10,085 matches
-
în sistem. (1,3) Corespondența între valorile glicemice obținute prin sistemul de glucomonitorizare continuă și prin determinările capilare s-a dovedit a fi de 96,6 %. (4) Beneficii ale glucomonitorizării subcutane continue: - Obținerea profilului glicemic real (în condițiile desfășurării activităților cotidiene), - Surprinderea variațiilor glicemice, - Evidențierea hipoglicemiilor neresimțite, - Posibilitatea evaluării influenței stilului de viață și insulinoterapiei asupra controlului glicemic: alimentație, exercițiu fizic, stres, doze de insulină, momentul administrării etc., - Posibilitatea evaluării distanței optime între administrarea insulinei și alimentație, extrem de util în gastropareze
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de frână, de cenzură și autocenzură, mergând până acolo încât să-i nege SF-ului statutul de literatură (Lardreau, 1988). Tot ce află că se întâmplă în Statele Unite îl înspăimântă pe intelectualul european. Să nu uităm că, în Europa, viața cotidiană nu evoluează decât încetul cu încetul, fiindcă influența celei de-a doua revoluții industriale nu se face la fel de violent simțită ca în Statele Unite, unde taylorizarea devenise regulă de organizare a muncii și stimula ideologia consumismului. Imaginarul european este constrâns, la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
spațiului exterior, și asta chiar în momentul în care misiuni ca Apollo și altele explorau Luna. Asistăm la o perioadă curioasă, când coexistă, în Statele Unite, textele angoasante ale lui Philip K. Dick, ale cărui obsesii apar simultan cu o viață cotidiană ce pare să-și fi pierdut rațiunea, și saga galactică Dune (Frank Herbert, 1965-1985)63. În aceeași perioadă, și în foarte puțin timp, Cordwainer Smith publică o operă de nedefinit, seria Instrumentality of Mankind editată în Franța de Jaques Goimard
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Este cazul IA prezente în saga lui Roland C. Wagner Les Nouveaux Mystères de Paris ⁄ Noile mistere ale Parisului (1996-2002). Cyberspace-ul se prezintă drept metafora unui univers în permanență interconectat. Barierele timpului și spațiului, cum ar fi cea dintre realitatea cotidiană și cea virtuală, se confundă. Și asta face loc legăturilor incipiente care permit informației să navigheze indefinit de-a lungul rețelelor 77. Este vorba despre un univers totodată tehnologic și fizic. Cyberspace-ul apare și ca un loc astfel conceput încât
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
narațiuni derivă din probleme puse într-o perspectivă antropologică, ceea ce ne dă de gândit asupra soluțiilor romanești găsite. Folosirea roboților ca personaje permite un fel de trecere la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
coșmelii un echipaj de borfași spațiali); se vorbește de navigare stelară cu aceleași cuvinte folosite și în marină (căpitanul satelitului artificial se scufundă cu mașinăria lui). Comparațiile sunt numeroase, paralelele sunt cusute cu ață albă. Paradigma care trimite la lumea cotidiană, departe de a fi absentă, este orbitoare. Acest lucru ne dă de gândit în ce privește limitele imaginarului într-o epocă. Dacă, așa cum crede Oscar Wilde, imaginația nu știe decât să imite și doar spiritul critic este creator, aici partea de imitație
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Nu prin veracitatea creațiilor sale tehnologice, ci prin conștientizarea aspectelor emoționale și psihologice derivate din prezența obiectelor, care antrenează tipuri de situații noi atât în planul valorilor, cât și al sentimentelor. În zilele noastre, stăpânirea cunoașterii științifice, ca și funcționarea cotidiană a obiectelor pe care le aduce pe piață, totul scapă cunoașterii comune. Totul pare produs de o instanță străină, incomprehensibilă, știința și tehnica apărând drept un echivalent al Supranaturalului din miturile străvechi. Acest lucru și explică, fără îndoială, succesul romanelor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cyborg; internet et littérature: nouveaux espaces d'écriture", în Etudes françaises, nr. 2, 2000, pp. 11-38. Articol citat substanțial. 78 Ne putem întreba dacă anumite site-uri de pe Internet, precum Second Life, nu sunt exemple ale acestei porozități între realitatea cotidiană și lumea virtuală, în care se poate trăi sub masca unui avatar, putând interveni, comercial, în lumea empirică cotidiană din lumea virtuală a jocului. 79 Autorii cyberpunk prevăd axiomele gânditorilor realității "postumane". Vezi Rémi Sussan, Les utopies posthumaines, Omniscience, 2006
