13,488 matches
-
gazon, nu-i prea plăcut. Cît despre apa din piscină este plină cu floricelele alea păcătoase! Întreb curios: Cum îi curățați? Urc sus cu maceta și tai tecile și florile. Mă uit în vîrful palmierilor și mă furnică tălpile. Cît costă? Un dolar de palmier. Acum chiar că mi-ar prinde bine să mai văd și o treabă atît de periculoasă și atît de prost plătită. Nu, îmi este frică, spun categoric. O, nu, am făcut asta la multe ambasade. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să șteargă praful așezat, ca la el acasă, pe mica reptilă. Se întreține ușor, cu o perie și cu o cremă incoloră pentru pantofi... Mă invită într-o cămăruță întunecată bine. Atunci văd că ochelarii lui corectează multe dioptrii! Cît costă? întreb oarecum dezinteresat. Treizeci de dolari, spune cu ezitarea omului care o să mai lase din preț. Dintr-un tub scoate o cremă incoloră și o întinde pe micuța iguană. Apoi apucă o perie de ghete și începe a uniformiza crema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să semene doar atât de cât are nevoie până la începutul anului următor. Cauza acestui fel de comportare a sa se întemeiază însă pe îndoiala dacă va putea păstra în anul următor mica sa colibă, care, după spusa lui, nu-l costă nimic, sau va trebui să se mute în altă parte? Averea acestuia constă în vitele sale, pe care le ia cu sine, la locul noului său domiciliu, după ce-și părăsește coliba. În Moldova găsește acesta oricând moșii, ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
era abia încheiată, permitea să se facă cunoscut un tarif vamal pentru comerț pe această mare și pentru încurajarea supușilor, o suficientă lămurire cum ar fi de purtat comerțul către aceste zone, ce mărfuri s-ar importa și exporta, cât costă ele și cât ar fi de câștigat. Numai la un an după aceea, în 1776, au fost importate mărfuri în valoare de 942.797 de florini pe vasele rusești, prin canalul de la Constantinopol și au fost exportate mărfuri de 800
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
trib vecin îl cunoșteau. Să audă glasul lui Vorbe-Clocotitoare îi înspăimînta. Oamenii de rînd erau îngroziți de Vorbe Clocotitoare, iar prinții și prințesele se mîndreau că li s-a îngăduit să-l atingă. Să obții dreptul de a-l expune costa foarte scump”. Artiștii decorau și fațadele caselor și pereții mobili, sculptau stîlpii numiți (în mod eronat) „totemici” și confecționau instrumentele rituale. Dar, mai presus de toate, ei aveau misiunea să conceapă, să fabrice și să manevreze mașinăriile teatrale care, în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sa a muncit dezinteresat neprecupețind nimic, fiind călăuzit de ideea că “totul e cu putință, oricât de mari ar fi piedicile”. Un exemplu: în 1946 pentru nevoile școlii Primăria a dat 10.000 lei. În realitate numai: - curățenia Școlii a costat 95.000 lei; - repartiția mobilierului - 245.000 lei; - construirea gardului din fața școlii - 250.000 lei; - reparația atenaselor școlii - 80.000; Toate aceste sume au fost adunate prin munca și stăruința directorului școlii d-nul I. C. Marcu. La data de 12
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
Treabă sigură, căci apa din struguri nu-i totuna cu cea din fântână. Iedera salvează deci puritatea, negentropia produsului viței, fără a recupera Însă și paguba: apă plătită drept vin. Firesc, trecerea de la entropie la negentropie, de la inferior la superior, costă. Verde sau poetic ruginită, cum e acum, Întreagă sau lobată - după soi - frunza viței Închipuie 5 vârfuri; poligonală ori lobată - după poziția pe rămurică - frunza iederei are, de asemenea 5 vârfuri. Aspect care amintește de pentagrama ariană, simbolul omului, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropie Înglobată În el... Să nu tulbur prea mult niște ape și așa cenușii, după cum se vede: Să ne oferim, firesc și cu bucurie, lipsitul de viață dar Încărcatul de simbol mărțișor, dar să ocolim uciderea nevinovăției ghiocelului. Tot atâta costă - cum am putut, noi oamenii, pune preț și pe viață, vânzând și cumpărând, nu doar flori, dar și animale? -, adică nesemnificativ, a face binele sau răul... „Sâmbătă cu prieteni“, 1 martie 2003, ora 18,32 77. Mărturisire Mărturisesc că, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o sută de mii, căci nu se știe ce reacție antagonică e În stare să