12,214 matches
-
al XIII-lea; cardinal al Bisericii Romano-Catolice. Robespierre, Maximilien Marie Isidore - 1758-1794. În calitate de conducător al iacobinilor, un grup republican extremist, a instituit domnia terorii în timpul Revoluției Franceze și a devenit aproape un dictator, înainte de a fi executat. Rousseau, Jean-Jacques - 1712-1778. Filosof francez. Rucellai, Bernardo - 1449-1514. Istoric și diplomat italian. Saint-Pierre, Charles I.C., abate de - 1658-1743. Filosof social francez. În Project of Perpetual Peace (1713) a susținut o curte internațională de arbitraj, renunțarea la război și o ligă de state creștine, legate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
iacobinilor, un grup republican extremist, a instituit domnia terorii în timpul Revoluției Franceze și a devenit aproape un dictator, înainte de a fi executat. Rousseau, Jean-Jacques - 1712-1778. Filosof francez. Rucellai, Bernardo - 1449-1514. Istoric și diplomat italian. Saint-Pierre, Charles I.C., abate de - 1658-1743. Filosof social francez. În Project of Perpetual Peace (1713) a susținut o curte internațională de arbitraj, renunțarea la război și o ligă de state creștine, legate împreună într-o alianță eternă pentru securitate reciprocă. Salisbury, Robert Arthur Talbot Gascoyne-Cecil, marchiz de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de 30 de ani (1618-1648) și a fost dizolvat în 1806. Sombart, Werner - 1863-1941. Economist și sociolog german care a fost inițial marxist, apoi s-a întors brusc împotriva marxismului și a sfârșit ca susținător al național-socialismului. Spencer, Herbert - 1820-1903. Filosof englez. Stare decisis - Doctrina de a adera la precedente în aplicarea aceluiași principiu de drept în situații similare. Sternberg, Fritz - 1895-1963. Scriitor marxist. Stoici - Adepți ai filosofiei stoicismului, creată de Zenon la începutul secolului al III-lea î.Hr. Succesiunea Spaniei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de război; operațiuni europene intermitente în 1947; dizolvată în 1949. Urban al II-lea - Papă (1088-1099). Utrecht, Tratatul de la - A pus capăt războiului pentru succesiunea la tronul Spaniei (1701-1704) după înfrângerea Spaniei de Anglia și Olanda. Vattel, Eméric de - 1714-1767. Filosof și jurist elvețian; o autoritate în dreptul internațional. Veneția, Republica - Una dintre marile puteri maritime din secolele al XV-lea și al XVI-lea, ai cărei ambasadori au transformat diplomația într-o mare artă. Veneția s-a unit cu regatul Italiei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și împărăteasă a Indiei (1876-1901). Viena, Congresul de la - 1814-1815. Conferință de pace care a urmat războaielor napoleoniene, în care marile puteri - Austria, Rusia, Prusia, Marea Britanie și Franța - au căzut de acord asupra condițiilor teritoriale și politice ale acordului. Voltaire - 1694-1778. Filosof și scriitor francez. Wagram, bătălia de la - La Wagram, Austria, în 1809, Napoleon I a câștigat una dintre cele mai strălucite victorii ale sale. șase zile mai târziu, Austria a fost forțată să încheie un armistițiu. Weber, Max - 1864-1920. Sociolog german
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
adresabilitate și/sau apartenența socială a pacientului (clientului). Un alt exemplu al întregului extrem-oriental cu două fațete (occident/orient) îl reprezintă mitul androginului. Marele gânditor și scriitor Aristofan (occident) vede întregul uman primordial ca fiind o entitate bisexuală. Conform marelui filosof, Demiurgul a împărțit această ființă mistică și încântătoare, androginul, care prezintă atât sexul masculin cât și pe cel feminin în două părți diferite și opuse ca sens; acesta este momentul apariției noțiunii de bărbat și femeie; începând din acea clipă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral că forma a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
fost așa de puternică, încât “toate apele adâncurilor au fost deschise... inundând totul în jur”, exact așa cum se precizează în Biblie. Tot datorită acestui cutremur au luat naștere mișcări ciclonice, care au provocat ploi torențiale și inundarea Câmpiei Eufratului. * Aristotel (filosof grec, “cel mai mare gânditor al antichității”, care a trăit între anii 384-322 î.Hr.) a realizat prima clasificare a cutremurelor de pământ, după natura mișcărilor, și anume: cutremure care produc mișcări în sus, cutremure care produc mișcări în jos, cutremure
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
care produc mișcări în jos, cutremure care produc mișcări laterale, cutremure care produc mișcări în sus și în jos. Tot Aristotel a menționat necesitatea luării unor măsuri speciale de consolidare a construcțiilor și edificiilor monumetale împotriva cutremurelor. * Platon (427-347 î.e.n., filosof antic, întemeietorul școlii filosofice numită Academia) susținea că, acum 2000 de ani, a existat un popor puternic, atlanții, care locuiau pe marea insulă Atlantida, care a fost înghițită de ape, în urma unui mare cutremur de pământ. * în antichitate, tot în urma
