9,472 matches
-
a operelor ei. Autoarea anilor 1860 devenise deja un autor clasic. Fénelon devenise autor clasic cu ani în urmă, la fel ca Heliodor. Operele lui Petronius și Longos au apărut cu prefețe care le-au înscris în tradiția prozei de ficțiune așa cum a definit-o Huet. Proza de ficțiune avea ea însăși, așa cum afirmă criticii, o poveste cu suișuri și coborâșuri: intrând în criză odată cu "Amadis", și-a găsit remediul prin intermediul romanului. Acum avea nevoie doar de atenție permanentă. Și, cu
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
un autor clasic. Fénelon devenise autor clasic cu ani în urmă, la fel ca Heliodor. Operele lui Petronius și Longos au apărut cu prefețe care le-au înscris în tradiția prozei de ficțiune așa cum a definit-o Huet. Proza de ficțiune avea ea însăși, așa cum afirmă criticii, o poveste cu suișuri și coborâșuri: intrând în criză odată cu "Amadis", și-a găsit remediul prin intermediul romanului. Acum avea nevoie doar de atenție permanentă. Și, cu toate acestea, putea pretinde că este cea mai
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
scrieri clasice. "Traitte de l’Origin des Romans" al lui Huet, publicat prima dată în 1670 și circulând acum în câteva tarduceri și ediții, și-a câștigat poziția centrală printre acele scrieri care aveau de-a face cu proza de ficțiune. Tratatul a creat primul corpus de texte care să fie discutate și a fost primul titlu care a demonstrat cum pot fi interpretate scrierile ficționale laice - exact așa cum teologii obișnuiau să interpreteze părți din "Biblie" într-o dezbatere teologică. Interpretarea
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
exact așa cum teologii obișnuiau să interpreteze părți din "Biblie" într-o dezbatere teologică. Interpretarea avea nevoie, bineînțeles, de propriile obiective și Huet a oferit câteva întrebări pe care cineva ar putea să și le pună: "Ce ne spune opera de ficțiune dintr-o cultură străină sau dintr-o perioadă de timp îndepărtată despre cei care au creat-o? Care erau cerințele culturale la care răspundeau astfel de povești? Există premise antropologice fundamentale care ne determină să creăm lumi imaginare? Aceste scrieri
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
și medievale, un substitut pentru informațiile mai bune, științifice sau adăugau doar desfătările vieții pe care o anumită cultură le prefera?" Poveștile erotice mediteraneene antice puteau permite o astfel de interpretare. Interpretarea și analiza scrierilor clasice au plasat cititorii de ficțiune într-o poziție total nouă și “îmbunătățită”: exista o mare diferență între a citi un roman și a te lăsa prins într-o lume a visului și a citi aceeași poveste, cu o prefață care-ți spunea mai multe despre
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
au scris titluri precum "Etiopica" sau "Cartea celor o mie și una de nopți" (publicate pentru prima dată în Europa în 1704 și 1717 în limba franceză și traduse imediat în engleză și germană). Piața scrierilor clasice de proză de ficțiune de la începutul secolului al XVIII-lea i-a inspirat pe autorii contemporani. Astfel, Aphra Behn a revenit din anonimat devenind o autoare celebră, după moartea ei. Fénelon a dobândit aceeași faimă, dar în timpul vieții. Delarivier Manley, Jane Barker și Eliza
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
separare a pieței într-o ramură joasă a prozei populare și, pe de altă parte, producția de critică literară. Cea din urmă a prilejuit opere care rivalizau cu poemele epice antice în versuri, care se jucau cu tradițiile prozei de ficțiune (ele deschideau un discurs implicit despre istoria literaturii) și care aveau statut clar ficțional, astfel încât ele însele puteau fi discutate ca și opere create de un artist care și-a dorit ca această poveste, nu alta, să fie discutată de
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
ca și opere create de un artist care și-a dorit ca această poveste, nu alta, să fie discutată de public. Vechiul design al paginilor de titlu s-a schimbat: noile romane nu mai pretindeau să fie vândute ca și ficțiune, pe când ele amenințau să trădeze secrete reale. Nici nu mai apărau ca false “istorisiri adevărate”. Noile pagini de titlu își proclamau opera ficțiune și indicau modul în care publicul ar putea să le discute. Romanul "Pamela sau virtutea răsplătită" a
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