catalizeze metalul firului de securizare... Care principii active s’au Încetățenit alături de bucățelele de Natură - mirodeniile adică - care le conțin, mai ales că nu mai costau scumpe expediții peste ocean sau prin deșerturile Asiei... À propos: pare-mi-se că dacă cunoaștem Îndeaproape Înfățișarea planetei noastre e pentru că ne-au Îmboldit, Întru un acces cât mai lesnicios, taman acele „protoE“-uri, mirodeniile... Mai trebuia făcut un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Nu ce v’am mieunat deunăzi, atâta cât pot eu Înțelege, dar pe de-a’ntregul? Sunt sigur că nu. Și atunci, cum Îi puteți hotărî ziua de mâine? Nu neapărat ucigându-l - dar ajungeți și la asta, căci vă costă 50 de mii pe zi -, ci tolerându-i prezența, dar una „cumințită“, jugănit. Zgârâi urechi fine? Urăsc eufemismele, precum eutanasiere, respectiv sterilizare, căci ele sunt o mască pentru cruzimea voastră caracteristică: vói purtați războaie... Oricum ar fi, cine hotărăște asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cristi, e o chestiune de respect, și am să rămân În acest context, chiar pentru a te critica, pe tine și bipezii tăi. Atât de miloși... dar și de părtinitori, chiar În dauna propriei specii. Nu mă interesează cât vă costă milostenia, adică Întreținerea câinilor vagabonzi adunați la Tomești, În azil. Dar nu Înțeleg de ce, având și bipezi vagabonzi, nu sunteți la fel de milostivi. Trec peste prostia bipedă care nu Înțelege că orice câine extras din oraș lasă loc altuia, venit de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ciocănești mărunt cuiul pe toată suparafața, când vei obține o nouă rigidizare, numită - pare mi-se c’ai uitat Învățătura - ecruisare? Și, cu urmele de ciocan pe el, cuiul se va fixa mai bine În lemn... - Dar un cui nou costă mult mai puțin. - Iar te gândești la eficiența economică. Sau, cum spune englezul, ăla care a inventat-o, „timpul Înseamnă bani“. Dar uiți că de fapt e vorba de un profit, iar acesta e, prin excelență, neprietenos - ca să mă exprim
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu-și dă foc la casă. În schimb, nu vă dați În lături de a șterpeli ceva de la vecin, chiar a-i strica ceva; de unde altminteri vorba cu moartea caprei vecinului? Acel vecin e Natura. Și, cum copacul nu vă costă nimic, Îl tăiați, cu sau fără rost, fără să stați pe gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care ați trudit oarece, măsurați de două ori până taiați o dată. Cei vechi, aceia care Încă erau aproape de țâța
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bazate pe combaterea efectului nu a cauzei. Motiv pentru care o luați iarăși de la capăt, chiar dacă oleacă altfel, asigurând mereu ingineriilor obiectul muncii. Dar fiecare reluare a alfabetizării Întru ale lumii, după vreun război ori catastrofă naturală, presupune și vă costă oarece pierderi, ceva victime. Cred că asta chiar e o altfel de palmă la fund, discretă dar cu mult mai dureroasă. Sunteți prea mulți, iar Natura vă vrea, totuși, În „banca“ voastră: un animal oarecare, fie el un evoluat mamifer
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
respecta și servituțile funcției uzurpate... „Meridian“, 18 octombrie 2002, ora 12,50 63. Ceva bionică Nu știu cine m’a pus să plec din Egiptul natal. Căci acolo eu, pisica, eram venerată ca zeiță și numai o privire chiorâșă spre mine Îl costa pe făptaș linșarea; iar aici, numai eu știu câtă prudență Îmi trebuie, căci voi vedeți În mine simbolul răutății, parșiveniei, ghinionului ba chiar și asociata vrăjitorilor și unealta dracului. Cred că am aflat răspuns la Întrebare: am plecat taman la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o „funie“ Întinsă Între două „chiroane“: trecutul și prezentul care, În prelungirea lor prefigurează viitorul, adică ce avem de făcut mai departe fără a cădea În greșeala de a face un pas la stânga sau la dreapta „funiei“, care ne-ar costa căderea În gol... Că „chironul“ prezent se mișcă mereu Întru viitor, e o altă poveste, care nu face decât să ne complice situația. Cartea e cu mult mai subțire decât „Pro Natura“, pentru că autorul e mai atent la globalitatea lumii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Rusiei. Chiar dacă Basarabia a putut asigura Întotdeauna hrana, ea a devenit dependentă de resurse de materii prime și energetice și produse