemplu armele antitanc, iar blindatele lor erau depășite din punct de vedere tehnic. Comandamentul sovietic a hotărât să construiască un vast sistem defensiv în jurul capitalei. Prima centură de apărare era reprezentată de linia întărită Rjev-Viazma-Briansk. A doua centură de apărare era linia defensivă dublă Mojaisk, care se întindea de la Kalinin la Kaluga. Ultima centură
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
unele cazuri, forțele sovietice încercuite nu au fost distruse definitiv, soldații sovietici reușind după atacuri feroce să străpungă liniile încercuirii în grupuri de la mărimea unui pluton până la cea a unei divizii. Rezistență sovietică îndârjită din sectorul Viazma a oferit Înaltului Comandament Sovietic un răstimp suficient pentru aducerea de întăriri pentru cele patru armate care apărau capitala (armatele a 5-a, a 16-a, a 43-a și a 49-a), în principal trupe din Orientul Îndepărtat Sovietic. În sud, în regiunea
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
Smolenskului și de pe malul stâng al Niprului la sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Smolensk. Furios că armata sa a fost incapabilă să cucerească Moscova, Hitler, după ce a demis mai mulți generali de frunte, a preluat personal conducerea Înaltului Comandament German, preluând efectiv controlul deciziilor militare, ridicând împotriva sa pe cei mai experimantați ofițeri germani. Hitler s-a înconjurat de un grup de ofițeri lipsiți de experiență, sau depășiți de evoluțiile tehnicilor și tacticilor militare. După cum scria Guderian în memoriile
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
ordine, număra numai opt mii de soldați. O altă eroare a generalilior sovietici, care a influențat sfârșitul războiului, a neutralizat Armata de cavalerie I a lui Semion Budionnîi, o unitate de care se temeau Piłsudski și alți comandanți sovietici. Înaltul Comandament Sovietic, la insistențele lui Tuhacevski, a ordonat Armatei de cavalerie I să mărșăluiască către Varșovia din direcția sud. Semion Budionnîi nu s-a supus acestui ordin datorită ranchiunei existente între comandanții Frontului de Sud-vest, generalii Tuhacevski și Alexandr Egorov. În
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]