11,061 matches
-
poate cere calculatorului să facă unele lucruri pentru el, devine mai repede independent în căutările lui. Ajunge să se creadă „tare” și competent. Își permite să fie curios, dornic de explorare, imaginativ. Poate să rezolve singur mai multe probleme. Este creativ. Toate acestea au efecte pozitive asupra dezvoltării intelectuale. Ne aflăm într-o perioadă când omul trebuie să facă față suprasolicitării, exploziei informaționale. Astfel, el trebuie să fie format încât să se poată adapta cerințelor societății. Trecerea de la a învăța să
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
se poată adapta cerințelor societății. Trecerea de la a învăța să fie la a învăța să acționeze înseamnă pregătirea copilului de a utiliza tehnici, de a acționa în libertate și independența, de a realiza o permanentă între informație și atitudinea să creativă. Dacă urmărim să facem din copiii de astăzi creatorii de mâine, trebuie sa le oferim mijloacele necesare prin care să se ocupe de calitatea vieții lor. Școală transmite tehnici și noțiuni, dar multe dintre ele vor fi depășite atunci cand copilul
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Autoarea DEDICAȚIE: Pentru fiii mei, Andrei și Cosmin, care trebuie, încă, să învețe că aparențele înșeală și că, de multe ori, adevărul e mai aproape decât se crede. Pentru mama mea, la fel, inventatoarea unui nou Dicționar al Limbii Române, creativă prin excelență. Nu în ultimul rând, pentru colegii din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, în rândurile cărora am învățat, cu adevărat, să prețuiesc valoarea și am înțeles cât de important este să rămâi OM. Argument Obiectul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acordate în plan mondial, prea puțini dintre acești „nefericiți ai sorții” se bucură de un tratament echitabil, de o apreciere și o exaltare a modalităților prin care respectivele persoane (copii, dar și adulți) reușesc să se exprime, pe măsura posibilităților creative, indubitabil compensatorii, cu care au fost înzestrați de sus-amintita soartă. Anticipând, oarecum, subliniem și încadrarea creativității copiilor cu dizabilități (inclusiv cele intelectuale, în cazul nostru) în creativitatea văzută global, de asemenea vom urmări raportul performanță-eșec, cu predilecție în condițiile specifice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
special) și vom încerca să descoperim, sau măcar să sugerăm, necesarele soluții. Punerea în operă a soluțiilor trebuie să constituie o preocupare primară a tuturor pedagogilor ce au în clase elevi care, din diverse motive, prezintă cerințe educative speciale și sunt creativi, deoarece complexitatea personalității copilului cu dizabilități, în arealul căreia deslușim originea celor mai contradictorii avânturi, are nevoie să fie ocrotită și, fără a-i fi agresată intimitatea, să fie, totuși, direcționată spre împlinire, în primul rând în contextul școlii, fără
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
De asemenea, (37, p. 107). Observăm, deci, că preocupările pentru înțelegerea creativității, asociate cu admirația și prețuirea sa, fără rezerve, se confundă cu cele mai profunde tentative de cunoaștere a sinelui. în contemporaneitate, considerarea noțiunii de „creativitate” și de „persoană creativă” se raportează la „performanță” în general, ceea ce corespunde, în domeniul pedagogiei, dezideratului cultivării atente a elevilor cu înalte abilități în diverse domenii academice și artistice. Este foarte dificil să stabilim, în timp, repere precise pentru preocupările centrate pe promovarea școlară
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului românesc. Pentru echitate, atât copiii (creativi) cu deficiențe de ordin psihic, fizic, comportamental, cât și copiii „normali”, dotați din punct de vedere intelectual, sau având aptitudini specifice în orice domeniu, ar trebui să se bucure de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie în câmpul educației
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
câmpul educației, indiferent dacă aceștia provin, așa cum am subliniat mai sus, din școala de masă ori specială. Deși autorul citat se referea la dotații din partea „superioară” a curbei gauss iene, considerăm că afirmația se potrivește perfect și în cazul copiilor creativi cu diverse dizabilități. Creativitatea este considerată în mod implicit, nu fără argumente, apanajul doar al dotării supramedii. Ce se înțelege, totuși, prin dotarea supramedie? Privind definirea supradotării, nici până în prezent nu există o unanimitate de păreri, mai mult, unele sunt