al paginilor de titlu s-a schimbat: noile romane nu mai pretindeau să fie vândute ca și ficțiune, pe când ele amenințau să trădeze secrete reale. Nici nu mai apărau ca false “istorisiri adevărate”. Noile pagini de titlu își proclamau opera ficțiune și indicau modul în care publicul ar putea să le discute. Romanul "Pamela sau virtutea răsplătită" a lui Samuel Richardson (1740) a fost unul dintre titlurile care au adus vechea pagină de titlu, cu formula sa “[...] sau [...]”, oferind un exemplu
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
era realizată de un artist care țintea un efect anume: acela de a fi discutat de un public critic. Romanele apărute după zece ani nu mai aveau nevoie de nici un alt statut în fară de acela de a fi roman, ficțiune. Edițiile prezente ale romanelor notează pur și simplu “ficțiune” pe copertă. A devenit o realizare să fie vândute sub această etichetă, incitând la discuție și reflecție. Scandalul, așa cum a fost publicat de DuNoyer și delarivier Manley, a dispărut de pe piața
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
anume: acela de a fi discutat de un public critic. Romanele apărute după zece ani nu mai aveau nevoie de nici un alt statut în fară de acela de a fi roman, ficțiune. Edițiile prezente ale romanelor notează pur și simplu “ficțiune” pe copertă. A devenit o realizare să fie vândute sub această etichetă, incitând la discuție și reflecție. Scandalul, așa cum a fost publicat de DuNoyer și delarivier Manley, a dispărut de pe piața prozei de ficțiune, fie ea înaltă sau joasă. Nu
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
ale romanelor notează pur și simplu “ficțiune” pe copertă. A devenit o realizare să fie vândute sub această etichetă, incitând la discuție și reflecție. Scandalul, așa cum a fost publicat de DuNoyer și delarivier Manley, a dispărut de pe piața prozei de ficțiune, fie ea înaltă sau joasă. Nu putea să atragă critici serioși și se pierdea dacă rămânea nediscutat. În cele din urmă, a avut nevoie de propria-i marcă de jurnalism scandalos - jurnalismul care s-a dezvoltat prin “presa galbenă”. Piața
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
Nu putea să atragă critici serioși și se pierdea dacă rămânea nediscutat. În cele din urmă, a avut nevoie de propria-i marcă de jurnalism scandalos - jurnalismul care s-a dezvoltat prin “presa galbenă”. Piața de jos a prozei de ficțiune a continuat să se concentreze pe satisfacerea imediată a unui public căruia îi plăcea să rămână în lumea ficțiunii. Piața înaltă a devenit complexă cu opere care jucau roluri noi. Pe piața înaltă s-au putut vedea, în cele din
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
de propria-i marcă de jurnalism scandalos - jurnalismul care s-a dezvoltat prin “presa galbenă”. Piața de jos a prozei de ficțiune a continuat să se concentreze pe satisfacerea imediată a unui public căruia îi plăcea să rămână în lumea ficțiunii. Piața înaltă a devenit complexă cu opere care jucau roluri noi. Pe piața înaltă s-au putut vedea, în cele din urmă, dezvoltându-se două tradiții: una cu opere care aveau de-a face cu arta ficțiunii, printre care "Tristram
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
rămână în lumea ficțiunii. Piața înaltă a devenit complexă cu opere care jucau roluri noi. Pe piața înaltă s-au putut vedea, în cele din urmă, dezvoltându-se două tradiții: una cu opere care aveau de-a face cu arta ficțiunii, printre care "Tristram Shandy" al lui Laurence Sterne, cealaltă, mai aproape de discuțiile extinse și de dispozițiile sufletești ale publicului. Marele conflict al secolului al XIX-lea, în cea ce privește problema dacă artiștii ar trebuie să scrie pentru a satisface
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
a primit acești noi eroi și eroine cu uimire. Atunci când era vorba de cele mai ascunse dorințe ale lor puteau să se încreadă numai în părinți și prieteni; prea multă încredere i-ar fi făcut victime sigure în lumea de ficțiune, calomnie, intrigă și scandal a începutului de secol 18. Acum, oricum, aceste eroine slabe au fost întâmpinate cu compasiune. În loc să-și expună viața ca un spectacol public, acești noi eroi și eroine au dezvoltat o intimitate care putea fi examinată
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
al XIX-lea, romanul era un gen literar în care realismul lupta împotriva “romanței” cu iluziile ei nerealiste. Romanul s-a întors înspre scandal, apoi a fost înnoit în ultimele decade ale sec. al XVIII-lea. În cele din urmă, ficțiunea a devenit cea mai onorabilă ramură a literaturii. Un val de romane de fantezie a dus la apogeu această dezvoltare la sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea. Sensibilitatea a sporit în aceste romane. Femeile, foarte
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
