9,278 matches
-
este prins de comisul Manole, de fiii și de slujitorii săi. Pentru a scăpa liber, Gogolea îi spune comisului că boierul Mihu l-a tocmit pentru două treburi: pe lângă înjunghierea calului, tâlharii urmează să-l răpească pe Alexăndrel Vodă, pentru ca domnitorul să-i dea în schimb averile poprite din Moldova. În același timp, jupânița Nasta îi mărturisește lui Ionuț că-l iubește pe el și nu pe stăpânul lui. Fata îi spune că niște trimiși de la rudele lor din Lehia printre
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Iohan Roșu și pe pana Mina să mărturisească și află că în acea noapte s-a pus la cale o capcană la Ionășeni pentru prinderea lui Alexăndrel. Tânărul oștean pleacă în grabă acolo și-l ia de la conac pe fiul domnitorului. Ei sunt urmăriți de o ceată mare de tâlhari, iar medelnicerul Crivăț este ucis în timp ce-și apăra stăpânul. Ionuț și Alexăndrel sunt salvați de ceilalți frați Jderi care sosesc cu Gogolea legat. Șeful lotrilor își fugărește oamenii peste
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
oamenii din satele pe unde trec și dau foc caselor; ei fură vitele și oile și-i duc pe oamenii supraviețuitori în robie. Țăranii răzeși se alătură oștii domnești. Tătarii sunt încolțiți de oastea moldovenească într-o vale. Înainte de luptă, domnitorul îl acuză pe Ionuț Jder că a pus în primejdie viața lui Alexăndrel și consideră că ar trebui să i se taie capul, dar îl iartă în semn de prețuire a vredniciei tatălui și fraților săi. El cere ca jupâneasa
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
se află în mare primejdie. Ștefan cel Mare încuviințează și anunță că-l va ierta pe tânărul și nesăbuitul oștean. În 1474, după trecerea a cinci ani de la lupta cu tătarii, frații Jderi se bucurau tot mai mult de încrederea domnitorului. Ionuț intrase în rândul slujitorilor domnești, iertat fiind de acea nebunie a tinereții. El nu-și mai găsise dragostea, după ce Nasta se prăpădise. Țara trecea printr-o perioadă de pace și de prosperitate, dar o cumplită primejdie amenința iarăși Moldova
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
tinereții. El nu-și mai găsise dragostea, după ce Nasta se prăpădise. Țara trecea printr-o perioadă de pace și de prosperitate, dar o cumplită primejdie amenința iarăși Moldova. La curtea domnească sosește o solie a sultanului Mahomed al II-lea. Domnitorului i se cerea să aducă personal la Înalta Poartă tributul din ultimii doi ani, să cedeze turcilor cetățile Chilia și Cetatea Albă de pe țărmul Mării Negre și să renunțe la alianțele cu vecinii săi, cu Papa de la Roma și cu venețienii
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
trăiască în pace cu toți vecinii săi, dar că se va apăra în cazul în care țara va fi în primejdie pentru că neamul românesc a prins rădăcini în acest pământ ca și codrii de stejar. În sfatul său cu boierii, domnitorul poruncește ridicarea întregii țări la luptă împotriva năvălitorilor și formarea Oastei cele mari din țărani răzeși, târgoveți și boieri. Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
cele mari din țărani răzeși, târgoveți și boieri. Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit să se aniverseze acest eveniment prin realizarea unui film despre personalitatea domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Au fost realizate astfel două filme: "Frații Jderi" și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475". Scenariul filmului a fost realizat după "Ucenicia lui Ionuț" (1935), primul volum al trilogiei "Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu. Scenariștii filmului
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
pace, în care armata rusă a scăpat de situația disperată și era obligată să-i dea Imperiului Otoman nu demult cuceritele teritorii în anul 1696 Azov și țărmul Mării Azov. Pe lângă asta Moldova a redevenit vasal al Imperiului Otoman, în timp ce domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir se refugiază la Moscova, Tratatul de la Luțk a fost anulat. Situația politico-militară din anul 1710 era defavorabilă Rusiei din mai multe motive. În primul rând, puterile apusene nu priveau cu ochi buni expansiunea Rusiei către vest. În
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