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
caracteristicilor esențiale ale dotatului este remarcat și de U. S. Office of Education (apud Ben Michael, M., 4), care legiferează următoarea definiție: (dar care ar putea fi, adăugăm noi). în definițiile și observațiile de mai sus se remarcă includerea predilectă a creativilor printre dotați și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care ar putea fi, adăugăm noi). în definițiile și observațiile de mai sus se remarcă includerea predilectă a creativilor printre dotați și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform căreia potențialul creativ este prezent, în doze variate, la toți reprezentanții speciei umane, concretizându-se, însă, la diferite nivele, prin acțiunea conjugată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform căreia potențialul creativ este prezent, în doze variate, la toți reprezentanții speciei umane, concretizându-se, însă, la diferite nivele, prin acțiunea conjugată a unei largi categorii de factori de natură subiectivă și obiectivă. Părerea de mai sus vine în contradicție cu stabilirea dotării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Printr-o definiție concisă, R. Muchielli, în 1969, realizează un evantai foarte diferențiat al nuanțelor: . în 1971, M. Bejat reia ideea priorității noului în definirea conceptului: . J. P. Guilford își îmbogățește, în 1973, vechea definiție, accentuând aspectele legate de personalitatea creativă. Una dintre cele mai complete definiții de până în 1974 o întâlnim în Enciclopedia Hachette: Foarte concis, Jean Piaget, în 1978, spune: Din 1970 semnalăm și definiții românești ale creativității. P. Popescu-Neveanu o consideră o formațiune complexă de personalitate focalizată pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de creativitate din domeniile științei, tehnicii, sau artei și literaturii: Pentru Anca Munteanu (17, p. 44), mulțimea definițiilor citate nu este convingătoare, deoarece încearcă una nouă, originală, pe care o consideră cu caracter lucrativ, legată de sarcinile școlii, interesând potențialul creativ al copilului: (sublinierea ne aparține - n.a.). Andrei Cosmovici (11, p. 219), spre deosebire de majoritatea celor de mai sus, are în vedere și conotațiile artistice ale creativității, ce . în sfârșit, mai cităm o definiție, a noastră favorită, și aparținând lui Norbert Sillamy
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
opinia noastră se identifică cu convingerea lui André Vergez și Denis Huisman, considerând că natura cu totul deosebită a creativității artistice nu poate fi, cel puțin deocamdată, cunoscută suficient de către cercetătorii în domeniu. 1.2 Laboratorul intim al desfășurării procesului creativ. Faze, factori, tipuri și forme ale creativității Dezideratul înțelegerii dinamicii intime a laboratorului de creație a atras și atrage, în continuare, pe toți cercetătorii din arealul respectiv, deși majoritatea acestora sunt convinși că, cel puțin în etapa actuală, nu putem
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
problemei, pregătirea, analiza și organizarea datelor, ideația sau producerea ideilor, incubația, sinteza, evaluarea și verificarea. Modelul actului creator alcătuit de Wallace este preferat de cei mai mulți specialiști, fiind mai simplu și mai cuprinzător, apropiindu-se cel mai bine de intimitatea actului creativ. Din aceste motive vom dezvolta mai jos modelul menționat: 1) Pregătirea cuprinde sesizarea și punerea problemei, documentarea, culegerea, analiza și interpretarea materialului faptic cu ajutorul unor metode și tehnici de cercetare, formularea ipotezei și conceperea ideilor prototip, ca direcții de căutare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
moment-cheie (mai ales în elaborarea operei de artă). Vorbind despre modul în care crează, Lucian Blaga (8, p. 279) afirma: André Vergez și Denis Huisman (36, p. 316), după ce prezintă exemple în general cunoscute, ce demonstrează spontaneitatea inconștientă a actului creativ (Tartini și-a compus Sonata diavolului în vis, Coleridge și-a scris Khubla Khan dormind, Chopin crea spontan, miraculos, ), manifestă o oarecare suspiciune, considerând că artiștii exagerează în privința spontaneității inspirației lor, eludând, parțial, eforturile care stau la baza actului creator
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
