9,140 matches
-
al Universității Harvard, economistul Lawrence H. Summers, se numără printre suporterii ideii de core curriculum, contrazicând practic tendința pulverizării ofertei educative, abia stăvilită de așa-numita „concentrare”, cerința ca studentul să nu ia numai opționale fără legătură, urmându-și eventuale curiozități adolescentine ce nu duc nici la enciclopedism, nici la specializare. 2. Mihai I. Spariosu, Global Intelligence and Human Development. Toward an Ecology of Global Learning, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, 2004. Spăriosu propune una dintre cele mai plauzibile teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anilor cât de importantă a fost experiența lor comună de a se ridica din medii sociale relativ obscure, în care erau de regulă prima generație ori primele femei cu studii universitare complete. Ambiția și ethosul muncii îndârjite, idealismul și enorma curiozitate intelectuală, angajamentul civic și politic, legătura strânsă dintre idei și viață, cunoașterea nemediată a inegalității, marginalizării și chiar excluderii - iată câteva dintre trăsăturile comune ale acestor oameni, savanți și educatori de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
soluției găsite pentru rezolvarea sarcinilor propuse de învățători. Interesează în mod deosebit măsura în care soluțiile găsite în rezolvarea problemelor produc elevilor o stare de surpriză și, în același timp, o trăire intensă în plan afectiv. Aceasta reanimă dorința și curiozitatea de a descoperi căi și soluții relevante. Performanțele școlare sunt posibile prin: dezvoltarea spiritului de observație, gândirea și imaginația creatoare; crearea unei atmosfere permisive, care favorizează comunicarea liberă, consultarea, interrelaționarea. Strategiile didactice propuse de institutorii/învățătorii angajați în acest demers
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
le prezinte la ședințele Academiei de Științe din Paris. Dar omul de care se va simți de-a dreptul fascinat va fi Etienne Lancereaux, profesor de clinică medicală și anatomopatolog de clasă, deschizător de drumuri în științele medicale, a cărui curiozitate științifică, pasiune pentru studiu, rigoare și severitate profesională, empatie cu durerea omului în suferință și înclinație religioasă, rezona cu întreaga ființă a tânărului învățăcel care, în scurt timp, îi va deveni unul dintre cei mai devotați elev, colaborator și discipol
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
așa de mult și știința, și țara lui, și Franța, unde venise să studieze. Paulescu era un băiat înalt, slab, nițeluș aplecat; totul în persoana sa și în ochii lui admirabili respira distincția, lealitatea și inteligența (....). Paulescu avea o mare curiozitate a spiritului, multă metodă, o dorință nesățioasă de muncă, și toți cei ce l-au cunoscut în epoca aceea, cu strălucirea care emana din întreaga lui personalitate, n-au fost deloc surprinși de remarcabila lui carieră științifică și de marele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
realitățile zilelor noastre? În spatele unor preocupări afișate și prezentate mai mult sau mai puțin formal, se face o reclamă agresivă în stil comercial, utilizând toate modalitățile de stimulare a consumului de orice fel, inclusiv prin asocierea senzual ă care stârnește curiozitatea și aprind simțurile, cu efecte deosebit de nocive mai ales asupra tineretului, segmentul social cel mai vulnerabil. Și asta ca să nu mai vorbim de loviturile sistematice pe care societatea modernă le aplică instituției sale de bază, familia. În loc să fie încurajată căsătoria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în teologie și drept canonic au introdus la alegerea papei votul pe națiuni, votul incluzând pentru prima dată și alte categorii de ecleziaști decât cardinalii. Au depus pe papă, antipapă și au ales un nou papă, realizând în fapt o curiozitate ce consta în existența a trei papi în același timp. Noul papă ales, Alexandru al V-lea, care își propune reformarea Bisericii „în cap și membre” (formulă funestă ce avea să fie utilizată mai târziu chiar de Luther) moare curând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