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pe sine tuturor”, fără rezerve, „nu se dăruiește nimănui”, ci Își pune În comun cu ceilalți puterea și personalitatea „sub conducerea supremă a voinței generale”. În vreme ce psihologii se consacrau studiului diferitelor forme de nebunie sau de inadaptare mentală (dementia, insania), filosofii germani ă Johann Gottlieb Fichte, dar mai ales Friedrich Hegel și Karl Marx ă au pus la punct o cu totul altă abordare. Să reținem, pentru a simplifica Înțelegerea, două momente-cheie. Alienarea este Însoțită mai Întâi de „exteriorizare” (vorbim uneori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
distinge În adâncul conștiințelor o legătură fundamentală și transcendentală cu celălalt, care ar face parte integrantă din fiecare conștiință Încă din momentul apariției sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă a legăturii intersubiective dintre două „substanțe” concepute rând pe rând ca niște corpuri Întinse (automatele cu pălării pe care le zărește Descartes de la fereastra sa) și ca monade izolate. Tentația solipsismului Însoțea În mod necesar constituirea carteziană a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu există artă fără gândire, trebuie să luăm În considerare importanța schimburilor religioase și filosofice din această regiune. Într-adevăr, În Andaluzia a apărut un gânditor de mare anvergură, Abu Walid Ibn Roșd, Averroes din Cordoba (1126-1198), față de care mulți filosofi și scriitori moderni manifestă cel mai adânc respect. Printre aceștia, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, care vedea În Averroes nu doar un mare spirit, ci mai ales un simbol al unei deschideri excepționale, un simbol al unui Al-Andalus al dialogului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu doar un mare spirit, ci mai ales un simbol al unei deschideri excepționale, un simbol al unui Al-Andalus al dialogului cultural. Și aceasta cu atât mai mult cu cât numele lui Averroes trebuie asociat cu cel al lui Maimonides, filosof și medic evreu, și cu al lui Ibn Hazm, om de litere arab care a marcat istoria literară a Andaluziei pe care o iubea profund, ca pe un extraordinar loc de viață și de creație, așa cum spune În versurile sale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încă de la Începutul secolului al XVII-lea, lucrări de o mare putere artistică, ce reflectau dimensiunea sintetică a culturilor. Complexitatea tot mai ridicată a acestei arte, care se va confirma și În decursul secolelor următoare, poate fi rezumată prin cuvintele filosofului mexican Leopoldo Zea, care vorbește despre „concilierea barocă a ireconciliabilelor” (Zea, 1987, p. 35). De fapt, o conciliere a unor ireconciliabile aparente, pentru că artiștii n-au Încetat niciodată să pună În practică un principiu care corespunde Însuși fundamentului culturilor din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
XIX-lea au fost cele care au vrut sa pună semnul de egalitate Între naționalitate și cetățenie. O expresie postnațională a cetățeniei ține oare de domeniul utopiei? Nu, conform lui Jürgen Habermas și „patriotismului constituțional” pe care Îl susține. Teza filosofului german nu implică În nici un fel renunțarea la fidelitatea națională, ci presupune doar un atașament față de principii generale, cum sunt cele enunțate În Declarația drepturilor omului: „Tradițiile naționale continuă să impregneze o formă de viață cu un statut privilegiat, Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei iubiri inefabile de Dumnezeu, dincolo de text și dincolo de limbă. Rousseau pune astfel În gura „vicarului din Savoia” o „profesiune de credință” prin care toate principiile religiei naturale sunt predate tânărului Emile: „Nu am dedus aceste reguli din principiile vreunei filosofii Înalte, ci le-am găsit În adâncul inimii mele, scrise de mâna naturii cu litere de neșters” (Rousseau, 1966, p. 372), iar Într-o scrisoare către Vernes, din 25 martie 1758, adaugă: „Nimeni nu respectă mai mult ca mine Evanghelia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
