13,290 matches
-
a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu a unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind la problemă; Imposibilitatea de a distinge între realitate și fantezie, de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
dezvoltată și priceperea de a-și distribui atenția în mai multe direcții. Afectivitatea școlarului mic progresează astfel: se îmbogățesc trăirile afective, mai ales cele generate de școală, se formează noi sentimente, se manifestă capacități mai crescute de reglare a comportamentelor emoțional expresive. Se structurează motivația învățării școlare trecându-se de la motive extrinseci simple și personale la cele cu semnificație socială (învățarea este cerută de integrarea în societate, învățarea îți asigură un loc în viață) și se formează motivația intrinsecă (curiozitate epistemică
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
profesia pe care ați îmbrățișat-o? Direcții de discuție: * Agenții procesului de învățământ: a) de bază: profesori; elevi; b) alți agenți: economici, decidenți, cercetători etc * Obiectivele procesului de învățământ îideal, scopuri, obiective cadru, de referință) * Conținutul informațional, comportamental, motivațional, atitudinal, emoțional stipulat în programe și planificări. * Metodologii ca instrumente utile atât pentru profesor (în procesul de predare), cât și pentru elev (în procesul de învățare). * Utilizarea mijloacelor de învățământ menite să faciliteze transmiterea mesajului * Formele de organizare a procesului de învățământ
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea - capriciu, libertatea bun - plac, sau mai precis, acea „liberte - jaillissement’’ (libertatețâșnitură) exaltată de Bergson în Eseuri asupra datelor imediate ale conștiinței, cap.III . Libertatea este considerată ca „ un dat imediat al conștiinței
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Eseuri asupra datelor imediate ale conștiinței, cap.III . Libertatea este considerată ca „ un dat imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cele mai semnificative curente ale filosofiei contemporane: existențialismul. Punctul de plecare al concepției existențialiste despre libertate este OMUL , cu trăirile lui, cu experiențele lui de viață. Omul redus de Edmund Husserl la o conștiință pur transcedentală, devine o ființă tensionată emoțional și cu o alcătuire completă globală. Astfel, pentru existențialism libertatea devine un dat ontologic, o structură constitutivă și inalienabilă a omului, fiind centrată pe experiența trăită a ființei umane. Pentru Jean Paul Sartre , autorul lucrării Ființa și Neantul, a fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care îl oferă experiența trăită, îndeosebi situațiile limită ( cum sunt eșecurile ), când tensiunea cerințelor antinomice ale zilei și nopții atinge apogeul și când omul, în fața refuzului realului de ai realiza proiectul devine introvertit și intuiește în stări de mare tensiune emoțională, caracteristicile alegerilor sale libere, lipsite de repere axiologice, misterul său. Libertatea existențială, căutată de Jaspers prin renunțarea la pretențiile de a raționaliza universul și retragerea narcisistă în dimensiunile vieții interioare, întâlnește în acest punct interpretarea sartreiană a libertății, ca „ perpetuă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ritmul transmiterii mesajului, cu acceptarea pauzelor pentru gândire, fără a se anticipa răspunsurile; se întrerupe expunerea numai dacă apar divagații de la sensul conversației sau manifestări ale unor emoții negative; se păstrează calmul dacă conversația este afectată din punct de vedere emoțional; se evită ca susceptibilitatea, divergența de opinii, prejudecățile, conflictele interpresonale să influențeze înțelegerea mesajului; se identifică ideile principale și se înțelege sensul mesajului. Auditorul are o contribuție importantă în desfășurarea unui interviu iar pentru a asigura un mediu adecvat va
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
conversațiilor. Gesturile sunt animații ale segmentelor corpului care pot fi coordonate, pentru a sublinia sau completa mesaje, sau pot apărea necontrolat. Gesturile sunt interpretate pentru mimica feței, poziționarea ochilor în raport interlocutorul și pentru mișcarea corpului. Gesturile pot exprima starea emoțională, ajută la menținerea interacțiunii cu interlocutorul sau sunt sterotipe. Descifrarea și interpretarea unor gesturi devine mai dificilă atunci când se produc simultan și trebuie ca atenția să se îndrepte asupra tuturor manifestărilor pentru a capta adevăratul lor sens. Unul din primele
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