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
78 Ne putem întreba dacă anumite site-uri de pe Internet, precum Second Life, nu sunt exemple ale acestei porozități între realitatea cotidiană și lumea virtuală, în care se poate trăi sub masca unui avatar, putând interveni, comercial, în lumea empirică cotidiană din lumea virtuală a jocului. 79 Autorii cyberpunk prevăd axiomele gânditorilor realității "postumane". Vezi Rémi Sussan, Les utopies posthumaines, Omniscience, 2006. 80 Publicată în revista Omni în 1981, ecranizată de Robert Longo în 1995, în rolul principal Keanu Reeves (LT
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a se apăra, pentru a și asigura un teritoriu, pentru a câștiga supremația în rivalitatea generată de reproducere, pentru a-și apăra puii) menită să-i confirme locul și viața. Ginger (2007) exemplifică utilitatea și prezența agresivității în comportamentele noastre cotidiene: a mânca un măr, înseamnă a-l mușca, a-l mesteca; a adopta o idee, presupune mai întâi tratarea ei cu spirit critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a preoților și enoriașilor și chiar uciderea lor (Bartosek, 1999). 2. în 1985, Gheorghe Ursu este o victimă a securității. El este ucis în bătaie, iar printre capetele de acuzare se afla deținerea unui jurnal în care descria viața lui cotidiană, filmele pe care le viziona, precum și ascultarea postului de radio Europa Liberă (Deletant, 2001, p. 209). 3. Datele descoperite după 1989 atestă într-un singur județ al țării o proporție de 1/30 a informatorilor în rândurile populației. Proporția se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alimente, pentru a acoperi costurile externe în creștere, nu mai avea capacitate pentru aceasta” (Linden, 1986, p. 362). între 1981, când România avea o datorie de 10,5 miliarde de dolari, și 1984, pe fundalul unei deteriorări drastice a existenței cotidiene, o pătrime din datoriile externe au fost plătite, rămânând o datorie de 7,5 miliarde de dolari. în Raportul Tismăneanu se consemnează: „Extrema severitate a crizei economice din România socialistă a fost rezultatul deciziilor aberante ale lui Ceaușescu și conducerii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propagandă continuă privind alimentarea rațională și oficial se calculase o rație zilnică de 2.800-3.000 de calorii ce trebuia asigurată populației (Chirot, 1978). Deși erau raționalizate, carnea, produsele din carne, lactatele nu se găseau. Pentru procurarea celor necesare existenței cotidiene s-a dezvoltat un păienjeniș de relații și o cultură clientelară ce permiteau accesul la bunuri de larg consum (hrană, medicamente, vată, hârtie igienică, detergenți etc.), la servicii (medicale, de transport etc.) mai de calitate și la favoruri (obținerea unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
timpul necesar pentru a aștepta. Majoritatea locuitorilor orașelor stăteau în apartamente pe un nivel, în blocuri, în spații mici, prost izolate și sensibile la intemperii. Culoarea dominantă a cartierelor de blocuri era griul. Această culoare monotonă acoperea majoritatea obiectelor utilizate cotidian și era emblematică pentru arhitectura orașelor. Omogenizarea și tipizarea formelor, culorilor ambientului ca și a comportamentelor umane și a atitudinilor reprezentau obsesii ale lui Ceaușescu (Kligman, 2000), cu efecte profunde asupra creativității indivizilor și a culturii societății. în locuințele din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe străzi, în localuri, în care erau prinși tinerii cu părul lung sau tinerele cu fuste scurte sau îmbrăcate indecent. Uneori, aceste razii se terminau cu bătăi serioase aplicate de miliție tinerilor considerați „recalcitranți”(Chirot, 1978). în condițiile de viață cotidiană tot mai severe, numărul celor care încercau să părăsească clandestin țara era tot mai mare. Arhivele Judecătoriei din Timișoara înregistrează între 1980 și 1989 o creștere constantă a numărului de procese intentate celor prinși în încercarea disperată de a părăsi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale, de personalitate și tristețe nespecifică (Dohrenwend, 2000). Orice măsură adoptată de conducător (de exemplu, promovarea ateismului, sporirea demografică, sistematizarea țării etc.) se baza pe pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare. Acest aspect resimțit cotidian avea la bază ura sa față de populație sau, în cel mai bun caz, ignorarea ei în deciziile ce se luau. Ceaușescu se dorea în rolul de părinte sau patron al tuturor românilor, dar era un părinte ostil, cu toate consecințele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și sănătate, al utilităților publice și al condițiilor de locuit, când autoritățile nu doar că își pierduseră în ochii populației orice capacitate de a proteja populația și a stopa degradarea continuă a condițiilor de viață, dar deveniseră sursa acestui stres cotidian în creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și exprimarea deschisă a trăirilor reale. Suspiciunea, neîncrederea temătoare, impregnau toate relațiile sociale, începând cu relațiile de cuplu 3 și de familie și sfârșind cu relațiile la locul de muncă, între colegi. Herta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au existat modele de relaționare violentă între soț și soție; există situații în care familia nu are o viață nesigură și nu e marcată de stresul cotidian al supraviețuirii; violența există și între parteneri cu o bună educație; a fi martor poate fi mai periculos pentru dezvoltarea copiilor decât a fi victime directe; există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fără să se poată obișnui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
parte din mine, tu ești eu și de aceea te iubesc”. A și pierde partenerul semnifică a se pierde pe sine („Nu pot exista fără tine!”) și senzația ce o trăiește este de vid și că înnebunește. Deși în realitatea cotidiană aceste patru tipuri în stare pură sunt dificil de identificat, este evident că nici unul dintre cele patru tipuri nu poate să își privească cu respect partenera de viață. Partenera de viață nu este acceptată cu personalitatea sa, ci doar în măsura în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul, menite să atenueze pe moment sentimentul frustrării generat de lipsa de control asupra împrejurărilor. Gestul violent ar funcționa ca o supapă de descărcare a tensiunii acumulate de pierderea controlului în viața cotidiană. Pe de altă parte, experiența violenței în raporturile cu partenerul determină la femei efecte de scădere semnificativă a sensului controlului personal. Cercetarea demonstrează că violența în cuplu, chiar și în situațiile în care ambii parteneri, atât femeia, cât și bărbatul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urgent soluții, iar suferința pe care o generează este complet ignorată. Putem spune că există în mentalitatea românească o violență subliminală, nepercepută, în cadrul unor grupuri sociale. Un grup social care tolerează bine violența, în care relațiile violente sunt curente și cotidiene, face în mod inevitabil o lectură distorsionată a exprimărilor verbale sau gestuale ale violenței. Lectura în registru umoristic a unor exprimări sau evenimente violente este frecvent aplicată în cultura noastră. Făcând o confuzie între umor și „ironia romantică”, presa diseminează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expuși copiii în comunitate și, de asemenea, păreau incapabile să vadă suferința copiilor. Părinții/mamele aveau tendința de a conștientiza doar problemele comportamentale externalizate ale copiilor și mai puțin cele internalizate. Ele remarcau mai degrabă ceea ce le deranja existența lor cotidiană și mai puțin starea de fapt în care se află copilul. în general, în cazul mamelor și fiicelor acestora, există un acord mai ridicat privind expunerea fetelor la scene violente. Surprinzător, mamele cu soți recunosc și raportează mai puține probleme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de comportament, șapte răspunsuri; lipsurile materiale, șase răspunsuri; mass-media, cinci răspunsuri; consumul de alcool sau droguri, cinci răspunsuri; controlul insuficient exercitat în cadrul școlii, patru răspunsuri; părinții plecați în străinătate, două răspunsuri; lipsa colaborării între școală și familie, două răspunsuri; stresul cotidian, două răspunsuri; lipsa unor activități de timp liber a părinților și elevilor, două mențiuni; 1. Cu acceptul și rezervele formulate de Consiliul Europei. indiferența societății față de violență, o mențiune; mentalitatea care promovează discriminarea, o mențiune. 4. Cum reacționează unitățile de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]