angajament moral și de o adeziune sau o apartenență la o colectivitate bazată nu doar pe sentimente și idei, ci și pe o reciprocitate similară Între drepturi și Îndatoriri. ν Valorizând schimbul și tradiția, o astfel de concepție presupunea la filosofii socratici căutarea binelui, existența unor norme și participarea cetățenilor liberi și egali. În Evul Mediu, o dată cu etichetarea drept impure a modurilor terestre de socializare, primatul a fost acordat puterii ecleziastice, a cărei natură spirituală, universală și eternă se credea că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de obicei. Vom analiza apoi concepțiile deontologice care Îi sunt asociate, adică pe cele care postulează primatul dreptului asupra binelui, prin studierea celei mai influente dintre ele, anume cea a lui John Rawls. La baza repunerilor În discuție inițiate de filosofii comunitarieni stă Îndoiala privind neutralitatea statului În cadrul dezbaterii morale (chiar dacă gândirea acestora este suficient de diversă pentru a rezista oricărei tentative de Încadrare Într-o tipologie). În sfârșit, ne vom Întreba care sunt posibilitățile de depășire a antagonismului dintre liberali
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 80). Suntem invitați să răspundem „singurei provocări care merită osteneala ș...ț: nu să Înlocuim dreptatea liberală, ci s-o ameliorăm” (ibidem, p. 81). Voința de a deschide liberalismul În fața exigențelor pluralismului cultural se regăsește și la Kymlicka. Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor culturale colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ ar avea dreptul la o apartenență comunitară, care ar constitui un „bun social primordial”. Or, dacă apartenența socială este un astfel de bun, ea nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai intră În categoria chestiunilor morale față de care se pretinde neutralitatea statului. Și totuși, fără a neglija importanța problematicii identității culturale, este preferabil să o separăm de chestiunea constituirii unei comunități politice. Această distincție se află În centrul tradiției republicane. Filosoful britanic Quentin Skinner ilustrează acest punct de vedere: sprijinind puternic ideea de bine comun, el contribuie la o reînnoire profundă a poziției liberale. Pornind de la lectura lui Rawls, Skinner se Întreabă dacă este justificat să considerăm că „cel mai bun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmare, este bine să ne ferim de anacronismul care ne-ar determina să derivăm În mod mecanic drepturile omului din ideea de drept natural. Există o diferență majoră Între forma antică a acestuia și forma sa modernă, constituită grație operelor filosofilor din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, printre care Grotius, Hobbes, Locke, Pufendorf și Rousseau. Acest punct esențial merită câteva clarificări. Nici măcar sensul expresiei drept natural nu este de la sine Înțeles. În Leçons d’histoire de la philosophie du
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
guvernați” (in Rials, 1988, p. 492). Chiar dacă referirea la căutarea fericirii nu prea este de factură lockiană (căci pentru Locke individul, singur În fața naturii, este mânat de dorința de a fugi de rău), există totuși În această declarație marca gândirii filosofului englez, În special prin aceea că determinarea drepturilor și Îndatoririlor fundamentale se bazează pe premise teologice. Și chiar dacă revoluționarii francezi Împărtășesc În mare măsură credința și idealul de toleranță al americanilor, totuși, așa cum subliniază Kervégan, „«reprezentanților poporului francez, constituiți În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
presărat legile umane ar fi făcut măcar una care să fie universală; gluma bună este că fantezia oamenilor s-a diversificat atât de mult, că n-a creat nici măcar una de acest gen” (Pascal, 1904, t. XIII, p. 216). Ambii filosofi concep „universalitatea” doar Între frontierele unui stat. Bineînțeles, Revoluția va da criticilor la adresa drepturilor omului forma cea mai radicală. Pamfletele tradiționaliste Împotriva proiectului revoluționar se situează pe linia celebrei observații a lui Joseph de Maistre: „Constituția din 1795, la fel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comună a binelui colectiv. Această ultimă noțiune trebuie de altfel respinsă, fiind o sursă de conflicte axiologice de nerezolvat. Grija principală a lui Rawls este să propună valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi Îngrădită decât În numele libertății. Cea de-a doua regulă postulează primatul dreptății asupra eficienței și bunăstării (Rawls, 1987). Această viziune liberală este aprig combătută
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domeniul la sfera virtuților domestice; pentru alții, În schimb, beneficiază de o puternică Încărcătură afectivă, evocând o Înrudire a ființelor umane, o legătură strânsă și privilegiată Între oameni, dublate de o atmosferă de căldură sufletească anterioară oricărui demers reflexiv. Majoritatea filosofilor au ignorat-o. Imaginile care Îi sunt asociate oferă prea puțin discursului filosofic, dacă acesta, așa cum susține Hegel, „are drept sarcină să exprime sub formă de noțiune ceea ce există ca reprezentare” (Hegel, 1959, p. 245). Bergson Însă o exaltă: „Democrația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]