și va depune toate eforturile în perioada misiunii de audit în scopul strângerii de dovezi de audit care să determine concluzii pertinente. 23. Principiul bunelor relații auditorul va stabili relații prin care să se asigure evitarea conflictelor intelectuale, verbale sau emoționale cu auditatul și va căuta cele mai bune mijloace de comunicare. 24. Principiul parteneriatului activ auditorul va crea o relație în care să trateze auditatul ca un partener căruia poate să-i ofere ceea ce are nevoie și de la care să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
utilizează cel puțin două surse de informații care por fi de aceeași natură sau de natură diferită. 77. Principiul asigurării obiectivității - auditorul exprimă opiniile pe baza datelor colectate și informațiilor deținute fără exprimarea unor aprecieri care au la bază stări emoționale, prejudecăți sau impresii personale. 78. Principiul relevanței - concluziile furnizate se referă la constatări care pot influența în sens major funcționarea și starea sistemului și care pot determina decizii ale managementului. 79. Principiul raportării - la finalizarea auditului și întocmirea raportului final
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
tehnice care sunt formulate pe baza cerințelor ce trebuie respectate. Răspunsurile așteptate la acest tip de întrebări dau lămuriri asupra modului de desfășurare procesual (intrări - transformări - ieșiri - feedback). Întrebările de tip psihologic ajută la stabilirea conexiunii și verificarea stabilității conexiunii emoționale. Răspunsurile la aceste întrebări, chiar dacă nu ajută la obținerea unor informații tehnice, sunt necesare stabilirii unor căi de comunicare deschise. Semnalul de realizare a conexiunii este dat atât de manifestarea pasiunii prin exprimarea entuziasmului cât și de vorbire rapidă și
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
exercitat controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate si controlate regulile. În cel de-al doilea, indicatorii reflectă gradul de angajare a părinților în activitatea copilului, suportul pe care il oferă, timpul pe care il consacră, receptivitatea față de stările lui emoționale și față de nevoile sale. Combinând cele două variabile, control parental și suport parental, Diana Baumrind identifică mai multe modele de acțiune parentală : permisiv, autoritar, indulgent, indiferent, protector, democratic și « autorizat ». Numeroase studii indică o corelație între stilul educativ al familiei
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sever, parintele agresiv, părintele democratic și părintele protector . Pentru a afla mai multe despre stilurile parentale am încercat să le prezint astfel : Părintele indiferent Părintele indiferent neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui și nici nu manifestă frecvent trăiri emoționale pozitive pentru el. Mai mult chiar, în unele ca zuri duse la extrem, lasă de înțeles că acesta este ,,în plus”, reprezintă o povară de care s-ar putea lipsi oricând. Filosofia de viață pe care o sugerează este: ,, În
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
lua unele decizii personale. El încurajează copilul să fie independent, respectândui opiniile, interesele și personalitatea. Manifestă căldură față de copil, îl apreciază, îl consideră un membru responsabil al familiei. Ca urmare a acestei atitudini parentale, copilul își va dezvolta un echilibru emoțional care va sta la baza dezvoltării armonioase a personalității, își va dezvolta deprinderi de comunicare eficientă, va manifesta creativitate, capacita te decizională, autonomie personală. Ca urmare a încurajărilor făcute și a încrederii care i se acordă, copilul va avea un
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
fost introdusă în anul 1969 de către J. Bowbly și apoi de către M.D.S. Ainsworth, prin aceasta adăugându-se o enormă contribuție la explicare dinamicii interacțiunii mamă copil. În concepția acestor autori termenul de atașament ar putea fi definit ca o relație emoțională creată între doi indivizi, în care fiecare investește energie emoțională unul în folosul celuilalt și se manifestă prin nevoia reciprocă de apropiere. Părinții învață să-și iubească copiii și copiii învață să și iubească părinții. În terenul psihologiei infantile, termenul
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de către M.D.S. Ainsworth, prin aceasta adăugându-se o enormă contribuție la explicare dinamicii interacțiunii mamă copil. În concepția acestor autori termenul de atașament ar putea fi definit ca o relație emoțională creată între doi indivizi, în care fiecare investește energie emoțională unul în folosul celuilalt și se manifestă prin nevoia reciprocă de apropiere. Părinții învață să-și iubească copiii și copiii învață să și iubească părinții. În terenul psihologiei infantile, termenul de atașament se referă la relația care se creează între
