10,007 matches
-
a văii Mureșului, la 25 km nord-est de Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru a evita eventualele neplăceri datorate
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
populației la recensăminte:" Valea satului se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
satele Albota (reședința), Cerbu, Frătești, Gura Văii și Mareș. Comuna se află în zona centrală a județului, în Podișul Getic, pe malurile râului Teleorman (acolo unde acesta primește apele afluentului Albota) între zona de unde izvorăsc râurile Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. Lângă satul Corbu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DN65A, care duce spre sud la Roșiorii de Vede. Tot la
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
număr de specii și o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu rășinoase și o mică suprafață arabilă. Dispuse etajat pe culmile montane, plantele spontane alcătuiesc: Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Sătic este un sat în comuna Rucăr din județul Argeș, Muntenia, România. Satul are cam 200 de locuitori și este situat pe valea superioară a Dâmboviței, între culmile estice ale Munților Iezer-Păpușa și Piatră Craiului. Situat în bazinetul depresionar omonim, bazinet format prin eroziune diferențiala. Săticul este cunoscut de localnici ca având trei zone distincte: "Cojocaru", lângă Valea lui Ivan, "Săticul de Sus" între valea Largă și Valea
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
adânci în istoria acelor locuri. Iar toponimia locală este plină de semnificații. Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unități de relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Bădulești, Bărănești, Braniștea, Chirițești, Cotu, Dealu Bisericii, Dealu Tolcesii, Diconești, Gorani, Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
proporție de peste 50%, iar diferența este reprezentată de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole. Munții Ciucului, așezați pe partea dreaptă a râului Trotuș, pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundișuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
aflate și azi în uz: „"de la piscul lui Vlad până la gâlma Mălinișului și până la piscul Șcheaului din sus și de aici, drept la gura Cernețiului și de aici, pe vale, până la piscul lui Giurgiu și de la piscul lui Giurgiu până la culme și de aici, pe culme, până la obrăjia Boului și de aici la piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
de la piscul lui Vlad până la gâlma Mălinișului și până la piscul Șcheaului din sus și de aici, drept la gura Cernețiului și de aici, pe vale, până la piscul lui Giurgiu și de la piscul lui Giurgiu până la culme și de aici, pe culme, până la obrăjia Boului și de aici la piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici, tot pe culme până la stejar
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
drept la gura Cernețiului și de aici, pe vale, până la piscul lui Giurgiu și de la piscul lui Giurgiu până la culme și de aici, pe culme, până la obrăjia Boului și de aici la piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici, tot pe culme până la stejar, la obârșie pe drumul Târgului și de la stejar până la muchia Strâmbei și până hotarul Costeștilor și
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
aici, pe culme, până la obrăjia Boului și de aici la piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici, tot pe culme până la stejar, la obârșie pe drumul Târgului și de la stejar până la muchia Strâmbei și până hotarul Costeștilor și de aici, tot pe muchea Telmanii pe râu în sus, până la valea Romanaților și de aici până în piscul Căprioarei"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
care leagă Bacăul de Focșani. La Răcăciuni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252E, care duce spre est la Pâncești traseul drumului european E85 (DN 2) la cca 25 km de municipiul Bacău, la limita estică a Dealurilor Subcarpatice (Culmea Petricica) și pe malul drept al râului Siret. Tot din DN2, la Răcăciuni se ramifică șoseaua județeană DJ206B care duce spre vest la Parava și Gura Văii. Prin zona de vest a comunei trece șoseaua județeană DJ119, care o leagă
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
de familii), harta austriacă din 1852, în Marele Dicționar Geografic al României din 1901, în Dicționarul Statistic al României din 1914 și în "Statistica Răzeșilor" a lui Petru Poni, din 1921. În secolul al XVII-lea, hotarul ținutului Bacău însoțea culmea Pietricica (de la S. La N.) pe toată lungimea ei, cobora pe pârâul Nadișa până la confluența cu Tazlăul, incluzând tot teritoriul de pe stânga Tazlăului adică exact în zona satului Enăchești. Tendințele constante ale marilor proprietari de a deposeda pe răzeși de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
anului 1999, cu binecuvântarea P.S. EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a împodobi meleagurile românești cu noi așezăminte monahale, adevărate oaze de formare duhovnicească și de cultivare a evlaviei și a credinței strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la reculegere, contemplare și rugăciune adâncă către Dumnezeu. Terenul a aparținut înainte de naționalizare unei moșierese, pe care oamenii locului o numeau "DOAMNA
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
se realizează o legătura naturală strânsă între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de dealuri (dealurile Pleșu, Corni, Runcu, Bărboiu, Pietricica). Depresiunea Tazlău - Cașin, una din cele trei depresiuni, este situată pe râurile Tazlău -Trotuș - Cașin (care își adună apele la Onești) și are un pronunțat caracter longitudinal; este mărginită spre est de culmea Pietricica (746 m), bine evidențiata în relief și împădurită, iar spre sud de Dealul Oușoru (753 m). Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, străbătut de Tazlău. Subcarpații Moldovei au un climat influențat de poziție, altitudine și desfășurarea în altitudine
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]