Dunăre, prin Dobrogea spre Istanbul. La 19 aprilie 1711, feldmareșalul Șeremetev a plecat de la conacul Mankevici, ajungând la 22 aprilie la Luțk. La 26 aprilie 1711, s-a semnat, la Luțk, tratatul de alianță dintre țarul Petru cel Mare și domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir. Datorită faptului că a stat la baza declanșării unei acțiuni militare comune, româno-ruse, împotriva Imperiului otoman, acest act a fost considerat, multă vreme, în istoriografia românească, drept primul tratat pe care Țările Române l-au încheiat cu
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
prin care le cerea să se înroleze în armata rusă, urmând să primească soldă, în funcție de grad. Pentru refacerea armatei moldovene, Cantemir a primit, din partea țarului, 100 de pungi cu bani. Pentru a constitui o armată de 10 000 de oameni, domnitorul Moldovei a numit 17 polcovnici, plătiți cu câte 100 de ruble pe lună și 117 rotmiștri, plătiți cu câte 30 de ruble pe lună. La 30 mai, Cantemir a trimis o scrisoare prin care cerea sprijin militar rus, deoarece otomanii
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la prestarea jurămîntului de vasalitate al domnitorului către suzeranul Poloniei, acesta pentru a fi sigur ca va fi ascultat cerea și iscălitura acestora pe același hrisov sau pe unul negociat separat. În anul 1387 Petru I Mușat a depus omagiu de vasalitate regelui polon atât în numele său
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Shkodra. Pentru ca acțiunea militară în Italia să fie facilitată, era necesar să fie liniște la granițele de miazănoapte ale Imperiului Otoman. În acest sens, sultanul îl trimite pe solul Iusuf Ceauș (Nicolae Brancomir) în Principatul Moldovei pentru a-i cere domnitorului Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici) să plătească tributul pe ultimii doi ani, să-i închine cetățile Chilia și Cetatea Albă de la Marea Neagră și să renunțe la alianțele cu vecinii săi, cu Papa de la Roma și cu venețienii. În ultimul timp
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
În ultimul timp, Ștefan cel Mare scosese Țara Românească de sub ascultarea sultanului, detronându-l pe Radu Vodă, prietenul lui Mahomed, și luându-i întreaga familie ca ostatică. Prinții apuseni nu conștientizau însă pericolul otoman, trimițându-i lui Ștefan doar făgăduieli. Domnitorul moldovean le răspunde însă solilor turci că Moldova vrea să trăiască în pace cu toți vecinii săi, dar că se va apăra în cazul în care țara va fi în primejdie pentru că neamul românesc a prins rădăcini în acest pământ
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Ungaria și în Polonia. Aflând că oștile turcești se îndreaptă spre Moldova, Ștefan cel Mare face un sfat cu boierii și poruncește ridicarea întregii țări la luptă împotriva năvălitorilor și formarea Oastei cele mari din țărani răzeși, târgoveți și boieri. Domnitorul trimite soli la regii Poloniei și Ungariei, la voievodul Ardealului și la comitele secuilor; vistiernicul Cristea Jder (Florin Piersic) este trimis cu solie la Papa de la Roma și la dogele Veneției. În scrisorile trimise, Ștefan cel Mare îi avertiza pe
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
trimis ca spion în Rumelia pentru a afla secretul de fabricație al tunurilor turcești. Postelnicul Simion Jder (Iurie Darie) și neguțătorul Damian Jder (George Motoi) sunt trimiși în Polonia cu o carte de iertare către boierii pribegi care unelteau împotriva domnitorului: logofătul Mihu de la Volcineț (Manu Nedeianu) și vărul său, Agapie Ciornohuz. Între timp, jitnicerul Niculăeș Albu (Emil Mureșan) o răpise și o dusese în Polonia pe Marușca (Ana Széles), fiica bogatului boier Iațco Hudici (Ion Henter) și iubita lui Simion
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Printre cei morți în luptă sunt și comisul Manole Jder (Geo Barton), postelnicul Simion și fostul ieromonah Nicoară Jder. Trupurile lor sunt aduse de comisul Ionuț la casa familiei Jder de la Timiș, spre jalea comisoaiei Ilisafta (Sandina Stan). După bătălie, domnitorul moldovean trimite scrisori către principii creștini pentru a le cere iarăși ajutor, prevăzând că sultanul nu va lăsa nepedepsită o asemenea înfrângere. Furios, sultanul poruncește închiderea lui Ali-Beg în închisoarea de la Edikule. Ștefan cel Mare și conducătorii de oști revin