manufacturate, ce au trebuit aduse din Rusia. Scumpe În raport cu produsele agricole, acestea au făcut ca În ansamblu Basarabia să „coste“ mai mult decât se poate scoate din ea. În aceste condiții, Întreținerea acelei baze Înseamnă un efort ce e rentabil doar În raport cu rolul ei strategic. Iar rolul strategic s’a pierdut În favoarea Crimeii. În schimb, s’a menținut o ostilitate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din postura de supervizor al examenului de admitere, domnul profesor Hârjoabă, care prin maniera prestației domniei sale, tăioase și radicale ne-a scurtcircuitat un pic elanul, devenind mult mai pragmatici: - Domnilor, vă rog serozitate totală, nici o mișcare care v-ar putea costa anularea examenului; gândiți-vă că din cei prezenți aici în acest amfiteatru, doar 1, cel mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o luptă existențială. În secunda următoare ne uitam unii la alții și fiecare iscodea cu privirea posibilul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
îți crește pofta de mâncare. Da! însă să ai și bani. Nu te plânge că ți-ai umplut portbagajul mașinii cu fel și fel de produse. Ai dreptate, m-am aprovizionat pentru o bună bucată de timp. Cât te-a costat? În jur de 100 de mărci. Vezi? Noi ce putem lua de leii care echivalează suta de mărci? Mai nimic, i-am spus eu. Orice-ai spune voi trăiți mai bine decât noi. Puterea de cumpărare a banului la voi
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
am curajul. Nu vezi câte se întâmplă? Nici nu decolează bine avioanele și se prăbușesc. Nici autocarele nu sunt ferite de accidente. Dacă vrei să știi , ești mai în siguranță cu avionul decât cu autocarul, sau te gândești că ne costă mai mult? Nu de cost este vorba, că unde se duce suta se duce și mia. Dacă e să mori, mori ori în avion, ori în autocar. Nu căuta să mă convingi, că nu-ți merge. În aer nu am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
orele dinspre amiază. La Marea Neagră nu am simțit nisipul chiar atât de fierbinte. Aici te ardea nu alta. Cât am sta în Grecia am avut plăcerea să ne întâlnim cu niște cunoscuți ai noștri, vechi prieteni de familie, Camelia și Costa, niște oameni tare cumsecade. Știau că suntem în Nei Pori, fiindcă mai vorbisem la telefon. Au venit să ne vadă. Ne-am bucurat și am avut ce ne spune că nu ne întâlnisem de mult timp. Am vorbit despre copii
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
stațiune. Fiindcă nu cunoșteam limba greacă am dedus că se transmiteau populației niște anunțuri, mesaje, cam așa ceva. Se făcea propagandă pentru aceste alegeri. Apropo! Cum se spune: Nu știu să vorbesc grecește. ─ Der xero na miliso elinica,ne-a răspuns Costa. L-am întrebat și despre alte expresii și cuvinte ca împreună cu cele învățate de noi aici, să ne putem înțelege mai bine cu grecii. Vă place în Grecia?voiau să știe părerea noastră. Foarte mult. Ați fost la Meteora?era
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
era curioasă Camelia. Să mergeți și la Meteora că nu veți regreta, ne-au sfătuit ei. Mi-ar fi plăcut să văd livezi de lămâi, de portocali. Nu cresc pe aici. Acestea sunt în Pelopones, ceva mai departe a explicat Costa. În Platamonos ați fost? Aproape zilnic mergem acolo. Am intrat în biserica din Platamonos despre care se spune că rugîndu-te acolo, ți se îndeplinește o dorință. Este adevărat?a insistat Janeta. Nu știu ce spun unii, ce spun alții, dar eu știu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri hotărât în atenția lui Dumnezeu și crești nemăsurat în stima concetățenilor. Aș zice, totuși, că-i de-a dreptul caraghios s-o vezi, în biserica din Olănești, pe handbalista Mariana Târcă alături de sfânta Parascheva, ținându-și delicat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
după trecerea cortegiului, s-au repezit să-l adune sătenii gură cască de pe traseul conac-biserică... Birjarii se închiriau cu luna. Prestația celor fără de angajament înfiripa transportul în comun al epocii. Clientul putea fi acceptat ori refuzat fără explicații. O cursă costa 1 leu (la Iași) din centru până pe tăpșanul din capătul Copoului strada încă nu exista, s-a tăiat abia în 1851, era doar un câmp verde, repede colbăit de întrecerea atelajelor vijelioase. Se vede că acele curse de calești sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]