obiectele cunoașterii au adesea destine ciudate. Comunicarea politică se încadrează, cu siguranță, în clasa traiectoriilor stranii. Iată un obiect de studiu considerat cu doar 20 de ani în urmă nelegitim, trivial, adică inexistent, și care în prezent stîrnește o vie curiozitate, ce se ivește, mai curînd, dintr-o admirație pentru comunicare decît din vicisitudinile politicii. Astăzi, comunicarea interesează pe toată lumea. E de ajuns să constatăm cîteva semne sociale ale recunoașterii sale. Ridicîndu-se la demnitatea ministerială cu prețul unei asocieri la Cultură
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
au testele de investigare a originalității. Chestionarele pot fi folositoare pentru selectarea elevilor creativi pe baza aprecierii profesionale a elevilor din clasa sau cerc. Predarea creativă, învățarea creativă presupune existența unui potențial creativ al subiectului manifestat în: receptivitate față de nou, curiozitate științifică, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează folosind învățarea euristica
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
greșeli, descurajarea rapidă. Stimularea creativității elevilor se poate face dacă se ține seama de o serie de reguli: renunțarea profesorului la tonul autoritar, realizarea unor relații prietenești, democratice favorabile sistemului creativ; școlarii trebuie lăsați să-și manifeste în voie spontaneitatea, curiozitatea;trebuie să apară teme și situații care stimulează fantezia (elevii să imagineze singuri probleme, să continue o nuvelă etc.); vizitarea expozițiilor, excursiile lărgesc orizontul elevilor; existența unor laboratoare și ateliere foarte bine dotate. Iată mai jos un model de verificare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
reprezintă una din provocările cu care se confruntă oamenii în ziua de azi. Numărul consumatorilor este în creștere, indiferent de vârstă. Consumarea lor poate fi fatală sau poate duce la o dependență totală. Mulți dintre oameni fac acest lucru din curiozitate și din dorința de a cunoaște efectele pe care le au asupra lor drogurile sau din dorința de a avea senzații tari. Unii tineri consumă droguri pentru a depăși problemele pe care le au în familie, uitând pe momemt de
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Dascălu Ionuț- Stefan, Olaru Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1958]
-
biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte, foarte subțire se pierd definitiv ori rămân simple curiozități. III. CONCORDANȚE COSMĂNESCU Notesul poetului Textul lui Dumitru Cosmănescu despre uciderea cu o piatră a lui Eminescu în ziua de 15 iunie 1889, se publică în Universul la 28 iunie 1926, și provoacă reacția doctorului Vineș care vine să restabilească
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ai ediției-monument” care să strângă fonduri și să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l sfințește astfel în chiar creațiunea lui. Și e nevoie de aceasta. înălțat până la geniu, coborât până la mizerie și nebunie, poet universal, profet, gânditor social și politic, minte împodobită cu toate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din revista „Limbă și literatură”, Vol. 5, 1961, p. 253, cu nota: „Pusă la dispoziție de D. Șt. Emilian, unul dintre puținii oameni în viață care l-au cunoscut pe Eminescu.” Zicem cu totul întâmplător, pentru că numai dintr-o simplă curiozitate profesională am răsfoit acest tom masiv, de peste 400 pagini, reprezentând producția anuală a Societății de științe istorice și filologice din R.P.R. pe anul 1961, unde se tratează doct despre „marii poeți” Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, etc și unde, desigur, întreaga