gândirea; 2) Factori de personalitate: aptitudini ale persoanei, predispoziții ereditare, acumularea de informații, experiență, muncă, pregătirea generală, experiența directă și indirectă, motivația, dorințe, aspirații, sentimente, pasiunea creației, efortul realizării prin voință, perseverență, sensibilitate, ușurința de a rezolva situații deosebite, atitudinea creativă; 3) Factori externi: influența mediului ambiant, social; stimulentul material; condiționarea descoperirilor științifice și tehnice de stadiul atins de cercetare; influența profesorilor asupra elevilor, chiar dacă sunt în contradicție; presiunea socială din regimurile totalitare, care poate stânjeni creația (dintr-un anumit punct
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
doi psihologi), aptitudinile speciale și motivația. Inteligența este considerată obligatorie în realizarea unei performanțe creatoare și ea Corelația dintre aptitudinile intelectuale și creativitate este diferită în funcție de forma creativității vizate. Valorificarea aptitudinilor speciale în procesul de creație este mediată de climatul creativ. Un climat favorabil le poate stimula, în timp ce unul nefavorabil le inhibă. între factorii de personalitate cu impact deosebit asupra creatorilor, autorii includ și motivația: Multe dintre dimensiunile caracteriale sunt energizate prin intermediul afectivității. în 1946, Rene Zazzo (apud A. Munteanu, 17
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ca P. Popescu Neveanu (23) a elaborat o teorie bifactorială a creativității, care plasează creativitatea în Conform acestei teorii, aptitudinile generale și specifice, de nivel cel puțin mediu, constituie o condiție necesară, dar nu și suficiență, pentru creativitate. Prezența atitudinilor creative se dovedește indispensabilă. Ele se comportă ca niște vectori care provoacă și declanșează ciclurile operatorii (aptitudini), pilotându-le constructiv. După I. Radu (24, p. 332), Tot I. Radu observă că unii autori folosesc termenul de capacitate pentru ceea ce a fost
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
diferite de complexitate, care se sub-împart în: aptitudini generale (inteligența, aptitudinea școlară) și aptitudini specifice, profesionale (artistice, tehnice, organizatorice, sportive, matematice, etc.). M. Stoica consideră că aptitudinile sunt rezultatul interacțiunii unor factori externi (în primul rând procesul însușirii logice și creative a cunoștințelor) și interni (dispozițiile ereditare, interese, motivații, aspirații, ideal, atitudini, inteligență, etc.). Trebuie să mai subliniem un aspect, menționat și de I. Radu (24), anume că o aptitudine sau alta nu se raportează strict la un domeniu delimitat al
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dacă nu este completată de inteligență, respectiv capacitatea de a sintetiza, de a face asociații, poate fi utilă numai până la un anumit nivel (exemplul nostru favorit: diferența dintre un erudit și un om de cultură inteligent, capabil de sinteze, deseori creative din punct de vedere interpretativ). Având în vedere observațiile de mai sus, I. Radu (24, p. 333) trece, firesc, la următoarea definiție a talentului: . Față de aptitudine, talentul este privit de Victor Oprescu (apud I. Radu, 24) drept . Talentul, arată Al.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Huisman (36), creația artistică se vădește a fi impenetrabilă, deocamdată, având legități, fundamente și desfășurări care scapă, încă, unei înțelegeri raționale sau unei logici imbatabile, și că ceea ce poate fi valabil, ca relație cauză-efect, în demersul funcțional al celor mai multe specii creative, nu se aplică întotdeauna, în aceeași proporție ori cu aceeași finalitate clarificator-explicatorie, în aria inefabilă a creativității artistice. 1.4 Rolul creativității în împlinirea personalității umane. Creativitate și progres Un adevăr unanim acceptat este acela că fiecare ființă umană întrunește
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
datorează incipienței - încă! - a eforturilor de studiere în planul respectiv, iar nu ideii preconcepute că dizabilul (indiferent de nivelul de restricționare a participării și de gradul de limitare a activităților) nu este capabil de a „născoci” ceva, de a fi creativ (vezi cazul ilustrativ al lui Louis Braille - 1809-1882, profesor la Institutul pentru nevăzători din Paris, el însuși nevăzător, care a inventat alfabetul... Braille!). Pentru o mai bună înțelegere a termenilor ce vor fi utilizați în continuare, credem că e utilă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]