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Copilul nu are încredere că părinții vor reacționa în mod pozitiv și gata de a-și oferi ajutorul. Dimpotrivă, el se așteaptă la respingeri. Copilul încearcă să se descurce fără dragostea și ajutorul celorlalți. Ei luptă pentru a deveni independent emoțional. Acest model de atașament este văzut în relațiile părinți-copii, în care copilul a devenit independent în mod prematur. Majoritatea studiilor despre modele le de atașament au fost efectuate observând mama și copilul. Modelul atașamentului taților a fost similar cu cel
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sau dezarmonice și familiile cu personalități nevrotice sau cu părinți incapabili de a se adapta la caracterul copilului. Cea mai des incriminată este atitudinea mamei, care în urma unor tulburări psihice temporare sau cronice (depresii, nevroze situaționale, tulburări de lactație, imaturitate emoțională, schizofrenie și altele) poate omiteasigurarea condițiilor de creștere adecvate nevoilor și vârstei copilului. Neglijarea copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. În cazul mamelor asemenea atitudine s-ar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
care îl îngrijesc (Robertson 1967). După o primă fază în care copilul internat într-o instituție plânge mult, e agitat, își exprimă dorința de a stabili relații cu cei din jur, dacă nu i se răspunde prin satisfacerea nevoilor sale emoționale, el va renunța la eforturile sale de a intra în contact cu ceilalți și se va închide în sine. Prima reacție a copilului după internarea sa într-o instituție și separarea de mama sa e descrisă de Robert Son ca
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
vizual între părinți și copil când se raportează unul la altul, când hrănește, îl spală, îi schimbă scutecele și se îngrijește de copil. Are ea un contact vizual, față în față cu copilul? Sau îngrijirea se face mecanic, fără angajament emoțional? Este extrem de îngrijorător și dureros să observăm o relație părinte -copil unde nu se ia nici o inițiativă din partea nici unuia dintre ei. Acest lucru este îngrijorător mai ales când este vorba de un copil mic sub 2 ani. În ceea ce privește părinții și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
defavorizate a populației, au fost concepute programe cu caracter social, educativ și medical. Astfel, programul federal al SUA "Head Start" a urmărit pregătirea pentru școală a copiilor deprivați social, prin îmbunătățirea unor parametri ca: sănătatea fizică și abilitățile motrice, dezvoltarea emoțională și socială, procesele mentale, încrederea în capacitatea de învățare școlară, relația părinți copii, atitudinile sociale favorabile societății, sentimentul demnității și al propriei valori, atât la părinți cât și la copii. Menirea acestui program a fost să asigure un mai bun
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de familie, educația mamei, statutul de minoritar, rețeaua familială, efecte stresante de viață, numărul membrilor familiei (Sameroff și Fiese, 1990, pag. 121). În studiile efectuate de Sameroff și colaboratorii săi s-au găsit diferențe semnificative ale coeficienților de competență socio emoțională și cognitivă între grupurile de copii cu scoruri multiple la factorii menționați mari, respectiv mici. O concluzie a acestor cercetări a fost că nu factorii socio-economici ca atare sunt corelați cu un nivel intelectual scăzut, ci parametrii de risc descriși
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
la nevoile acestuia. Așa cum a reieșit din analiza pe baza modelului propus de Ciochetii și Wagner, nevoile copilului vor trebui corelate cu resursele rețelei sociale dinăuntru și din afara familiei. Evaluarea va trebui extinsă deci pe lângă domeniul cognitiv asupra domeniului social emoțional, lingvistic, dar și asupra sistemului de relații copilfamilie mediu. Indiferent de teritoriul identificat ca fiind cel al deficitului primar importanța evaluării multiple a domeniilor de funcționare nu poate fi subestimată (Cicchetti, Wagner 1990, pag. 255)". O astfel de abordare a
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
asupra lor. Starea de nesiguranță îi domină ca și nive lul scăzut de aspirație. Se descurajează și de demobilizează ușor. Frecvent ei declară colegilor că prezintă aversiune față de învățătură. Simțind căi pândește nereușita, din cauza slabelor mecanisme de stăpânire a atitudinilor emoționale, ei nu dau răspunsuri la nivelul propriilor expectații, cu toate că s-au pregătit conștiinc ios pentru lecția respectivă. Adesea este posibilă situația inversă, când în caz de reușită nu-și apreciază la fosta valoare realizările. Influeța mediului ambiant din familie Atitudinea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]