doar amuzante, ci și usturător de critice față de cultura rurală, limitativă de la începutul sec. al XIX-lea. Cel mai cunoscut roman al ei, "Mândrie și prejudecată" (1811), este cel mai vesel dintre romanele ei, deoarece a fost o schiță pentru ficțiunea mult mai romantică care a urmat; celelalte romane ale ei înfățișau eroine pentru care cititorii moderni aveau prea puțină simpatie și era posibil să nu le placă Studii Istorii literare
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
de simț. Simțurile sunt pasive și nu au putere decât asupra materiei („judecă forma unui corp după materia componentă”). b) imaginația, care se aplică tot asupra particularilor, ce nu trebuie însă să fie prezenți. Ei pot fi trecuți sau chiar ficțiuni ori non-existenți. Imaginația judecă „numai forma, fără materie”. c) rațiunea, care cunoaște universalul, cuprinzând „specia care se găsește în indivizi”. d) inteligența, care, „depășind sfera universalității, tinde, prin pătrunderea ascuțită a spiritului, către tipul unic”. Ea este cea care dă
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
familie de musulmani practicanți, a crescut într-o atmosferă tolerantă, atât din punct de vedere religios, cât și cultural, educația sa timpurie fiind caracterizată printr-un amestec de elemente indiene și britanice, lucru reflectat și în scrierile sale. Acțiunea acestor ficțiuni are loc în majoritatea lor pe subcontinentul Indian, dar ideile și conceptele se desprind de tradiționalism tinzând către universalitate. A crescut în Mumbai (care se numea "Bombay") a urmat "Rugby School", apoi în 1965 devine student la istorie la prestigiosul
Salman Rushdie () [Corola-website/Science/299223_a_300552]
-
și elitei din Brunei "nu doreau să fie educați", pentru că abundența petrolului le garanta averea și statutul privilegiat. E posibil ca Burgess să fi căutat un pretext pentru a abandona catedra și a deveni scriitor, el debutând târziu în arta ficțiunii. Douăzeci de ani mai târziu, într-un interviu, Burgess a descris astfel perioada petrecută în Brunei: "Într-o bună zi, în sala de clasă, am hotărât că îndeajuns îi lăsasem pe alții să conducă. Așa că m-am întins pe jos
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
lui Burgess, Paolo-Andrea, i-a supraviețuit mai puțin de o decadă, murind la 37 de ani, în 2002. Cu trilogia Malaeziană ("Time For A Tiger", "The Enemy in the Blanket" și "Beds in the East"), primele sale încercări în arta ficțiunii care au fost publicate, Burgess a emis pretenția de a fi scris romanul malayez definitiv (de ex. romanul experiențelor repatriatului în Malaezia). Acesta se adaugă unei familii de astfel de explorări ficționale ale estului, cuprinzând Burma lui George Orwell("Burmese
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
al romanului său despre Shakespeare novel "Nothing Like The Sun". Romanul de poezie narativă novel "Byrne" a fost publicat postum. Burgess a câștigat puține premii în patria sa - capodopera "Earthly Powers", de exemplu, a pierdut cu faimă premiul Booker pentru ficțiune - deși a obținut titluri onorifice de la universitățile din St Andrews, Birmingham și Manchester și a fost membru (Fellow) al Royal Society of Literature. Succesul său a fost mai mare pe Continent, unde a primit ordinul francez "Commandeur des Arts et
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
subtile, iar basul lui Adam, mai subliminal; secțiunea de ritm a început să curgă, susținând cântecele. Completând atmosfera sonoră, versurile albumului sunt deschise multor interpretări, aducând ceea ce formația numește „un sentiment foarte vizual”. Recentul interes deosebit al lui Bono pentru ficțiune, filozofie și poezie l-a făcut să realizeze că responsabilitățile sale de textier—față de care până atunci fusese șovăitor—erau de natură poetică. Din cauza unui program de înregistrări încărcat, însă, Bono a simțit că unele cântece cum ar fi „Bad
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
cu laboratoare rudimentare de prelucrare a peliculei, cu condiții de lucru nu tocmai bune, au oferit singura „bază tehnică” pentru realizarea primelor încercări de realizarea unor producții cinematografice românești de către minunații împătimiți regizori ai noii arte." Primele "filme românești de ficțiune" sunt învăluite în aură de legendă. Ancheta asupra începuturilor filmului românesc, publicată în foiletonul ziarului „Cuvântul” din decembrie 1933 menționează pentru anul 1911 de o "„aranjare a unei piese de teatru pentru cinematograf”", "„Păpușa”", realizată de către operatorii "Nicolae Barbelian" și
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]