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru fiecare bănuț (stilul epistolar o prinde foarte bine și este adevărată expertă în ilustrarea lui) și descrie cu amănunte cum îl cheltuiește. De asemenea, descrie cu lux de amănunte uneori boala fratelui ei. V. „ANAMNEZA” HANRIETEI Cineva a avut curiozitatea să adune cu creionul pe marginea cărții lui I.E. Torouțiu (exemplarul din B.A.R.) sumele notate de Hanrieta în scrisorile ei de mulțumire desigur, pentru a scoate în evidență mărinimia donatorilor dar și pentru a verifica procesele verbale publicate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unde revista se mutase din 1885) textul „Edelwisz. O reminiscență”, cu subtitlul „Contribuțiune la psihologia experimentală”, prin care-i familiariza pe prieteni cu metoda sa de investigare a memoriei prin literatură. Acest text va fi fost primit, probabil ca o curiozitate sau un joc de societate; din relatări ulterioare vom afla că Eduard Gruber era un foarte activ experimentalist risipind cu vervă, pe la întâlniri de cenaclu, multe observații similare cu acelea din „Edelweisz”. Dacă se hotărăște să publice este pentru că tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numele unui student în anul III la litere, Simeon Crainic, dar directorul Școlii Comerciale îl alege pe Eduard Gruber, licențiat în litere. Nu știm cine va fi fost acest Simeon Crainic, dar prenumele este ardelenesc și pentru simpla stârnire a curiozității notăm că din lumea lui Ștefan Micle face parte și un Gheorghe Crainic, martor la căsătoria civilă a lui cu Veronica, la Cluj, în 7 august 1864. Poetul se orientase, probabil, către cineva cunoscut prin prieteni (în această perioadă el
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
geniile, etc. Iar toate aceste demonstrații s-au făcut cu tăierea în două a operei lui Eminescu și aruncarea la coș, ca netrebuitoare, a ziaristicii. în general memorialiștii epocii sunt extrem de indulgenți cu socialismul juvenil ieșean, considerându-l fie o curiozitate, fie o formă de acordare a sufletului la Europa occidentală, oricum, o manifestare a vârstei și prea puțin mai mult decât atât. Artur Gorovei, un martor bun dar uitat al epocii, vorbește despre socialismul ieșean (putem apela și la considerațiile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
el. Nu se poate spune, așadar, că el a fost uitat pe ne drept: specialiștii au fost nedrepți când l-au uitat, adică nu și-au concentrat atenția spre începuturile istorice ale specialității lor. În ceea ce ne privește, din simplă curiozitate de a investiga lumea destinelor eminesciene de la sfârșitul secolului al XIXlea, n-am năzuit mai mult decât de a ridica problema, adică de a ridica vălul de pe lucruri uitate aducând în fața publicului ceea ce am reușit să identificăm cert. La acestea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
martoră, ci doi vecini, Costache Cărăușu și Ioan Lăzăreanu. Reiese că Hanrieta nu era în Ipotești? (Scrisoarea „pare a fi concepută în Ipotești”, ne asigură Călin L. Cernăianu într-una din extrem de rarele clipe de îndoială ale sale). Din simplă curiozitate consultăm actul de deces al lui Gheorghe Eminovici, datat 9 ianuarie 1884: aici sunt trecuți ca martori alți doi vecini, Ioan Razanu și Manoli Roibu. Nu era acasă nici Harietta (care îngrijise, totuși, de bătrân) nici Nicu, cel atât de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Malcolm. Wittgenstein pretindea o frecvență susținută și prezența pe o durată mai mare de un semestru. Credea că numai în acest fel modul său de a face filozofie va putea fi cât de cât înțeles. Nu dorea să fie obiectul curiozității superficiale a studenților. Îi gonea pe cei pe care îi numea „turiști“. Profesorul, îmbrăcat simplu, îi primea într-o încăpere perfect curată, mobilată auster, cu pereții lipsiți de ornamente, de picturi sau fotografii. Gândea în fața studenților săi încercând o cercetare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea regulilor clasei. Profesorul utilizează uneori texte neprelucrate și stimulează discuțiile pe baza lor, manifestă el însuși
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că are dreptate; Elevul nepregătit - întârzie în mod constant ; - uită frecvent rechizitele școlare necesare programului școlar; - solicită permanent atenția profesorului; - își deranjează colegii cu atitudinea și neștiința sa; - este dezinteresat să învețe ceva nou; Elevul depresiv - nimic nu-i stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]