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
preluat „cadrul aventuros, apropiat de fantastic chiar, cu un emoționant fior mitic, prin care Sadoveanu dă respirație epopeică evenimentului istoric”. Familia Jderilor, care îl înconjoară pe voievod, are semnificația oferirii unui eșantion moral al oștenilor care au credință nestrămutată în domnitor și nu pregetă să-și ofere chiar și viața pentru apărarea țării. Bătălia de la Podu Înalt a fost comparată de unii critici de film cu Războiul Troian, prin ajutarea muritorilor de către forțe supranaturale (ceața în primul caz, intervenția zeilor în
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Potrivit Elenei Saulea, „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori. Căci nu este deloc verosimil ca pe vremea marelui domnitor să fi circulat astfel de texte ale independenței sau neatârnării, ale suveranității grandilocvente și alte infuzii de naționalism, sărace în conținut afectiv tocmai prin recurgerea la o limbă de lemn și la stereotipisme ieftine.” Totuși, dacă unele situații nu pot
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
sa "„Filmul surd în România mută”" (Iași, 2011). Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit să se aniverseze acest eveniment prin realizarea unui film despre personalitatea domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Au fost realizate astfel două filme: "Frații Jderi" și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475". Proiectul pentru cel de-al doilea film intitulat „Oamenii Măriei Sale” a fost înaintat Casei de Filme 5 la 23 martie 1973
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
loc unic, mai izolat și mai expus ca oricare altul, dar în același timp un centru vital, crestat cu semnul măreției”, evidențierea izolării țării între popoare dușmane, asemănarea ședinței din Sfatul Țării cu o ședință de partid și prevestirea de către domnitor a unei viitoare ere comuniste. Catalogându-l pe regizorul Mircea Drăgan drept un antitalent în domeniul filmelor de acțiune, el a criticat următoarele aspecte: tergiversarea acțiunii până la începerea bătăliei de la Podu Înalt, prezența inutilă a unor personaje (frații Jderi, unii
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Florin Scărlătescu), care dă drumul unui candelabru greoi din capelă peste ei. Plecând la Viena ca însoțitor al domniței Ralu, Ianuli o trimite pe Caliopi la Stambul cu o scrisoare pentru Ahmed Pașa prin care îi descria ticăloșiile făcute de domnitor și promitea să-i dea bijuteriile cumpărate. În acest timp, Răspopitul (Toma Caragiu) se întorsese la mănăstire. El este căutat de Anița (Marga Barbu) care vine să-i ceară să organizeze evadarea lui Anghel de la ocnă. Deghizându-se din nou
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va ajunge însă în „Temnița uitaților”, fiind considerat hoț, și va atinge un ciumat. Găman este lovit cu pietre de ocnași, dar este salvat de Mamulos (Colea Răutu) care va
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Zestrea domniței Ralu". Cu bijuteriile furate de la domnița Ralu, haiducul Anghel Șaptecai vrea să cumpere arme de la Brașov și să se alăture oștii pe care o strângea căpitanul de panduri Tudor Vladimirescu în scopul de a salva Țara Românească de domnitorii fanarioți care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest film continuă acțiunea din "Zestrea domniței Ralu", care se încheiase cu fuga domnitorului fanariot (Nucu Păunescu) și a domniței Ralu (Aimée Iacobescu) de frica sosirii turcilor în țară. Haiducul Anghel Șaptecai
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
oștii pe care o strângea căpitanul de panduri Tudor Vladimirescu în scopul de a salva Țara Românească de domnitorii fanarioți care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest film continuă acțiunea din "Zestrea domniței Ralu", care se încheiase cu fuga domnitorului fanariot (Nucu Păunescu) și a domniței Ralu (Aimée Iacobescu) de frica sosirii turcilor în țară. Haiducul Anghel Șaptecai (Florin Piersic) furase la final bijuteriile cumpărate de domnița Ralu la Viena. Filmul începe cu o precizare: turcii care intraseră în țară
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]